1,427 matches
-
social-economică, consolidată printr-un sistem stabil de valori moral-religioase, contribuie în mod esențial la transformarea României în factor de stabilitate regională. Factorul religios are, totuși, anumite trăsături care vor ramâne în atenția analiștilor de securitate din țara noastră. Activitatea sectelor nerecunoscute oficial, prozelitismul agresiv, combinarea tensiunilor economice si etno-culturale cu cele religioase, pot afecta starea de securitate internă; de asemenea, anumite tensiuni etno-religioase din cadrul comunităților românești aflate în proximitatea frontierelor noastre pot pune în pericol, în unele situații, siguranța națională sau
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
internațional de stabilitate și securitate. Patriarhia Română are un aport notabil și în susținerea integrării, desfășurând demersuri istorice, de felul strânsei cooperări cu Biserica Catolică. Relațiile speciale de colaborare ecumenică cu Vaticanul se înscriu în această direcție. Totuși, activitatea sectelor nerecunoscute legal, misionarismul agresiv, combinarea tensiunilor economice și etno - culturale cu cele religioase pot afecta dinamica mediului intern de securitate; de asemenea, anumite tensiuni etno-religioase din cadrul comunităților românești aflate în proximitatea frontierelor noastre pot pune în pericol, în unele situatii, siguranța
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
iubitoare și dornică de fericire pentru care voi lupta cu toată puterea ființei mele. Era o bună gospodină, harnică, modestă necerând niciodată nimic pentru ea decât Leon să o iubească. Nu a durat mult și casa lor a devenit de nerecunoscut, model pentru vecini și uimire pentru toți care i-au cunoscut înainte. Lea, fire veselă și comunicativă, s-a făcut repede recunoscută ca o femeie de treabă, intrată în rândul gospodarilor, alături și împreună cu Leon. Repede a intrat în uitare
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/berthold_aberman_1420092402.html [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
din drum”. Astăzi, unii poeți chiar foarte buni se afișează ca potențiali dizidenți, caută explicații pentru compromisurile făcute. Ben Corlaciu a scris cum a vrut, iar când nu s-a mai putut a plecat. Iar opera sa este încă necunoscută, nerecunoscută. Păcat, au trecut 30 de ani de la plecarea sa în neființă, va trebui readus în memoria noastră. BORIS MARIAN Opera lui Ben Corlaciu • Tavernale, București, 1941; • Pelerinul serilor, București, 1942; • Arhipelag, București, 1943; • Manifest liric, București, 1945; • Moartea lângă cer
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ben_corlaciu.html [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
câte un poem în fiece loc. Uneori lumea aceasta se contruiește din lumea mare, a stelelor: „În serile târzii întins pe căpițe de fân/ denumeam cu ea stelele după bunul plac/ și nu le terminam niciodată,/ până ce totul părea de nerecunoscut.“ - iar șansa ca cerul redefinit să coincidă, pe alocuri, cu cel real dă ca rezultat iubirea: „Poate dintre stelele pe care le- am denumit noi / una se va întoarce la locul știut./ Ochii adânci ai femeii îmi vor șopti poemul
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
ultima vreme, ci și de masa specifică a finanțatorilor lui reali și de multiplele ei interese concrete. De la bun început, se impune a observa un aspect definitoriu pentru problematica vizată, anume că absolut toate constructele belicoase și deviante de laborator - nerecunoscute, desigur, la nivel internațional, de genul S.I. -, nu sunt agățate de carcasa ateismului (aparent viril, din prezent), ci de corpusul religios (în speță, al uneia dintre marile religii ale lumii - islamul), o conexiune care, cel puțin la nivel de mentalitate
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
au oprit. Deciși să afle „cum omori o chestie ca asta”, au urcat camioneta pe acoperișul unei clădiri din Hackney care urma să fie dinamitate. Putea o mașină supraviețui unei asemenea încercări? Scoasă cu excavatorul dintre ruine, Toyota era de nerecunoscut. Până și șasiul era praf - practic, corpul mașinii era cel care ținea ansamblul laolaltă. Și totuși, în urma unei intervenții minimale a mecanicului, motorul a pornit. Mai mult decât atât, arătarea a intrat pe propriile roți în studiou. Atunci mi-au
Cum m-a făcut să plâng Jeremy Clarkson by https://republica.ro/cum-m-a-facut-sa-plang-jeremy-clarkson [Corola-blog/BlogPost/338021_a_339350]
-
o dată cu instararea regimului comunist. Ca în cazul tuturor societăților eșuate sub valurile confuziei, loviturile de grație pe care le-a primit țara au fost, în primul rând, de ordin moral: în câțiva ani de la ocupația sovietică, țara a devenit de nerecunoscut. Elita ei, adică valorile din toate domeniile, au fost înlocuită în mod sistematic de opusul ei absolut, pegra. Gheorge Brătianu, probabil cel mai valoros istoric român, a fost înlocuit de Mihai Roller, o nulitate a ideologiei, aruncat în inchisoare și
Despre impostură și consecințele ei toxice by https://republica.ro/despre-impostura-c-i-consecinc-ele-ei-toxice [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
oferit satisfacția de a constata că totuși țara se mișcă, viața nu stă în loc, se construiește mult. Sunt multe clădiri noi, multe prefaceri. Orațele s-au extins ca în poveste, iar satele și-au schimbat înfățișarea. Orașul Alexandria e de nerecunoscut, iar în Țigănești, comuna mea natală, puține sunt casele fără baie și grup sanitar în interior. În București, însă, nu s-a rezolvat sub nicio formă problema maidanezilor care, ca pe vremuri de sălbăticie, uneori sfâșie oamenii și copiii. Se
PRIN ROMÂNIA ÎN VARA ANULUI 2013 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_prin_romania_elena_buica_1385635283.html [Corola-blog/BlogPost/342212_a_343541]
-
ies anumite grupuri care și-au creat aura „elitismului” fiindcă, bunăoară, l-au susținut politic și ideologic pe un politician viclean, supra¬dimensionat, atâta vreme cât s-au înfruptat binișor, în tăcere, din fondurile ICR, deveniți gălăgioși acum că sunt „persecutați” și nerecunoscuți ca vedete la o manifestare a cărții de la Paris, preferat în locul lor fiind Nicolae Breban, cu adevărat unul dintre cei mai mari scriitori români și europeni, dacă îl comparăm cu firavul eseism și textualism al răsfățaților zilei. În rest, tăcere
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/Theodor_codreanu_revelat_theodor_codreanu_1374673521.html [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
îngăduite dar nu toate ne sunt de folos”. Acest lucru îl găsim, în mod uluitor, în rubaiate lui Omar Khayyam, spus în diferite feluri” “În literatură, prin traduceri succesive, prin traduceri la traduceri, drumul unei opere o poate face de nerecunoscut. De aceea traducerea directă din limba persană a Rubaiatelor, de către prof. Gheorghe Iorga este un act cultural autentic și științific, după 1000 de ani de când au fost scrise” este concluzia serii în cuvintele Cristinei Ștefan. Cu siguranță, lui Omar Khayyam
GHEORGHE IORGA, RUBAIATE, TRADUCERE DIN LIMBA PERSANĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1458361419.html [Corola-blog/BlogPost/368971_a_370300]
-
își caută ochiul din care s-a iscat: “pe țărmul liniștii/ că o noapte fur câte ceva/ din destinul singurătății și scriu”. Binomul lacrima - libertate devine motiv principal: “sperând într-o mereu o minune/ într-o lacrima recunoscut-a poeziei/ de nerecunoscut/ libertatea noastră cea de toate zilele” Să luăm aminte la strigatul poetului, el nu a uitat, nici măcar o clipă, zbuciumul lumii. Între pereții ei “și-a obișnuit poezia”cuvântul îi atinge ființă “că un surâs copilăresc” la ora când punctual
POEME DIN TEZAUR – UN SOMN ÎNTEMEIAT FRUMOS SAU O ANTOLOGIE A LINIŞTII DIN CUVÂNT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1454243454.html [Corola-blog/BlogPost/383920_a_385249]
-
făcut în numele acesteia nu avusese câtuși de puțin rezultatul scontat ci dimpotrivă, provocase tristețe și durere. Sentimentul de vinovăție creat după ce bunele intenții le entuziasmaseră le-a îndepărtat încetul cu încetul de prietena lor. Toloșica a triumfat. * A devenit de nerecunoscut. Adolescentul sensibil, plin de tandrețe, la care întodeauna puteai găsi o vorbă bună, o alinare, se manifesta acum cu brutalitate în relațiile cu fetele și nu numai. Se amăgea crezându-se mai înțelept dar nu îi era îndeajuns, avea pornirea
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1473849178.html [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
răspunde Jalea, fără sa observe cu cine vorbește. - Noi, aici, lucrăm cu oameni recomandati de persone influente sau cu oameni pe care i-am crescut noi. Nu putem să riscăm un proiect pe care-l ducem cap-coadă cu oameni nerecomandați, nerecunoscuți. Aici nu este o fundație care asigură adăpost de urgență, protejat, pentru persone cu probleme... trăim vremuri grele care ne imping să luăm decizii inumane, disperate, egoiste...cine este de vină dacă planetele sunt așezate acum intr-o distribuție care
FARA TITLU, PANA LA FINAL...EP. 4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1466737832.html [Corola-blog/BlogPost/373708_a_375037]
-
multe zile de trăit. După ce oaspeții au stat la masă bărbatul a ieșit din casă ținându-se de pereți. Nimeni nu se aștepta să-l vadă deoarece nu se mai putea da jos singur din patul de suferință. Era aproape de nerecunoscut cu barba albă, crescută în ultimele săptămâni, cu buzele vineții, slab, gârbovit, tremura din toate mădularele. S-a așezat anevoie pe taburetul vechi de lemn, mai bătrân cu mult decât scaunul și s-a sprijinit în bastonul pe care i-
DIN ANUL ACELA CRIZANTEMELE NU AU MAI ÎNFLORIT de DORINA STOICA în ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1437421137.html [Corola-blog/BlogPost/380527_a_381856]
-
această poveste care “mai vorbește și despre o Românie. Despre o Românie necunoscută din punct de vedere cultural și duhovnicesc. Despre o Românie rău cunoscută că factologie și efect moral a celor petrecute în perioada comunistă. Și despre o Românie nerecunoscuta pentru cele cu adevarat bune și importante”... (Cf. http://www.familiaortodoxa.ro/2014/06/11/se-intorc-mortii-acasa-spovedania-unui-tortionar/) (http://jurnalul.ro/cultură/carte/se-intorc-mortii-acasa-spovedania-unui-tortionar-670222.html#). Volumul „Se întorc morții acasă” vorbește și despre România. Despre o Românie necunoscută din punct de vedere
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă by http://uzp.org.ro/scriitorul-jurnalistul-si-publicistul-crestin-cornel-constantin-ciomazga/ [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
Volumul „Se întorc morții acasă” vorbește și despre România. Despre o Românie necunoscută din punct de vedere cultural și duhovnicesc. Despre o Românie rău cunoscută că factologie și efect moral a celor petrecute în perioada comunistă. Și despre o Românie nerecunoscuta pentru cele cu adevarat bune și importante. Este vorba mai întâi despre un om care trece prin experiență unei morți clinice neidentificate ca atare și care, prin șăgalnica nebăgare de seamă a celor apropiați, ajunge de-a dreptul în mormânt
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă by http://uzp.org.ro/scriitorul-jurnalistul-si-publicistul-crestin-cornel-constantin-ciomazga/ [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
originalitate se va desprinde din banalitatea contingentului său, realizând lucrări de teatru ce vor lua publicul francez prin surprindere. Autorul Pentagon-ului românesc spune că realismul operei lui Eugen Ionescu „excamotează” realitatea, o transformă și o schimbă făcând-o de nerecunoscut, dar rămâne Realism. Temele sale vor insista asupra sensului absurd și tragic al existențe, fatalitatea morții, care pe un fond comic vor reuși să umple sălile și să mulțumească publicul. Primele „aplauze” anemice și reci, le va culege începând cu
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toms_cervesy_cronica_penta_alexandru_toma_1357019919.html [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
auzul acelor sunete neobișnuite. Erau plânsete, vaiere înfiorătoare, urlete, chelălăit sumbru...Țineai oala la gură și nu te mai opreai. Am strigat să încetezi, dar nu m-ai auzit. Chipul îți era transfigurat, iar ochii îți luceau sălbatic...Erai de nerecunoscut, unchiule. N-am povestit nimănui până acum, nici tata nu știe. De pe colnic se auzeau aceleași sunete, parcă cineva te îngâna sau îți răspundea, nu știu! - Asta-i tot, Ioane? întrebă bunicul. - Nu, nu-i tot. Te urmăream cu sufletul
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1482384544.html [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
Pro Urbe - post mortem, sculptorului Gheza Vida. Foarte frumoas din partea lor! Numai că, între timp, creația sa este lăsată de izbeliște. De pildă, una dintre cele mai importante opere ale marelui sculptor - MONUMENTUL ȚĂRANILOR MARTIRI DE LA MOISEI - a ajuns de nerecunoscut. Cioplit mai întâi în lemn, în 1966, transpus apoi în piatră, în 1972, Monumentul este „o sinteză a spiritualității românești, atingând acea tensiune unică la care s-a afirmat vocația ordinii, a echilibrului psihic și cosmic, a locului impregnat decisiv
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
s-a întâmplat? Părinții o auziseră tocmai din camera cealaltă. Louise!! Răspunde!! - Lăsați-mă în pace!! Lăsați-mă singură, nu vreau să vorbesc cu nimeni!! aproape că zbieră fata, ceea ce i se întâmpla extrem de rar. O săptămână a fost de nerecunoscut. Nu mai vorbea, nu mai ieșea în parcul de distracții. Bea doar apă și mânca foarte puțin, iar privirea îi era de gheață. Se închidea tot timpul în cameră, de unde se auzeau doar niște plânsete aproape animalice. Au încercat să
MICUŢA LOUISE ŞI PALATUL MIRACOLELOR de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1473357294.html [Corola-blog/BlogPost/350216_a_351545]
-
de mură” acumulase datorii la d-nul mustăcios...că nici într-o jumătate de viață, cu salariul din învățământ, nu le-ar fi putut da înapoi. „Șansa” ei a fost că mustăciosul o ceruse de nevastă. Era elegantă, slabă...de nerecunoscut. Fuma țigară de la țigară. Avea un post bun. Era chiar director adjunct, la școala ei. La întâlnirea de 20 de ani...”mâța” era...piele și os. D-nul arbitru...o trimise la “mă-sa” pe soția iubitoare...obținând și custodia
FĂRĂ SFATURI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 by http://confluente.ro/Fara_sfaturi_.html [Corola-blog/BlogPost/345118_a_346447]
-
să pătrundem prin cotloanele ei, sa simti cât este de crudă, nemiloasa și ce căi întortocheate mai are ? Îți propun un nou experiment analitic, dacă stai drept, nu te miști, si nu scoți flăcări pe nări. Hipnotizata, Lorry era de nerecunoscut. Elementul o ocolea în cercuri concentrice și se apropia de intimitatea ei fără că ea să se opună în vreun fel. - Din câte am putut să observ de departe, pare să ai o limbă extraconjugala prea excitata spre a rămâne
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPAŢIEI CAP. PRUNCII FLORILOR DE PRIMĂVARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1447963150.html [Corola-blog/BlogPost/374994_a_376323]
-
mai multă poftă de viață, dar cu mai puțină vigoare. Și mereu, mereu cu mai multe griji în față. Pământul cere să fie lucrat, copiii care își caută rosturi noi la oraș, părinții care parcă sunt mai mărunți și de nerecunoscut. Îi bate vântul ca niște haine vechi, pe umerii unei sperietori... Dar fără să se plângă de vitregia destinului ori de vreo stăpânire nedreaptă. Răbojul anilor și-a însemnat curgerea pe propria lor piele. Riduri și crăpături de care nu
SCRUMIERA, ŢIGAREA ŞI FUMUL; 9 de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrumiera_tigarea_si_fumul_.html [Corola-blog/BlogPost/359513_a_360842]
-
îi cântau și-l dezmierdau, îl spălau. Într-o zi, amețit de băutură, tatăl copilului și-a căutat "alte" dezmierdări. Când a venit acasă, copilul plângea: se îmbolnăvise. Îngerașul se străduia; mama copilului se străduia; doar tatăl lui era de nerecunoscut. Acum, îl supărau toate: reproșurile soției, gălăgia făcută de plânsetele copilului, mâncarea și chiar dezmierdările: alte și alte dezmierdări. Ceva lipsea din armonia Familiei. El însuși. Într-un târziu a înțeles: copilul era tot mai bolnav; soția i se îmbolnăvise
CARTEA CU PRIETENI XXXI-ÎNGERAŞUL PĂRĂSIT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Ingerasul_parasit_ioana_voicila_dobre_1330890094.html [Corola-blog/BlogPost/357925_a_359254]