185 matches
-
teribil, citind elucubrațiile lui Ihtys, despre pretențiile pe care le are la alții în cunoașterea limbii române... Să pun și ha, ha, ha? Intelectualii săracii. Își fac blog, pentru că trebuie să presteze și ei. Dar și blog-ul este neprietenos și nerecunoscător. Poate scoate cu ușurință la vedere fel de fel elucubrații învățate prin școli și de prin cărți prost înțelese. În loc să ne revolte până la un strigăt ultim bătaia de joc a politicienilor, noi, în mod serafic, suntem enervați de fel de
Pamflet gastric by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82884_a_84209]
-
care dl Iliescu o are față de pupilii săi politici. Pe vremuri, mai năvalnic, fostul și actualul președinte vorbea pe șleau despre nerecunoștința unuia sau a altuia. Acum, ajuns la vîrsta înțelepciunii, dl Iliescu nu mai ia măsuri radicale împotriva apropiaților nerecunoscători, dar e limpede că îl privește pe dl Năstase ca pe un fiu obraznic pe care trebuie să-l pună periodic la punct. Din aproape în aproape, conflictul de putere între premier și președinte s-a transformat într-o afacere
Medicul de familie al dlui Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14187_a_15512]
-
elefant dizgrațios în moalele capului cu elicele argintii ori aurii ale imaginației eu nu mai am poftă să mă sui pe iubita mea și să o împuiez cu puii mei și ai ei mîine poimîine cu certitudine morocănoși indiferenți și nerecunoscători eu nu mai am poftă să pisez sare pe beregata imbecilor fără număr parcă ai neamului meu eu nu mai am poftă să urinez în culori în amintirea prietenului meu de peste veac tristan tzara aici în periferiile pitice și schiloade
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
starea noastră infantilă pentru a ne permite să creștem și să ne maturizăm până vom atinge stadiul în care suntem capabili să acceptăm darul existenței eterne de la Dumnezeu. Oamenii care se plâng de slăbiciunea prezentă a naturii umane sunt ignoranți, nerecunoscători și nesățioși. Înainte de a deveni ființe umane, adică, înainte de a fi copleșiți de patimi, ei doresc să devină asemenea lui Dumnezeu, anulând diferența dintre Dumnezeu necreat și creația Sa umană. „Îi reproșăm că nu am fost făcuți dumnezei de la început
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
-o tuturor. Cine nu și-ar ieși din sine, adaugă Sfântul Ioan Hrisostom, referindu-se la jertfa lui Hristos pe cruce și învierea Lui, cine nar fremăta înaintea nespusei Sale purtări de grijă gândindu-se cum pentru noi, slugile Lui nerecunoscătoare, L-a dat pe Fiul Său Unul-Născut la moarte, și la o moarte blestemată, ocărâtă, moartea unor condamnați? A fost spânzurat de un stâlp înalt, a fost scuipat, pălmuit, lovit peste cap, luat în râs, îngropat de milă, iar pe
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
-o tuturor. Cine nu și-ar ieși din sine, adaugă Sfântul Ioan Hrisostom, referindu-se la jertfa lui Hristos pe cruce și învierea Lui, cine nar fremăta înaintea nespusei Sale purtări de grijă gândindu-se cum pentru noi, slugile Lui nerecunoscătoare, L-a dat pe Fiul Său Unul-Născut la moarte, și la o moarte blestemată, ocărâtă, moartea unor condamnați? A fost spânzurat de un stâlp înalt, a fost scuipat, pălmuit, lovit peste cap, luat în râs, îngropat de milă, iar pe
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Și totuși am destul de frecvent o stare de Ťlehamite de mineť. Sînt desigur și semnele îmbătrînirii, oboseala pielii, a oaselor... Mă copleșesc amintirile, în vis și pe trezie, cuvinte ca Ťperspectivăť, Ťorizontť, Ťviitorť mă tulbură și se tulbură... Sînt probabil nerecunoscătoare față de darurile pe care mi le face destinul". Vorba poetei însăși: "Dar destul cu văicărelile"! Picante ne apar confruntările Ninei Cassian, nespus de obedientă odinioară față de regimul totalitar, cu obedienții de dată mai recentă. întrucît nici scopul, nici mijloacele ambelor
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
că (și) pentru public a fost conceput. Nu mai puțin interesant pentru sociologia culturii apare cuprinsul nemulțumirilor privitoare la confrați: de obicei, nu probleme grave de principiu îi deranjează pe autori, ci faptul că X s-a dovedit un personaj nerecunoscător, ca Y și-a dat arama pe față, ca Z este de o insistența cu totul nepotrivită. Toate acestea, bineînțeles, față de autorul jurnalului. În rest, predomina observații în legătură cu trecutul colaboraționist al unuia sau altuia, trecut - uneori - dedus doar umoral. (Este
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
inerente în administrarea unei gospodării. Din dorința de a-l proteja, soția îl ține departe de grijile casei, încearcă să se descurce singură, dar toate frustrările ei ies la lumină în momentul în care se simte agresată verbal de soțul nerecunoscător. Reproșurile soției se revarsă în torente, iar bărbatul capitulează moral. El părăsește scena învins și umilit, golit definitiv de orice impuls de vitalitate: "Roscov a ascultat-o cu atenție, nu a întrebat nimic, nu a avut nimic de adăugat, nimic
Clipa dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11898_a_13223]
-
adeseori daruri bogate și toate poruncile sultanului le îndeplinește cu sârguință și zel... Dar eu am primit știri sigure de la cei aproape lui că s-a făcut necredincios și cugetă să fugă. Așadar, trebuie să-l considerăm om de nimica, nerecunoscător și necredincios, trebuie deci să cercetăm planurile lui și atunci să-l judecăm după faptele lui...”8 Tot de la Dimitrie Cantemir și de la Anton Maria Del Chiaro aflăm că despre această hotărâre a vizirului a luat cunoștință și medicul grec
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
Maraton și Salamina, sau Socrate, cel luptând, cu avânt semi-zeiesc, cu neîntrecuta bravura, în Potidea, Delion și Amphipolis... - amândoi având în suflet, ca scop al luptei lor, icoana Cetății Sfinte a Athenei... - care icoana, față de ultimul, s-a arătat extrem de nerecunoscătoare...!) - nu doar un devot al muzelor, ci, înainte de orice, un iubitor, până la mucenicie/martiriu, al CETĂȚII - adică, în lumea modernă: al României și al Neamului Românesc. Ca urmare, dăm mărturie că Eminescu a luptat „și cu spiritul, si cu spadă
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
la o editura cu difuzare mai bună, cum este Cartea Românească, pentru ca volumul să existe, să se poată găsi și în librării, căci asta a fost problema majoră cu editurile la care am publicat până acum. Nu sunt snoabă sau nerecunoscătoare, nu caut neapărat o anumită editură, dar aș vrea să-mi văd cartea în rafturile librăriilor și să le pot spune cititorilor mei de unde pot să și-o cumpere. - Cum a fost cu sosirea la "Observator cultural"? Vorbim despre o
"Oamenii fericiți și normali nu scriu, trîiesc pur și simplu" by Doina Ioanid () [Corola-journal/Journalistic/8121_a_9446]
-
de reprezentare. Așa cum textul poetic are un chenar alb în jurul său, pe marginea paginii, așa cum poetul însuși se înconjură cu un strat protector de cuvinte, actorul are scena. Toate acestea joacă un rol esențial pentru că opun rezistență lumii agresive și nerecunoscătoare. În preajma unei catedrale, de pildă, ne simțim brusc altfel, parcă mai curați și mai solemni. De asemenea, fiecare ființă umană are un spațiu al său, pe care și-l creează, oriunde s-ar afla, un câmp reprezentativ, unde se simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
al poporului. Mama - icoană pentru pruncii ei; așa trebuie să fie, altfel aceștia sunt în primejdie de a rătăci fără sens în viață. Păsările, aidoma multor alte vietăți ne însoțesc în drumurile noastre, fiindu-ne chiar de ajutor. Nu odată, nerecunoscători, noi le punem capăt zilelor din diverse pricini... Omul bun își face viața frumoasă și nevasta harnică gospodină-n casă. La vreme de criză bocesc nechibzuiții care până mai ieri și-au făcut de cap, întinzându-se mai mult decât
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
boierul o chemă la el pe Tușa, o certă zdravăn că nu a făcut bucate petru oaspeți, stricând norocul dragei lor fiice. Ba, mai mult, după atâîia ani, o concedie, spunându-i să plece de la casa lui, ca o fire nerecunoscătoare ce era față de oamenii care au primit-o În familia lor. Sărmana Tușa, cu genunchii tremurând și cu lucrurile adunate Într-o boceluță, ieși În drum. Încotro s-o apuce? Unde să se ducă? Cine avea să ia În seamă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ale vieții sale (mai-decembrie 2005). Există deci mai mulți destinatari, ca și cum scriitorul ar fi vrut să nu rămână cu totul singur, înainte de sfârșit. În alte creații de gen, descoperim cu ușurință un salt al autorului pe deasupra cercului - și epocii - contemporanilor nerecunoscători, pentru a face joncțiunea cu cititorii, mai onești, din viitor. Aici, dimpotrivă, această proiecție a unui public virtual (de nenăscuți, încă, lectori) nu are motive să apară. Avizat asupra diferitelor retorici justificatoare și strategii narative, Sorin Stoica a mizat, în
Meseria de povestitor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9814_a_11139]
-
către aceleași zbateri că nu e loc mai/ singur în ploi cu seară stinse de mîna unei/ fete pierdute în azurul neștiutor de lume și/ alcooluri plecaților în iarna fără zăpezi și/ stele cu ochi încredințîndu-și lumina lor/ rotundă pămîntului nerecunoscător și-adîncă/ liniștea de oameni neștiută celor ce trag la vîsle/dincolo să ducă lumea de deasupra mai departe/ nu știe nimeni de ce/ încă și încă" (Către mări de zăpadă). Și o altă strună pe care bardul o atinge cu dexteritate
Poeți din Nord by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9917_a_11242]
-
indiferentă manifestată de mulți față de situația sud-estului european înrobit. Statutul refugiatului nu este câtuși de puțin unul de invidiat: "M-am cufundat din nou în viața de refugiat român și am recunoscut-o, căci tot așa a rămas lumea apuseană, nerecunoscătoare, ne bănuiește, ne disprețuiește, ne consideră ca pe niște ciumați. Mă simt ca un lepros prin consulatele lor, căci tot român sunt și povara României, pe care o iubim fără margini, nu este ușoară" (1955). O stare de spirit asemănătoare
Destinul soților Cosmin by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8205_a_9530]
-
lui Panait, niciodată oprit de rugămințile mamei, vorbea Mircea Iorgulescu în Celălalt Istrati, interpretând-o ca pe un "impuls către altceva", fără să insiste asupra mobilului psihologic adânc al trăirilor acestui etern frustrat, fixat în complexul sărăciei și al "fiului nerecunoscător". Vinovată poate fi și gena paternă lăsată fiului natural de grecul desțărat. Tot din acest complex al sărăciei derivă și complexul de culpabilitate față de mamă, apărut târziu, atunci când el depășise, la limită, inferioritatea materială. Este o vină, dar de altă
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
de a se revedea vreodată. Sorina a plâns tot timpul Îmbrățișându-și tatăl, Întrebări Întretăiate de suspine și răspunsuri calde, lapidare și care nu doresc să amplifice sau să rănească. Rică l-a Îmbrățișat, a rostit un „mizerabilii” și un „nerecunoscătorii” finalizând cu o reflecție normală: „muncești până la epuizare, Îți neglijezi familia, Îți storci creierii zi și noapte, uiți de copii pentru „producție și calitate” iar ei te lasă de izbeliște și iată cu ce te alegi, cu un glonț În
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
melteni e prost, dom'ne, bâtă dă prost! Imediat pune botu' la vrăjeală. C-așa-i românu', bou și putoare. Pă cinstite! N-ai să vezi popor mai dobitoc, mai leneș, mai jegos, mai cu păr pă limbă și mai nerecunoscător dăcât românii! Acuma, pă bune, dincolo dă micile afaceri, cine să zbate, moșule, pentru tot neamu' nostru? Ă? Cine? Noi, domnule, noi clasa politică pă care o înjură toată lumea. Cârâie toți, ca tâmpiții, că uite ce și-a făcut ăla
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
sau avion? Își mai poate pregăti hrana zilnică fără cuptorul cu microunde? Poate rezista, la Începutul și la sfârșitul drumului, departe de incubatoare ori de aparatele care-l mențin În sărăcăcioasa-i viață? Răspunsul, dragi angrenaje, e NU. Acest monstru nerecunoscător, pe care l-am Încălzit la sânul nostru prea multe secole, ne datorează nu doar viața, ci și tot ceea ce-a obținut În timpul ei, anume descoperirile (cum ar fi găsit el noi constelații și galaxii fără ajutorul telescopului electronic
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
rog să ai mai multă Încredere În mine. — Prietene Pablo, În meseria noastră, prea multă Încredere strică. Nu avem aceeași meserie, eu sunt doar o persoană privată care Încearcă să-și ajute prietenii. Nici o problemă, și eu Încerc să ajut nerecunoscătoarea națiune americană, făcînd pe agentul CIA. Dacă Îmi amintesc bine, cînd am intrat În casă, dormeai. Poate că numai ai visat că ai deschis seiful, ceea ce mă determină să presupun că pisica e În continuare la locul ei, vie și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Oricum, surîde directorul cînd Cooperările vor trece în minister, dacă pică Săteanu, îmi va fi mai lesne, decît dacă rămîne în secție, ori în cercetare. Veniți mîine seară, sper schimbă el tonul. Dacă nu v-a invitat, și-ar fi nerecunoscător să n-o facă, ținînd cont cît ajutor i-a dat Iftimie la vilă -, după spectacol voi aduce vorba și... Ăsta are băuturi fine și tari. Mi-ar plăcea să bem un pahar împreună surîde directorul, uitîndu-se fix în ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
se pare că așa e și în viață, ție nu? Sunt foarte rari cei care se pot concentra pe detalii păstrând, în același timp, o perspectivă de ansamblu. Foarte rari. Sunt așa de rari că doar o lume stupidă și nerecunoscătoare, condusă de conspirații mascate, ar putea să le păteze sau să le terfelească reputația. Iar astfel de oameni n-ar putea fi decât bărbați, așa-i? Ești de acord cu mine? Când Dan ajunse acasă, obiectivul era fixat pe planul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]