13 matches
-
de altădată sunt evocări ale locurilor unde se întâlneau, în perioada interbelică, scriitorii. Ele urmau să facă parte alături de altele, intitulate Cafeneaua literară, care a și rămas, din volumul Amintiri, volum apărut în 1973, la Editura ,Eminescu" și de atunci nereeditat. Se vede treaba că scriitorul nu le-a considerat demne să intre în paginile cărții. într-adevăr, poate că celălalt este din punct de vedere literar mai reușit. Portretele însă sunt savuroase, dialogurile pline de umor. Orice ar fi susținut
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
Teodor Vârgolici Cercetările istoricilor literari, de incontestabilă valoare, bazate pe o asiduă și migăloasă muncă de bibliotecă, de explorare a arhivelor de manuscrise, a cărților apărute în epoci îndepărtate și nereeditate niciodată, a periodicelor din diverse localități ale țării noastre, riscă adesea să rămână uitate în publicațiile de specialitate, dacă nu sunt reunite în volume cu o mai largă circulație. Așa este și cazul remarcabilelor contribuții ale eminentului istoric literar clujean
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]
-
pentru volumul Superstițiile poporului român În asemănare cu ale altor popoare vechi și nouă, publicat un an mai tîrziu În seria Academia Română. Din vieața poporului român. Culegere și studii. Pusă la index după 1944, din cauza conținutului ei, lucrarea a rămas nereeditată pînă după 1990. Irina Nicolau (1946- 2002), descendentă dintr-o familie de aromâni și greci, a fost folcloristă din întâmplare, etnolog de profesie, asumat scriitoare (cu mult har) și un om de muzeu original. A fost cercetător la Institutul de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înjugat românii...". Ardelean prost!, îți vine să exclami după ce l-ai citit pe canonicul blăjean. Și detractor, în toată puterea cuvîntului. Să nu omit să spun că antologia se cuvine semnalată și pentru că repune în circulație texte devenite intruvabile, majoritatea, nereeditate niciodată pînă astăzi.
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
din opera elevului poet George Coșbuc, fără convingerea că a epuizat materialul industriosului ucenic. Mai recent, istoricul literar clujean Mircea Popa a făcut o investigație sistematică în toate zonele în care au rămas pe dinafara unei ediții de opere poezii nereeditate: în manualele didactice la care poetul a fost coautor, în manuscrise, în periodice, versificări ocazionale - cuprinse generos în volumul Ochiul lui Dumnezeu (poezii inedite și regăsite), apărut ca urmare a colaborării dintre editurile Charmides (din Bistrița) și Eikon (din Cluj-Napoca
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
Balmuș. Nici unul dintre acestea, iarăși, nu a aspirat la o cuprindere exhaustivă, fiecare aducînd însă la cunoștința publicului pentru prima dată un număr de "scrieri". Cu toate acestea, o bună parte a publicisticii lui C. Stere rămîne și în prezent nereeditată. Și aici intră atît articole, eseuri, comentarii, note înregistrate (cunoscute) de exegeți, cît și altele totalmente ignorate. Din cea dintîi categorie, fac parte, pentru a da numai cîteva exemple, articolul cu care se consideră că Stere a debutat, Socialiștii și
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
începuturile comunismului, a făcut adepți necondiționați teza lui Constantin Dobrogeanu- Gherea despre „poetul țărănimii”. E aceea pe care generația mea a învățat-o la școală. Mai încoace, a fost redescoperită, o dată cu poezia modernă interbelică, analiza lui G. Călinescu din încă nereeditata Istorie a literaturii române de la origini până în prezent, în care Coșbuc era privit cu mai mare înțelegere estetică, adică, mai puțin sociologistvulgar. Întreaga critică contemporană a rămas la aceste două teze, cu nuanțele de rigoare, mai ales la cea dintâi
Note despre George Coșbuc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5393_a_6718]
-
copiat pînă și ticurile. Nu știam nimic din trecutul lui? Pentru noi, trecutul care conta, al lui Călinescu, era acela din anii ^50, cînd fusese eliminat de la catedră, exilat la Institutul care astăzi îi poartă numele, scos din manuale și nereeditat o vreme deloc. Ce fusese înainte de epocă de interdicție nu ne interesa. Pur și simplu. Aceasta se cheamă percepție de generație. Dar nu e vorba doar de naivitate sau de ignoranța: e vorba de faptul că această percepție, care a
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
grăbit. Și spuneți ce ați auzit și Europei, că s-a ismenit." Carevasăzică, un autor. Un romancier a cărui artă face purici într-un absurdistan de buzunar, făcut ori din ceramică de Kuty, ori din humă de avangardă. Cărticica asta, nereeditată de mult (de altfel, nu știu să fi fost reluată, în afara seriilor de Opere), e un manual de parodie și de pamflet, numai bun de pus ca bemol la toate patriotismele și renegările interbelice. Și la toate versiunile de "țară
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
Rodica Zafiu Influența turcească asupra limbii române e un subiect pitoresc și chiar fascinant. Cărții funda-men-tale a lui Lazăr Șăineanu (încă nereeditată) - Influența orientală asupra limbii și culturii române (1900) - i s-au adăugat în timp alte cercetări, etimologice (Vladimir Drimba, Emil Suciu ș.a.) sau asupra valorilor stilistice ale turcismelor, asupra conotațiilor ironice și depreciative, a utilizării lor în literatură. Destul de complicată
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
nu sînt nonșalante. Iar primul narator, Dumas, cel care (s)pune povestea în cadru dintr-un cadru, mai anulează - sau instituie! - încă o convenție narativă. Căci, în prefața auctorială la romanul Cei trei muschetari (încă un metatext: al treilea!, tot nereeditat, tot netradus!), naratorul pretinde a crede în existența unui "manuscris in-folio, înregistrat la cota 4772 sau 4773, nu mai țin bine minte", intitulat " Memoriile domnului conte de la Fère". Pe care declară a-l fi publicat fără să schimbe o iotă
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
În ochii fostului deținut politic, subiectul conferinței părea atât de extraordinar, ne aflam totuși în 1964, încât l-a determinat să se întrebe asupra sensului lipsirii lui de libertate într-un regim în care se puteau ține conferințe publice despre nereeditatul după război Ion Barbu, poet ermetic și simpatizant legionar, despre pictorul abstracționist Paul Klee și despre creatorul dodecafonismului muzical, Arnold Schoenberg, acela care i-l inspirase lui Thomas Mann pe eroul romanului Doktor Faustus. Întrebare, nu fără temei. Și plină
Steinhardt 100 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4483_a_5808]
-
dandy. S-au scris pagini Întregi despre protocolul (aproape ecleziastic) al Îmbrăcatului, despre toaletă și arta corpului mascat. Un ritual lent, solemn, ritmat, fără nici o omisiune. Orice improvizație e rezultatul unei Îndelungi exersări, iar efectul - o eleganță ușor efeminată, de nereeditat, „o alianță a metodei și a hazardului, a regulilor și a inspirației spontane”1. „A Încerca un pantalon, a-ți comanda o redingotă: probleme grave, lucruri aproape religioase”, nota Barbey În Memoranda. Printr-un exercițiu de imaginație, Întemeiat Însă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]