67 matches
-
de Angora! ce pot să fac, ce pot să aleg din trăirile mele, ochioase, verzi? toate sunt duioase... și copilăroase! nu vor simți niciodată strada pe care merge femeia... și vor plânge, ascunse prin colțuri, așteptarea! cu brațele deschise, luminate, nereidele mă vor chema în stropii de apă de la cascade... 6 octombrie 2008 NEPTUNE THEATRE aș putea să te cuceresc cu o poveste despre luptele de gladiatori, din arena amfiteatrului din Verona, sau cu o bere rece pe Costa del Sol
POEME DE DANIELA VOICULESCU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_de_daniela_voiculescu.html [Corola-blog/BlogPost/344865_a_346194]
-
să-l vadă, pârât fiind de Uranus, căci mersu-i deranja frânându-i calea. Primul fu Johann Galle ce l-a văzut și l-a adus la noi sub formă de pastilă albăstruie într-un clișeu, cu sateliți cu tot (cu Nereida și colosalul Triton, împreună cu alți vreo zece-unsprezece mai mărunți), așa cum îi furase el din haos, spre-ai ține de urât în depărtări sihastre - căci Neptun este-un uriași bătrân în cosmos, morocănos și orb, cețos, pătat cu două pete negre
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1496113544.html [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
Acasa > Versuri > Visare > NAIADELE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Naiadele erau nimfe ale apelor dulci și reprezentau una din cele trei clase principale de nimfe - celelalte fiind Nereidele (nimfe ale Mării Mediteraneene) și Oceanidele (nimfe ale oceanelor). Naiadele guvernau peste râuri, șuvoaie, pâraie, izvoare, fântâni, lacuri, eleștee, puțuri și mlaștini ... pârâu Sunt doar un pârâu ce adună în el, statornicia și puterea muntelui, unduirea sălciilor și arome de
NAIADELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1416551830.html [Corola-blog/BlogPost/384605_a_385934]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > CONCERTUL NIMFELOR Autor: Mihai Merticaru Publicat în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Mihai MERTICARU CONCERTUL NIMFELOR Nereidă, nălucă sau naiadă, Din care zări albastre ai răsărit? Din ce catedrală te-am deszidit? Din ce ramuri te-am rupt, din ce livadă? În coroană de regină mărgărit, În munți silhui, amețitoare driadă, Minunea unde ar fi putut să
CONCERTUL NIMFELOR de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1435049973.html [Corola-blog/BlogPost/353252_a_354581]
-
nu-mi disprețui poemul, El vine și-ți conferă tenul. Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 128 Pe care pian, pianină, clavecin Imi cânți, pe nevăzute clape? E vocea, râset ori suspin, Iar eu parcă te-aud adânc, din ape, Naiade, nereide-n visul meu Plutesc, dar tu ești printre sfere, Prin tine mă împac cu Dumnezeu, Prin tine cred în înviere, Doar pentru vocea pe care o aud, Nici moartea nu ma face surd. Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 129 Cu
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Sunete_boris_mehr_1378044312.html [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
urmăresc, poete, Ai grijă să nu-ți cadă vreuna pe cap, Că nu te mai tratează nici Esculap Și pierzi excursia printre comete! În roca timpului, de când tot sap, Am descoperit povești și sonete Despre faimoase întâlniri secrete Între o nereidă și un arap. Păstrează curată cămașa lui Orfeu, Să te bucuri de răsplată aleasă, Să știi că ești feblețea lui Dumnezeu, Vână de aur în nobil minereu! Veșnicia ți-a fost dată mireasă, De omeneasca moarte nu-ți mai pasă
CINCI SONETE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1427283649.html [Corola-blog/BlogPost/341002_a_342331]
-
arap. Păstrează curată cămașa lui Orfeu, Să te bucuri de răsplată aleasă, Să știi că ești feblețea lui Dumnezeu, Vână de aur în nobil minereu! Veșnicia ți-a fost dată mireasă, De omeneasca moarte nu-ți mai pasă. CONCERTUL NIMFELOR Nereidă, nălucă sau naiadă, Din care zări albastre ai răsărit? Din ce catedrală te-am dezidit? Din ce ramuri te-am rupt, din ce livadă? În coroană de regină mărgărit, În munți silhui, amețitoare driadă, Minunea unde ar fi putut să
CINCI SONETE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1427283649.html [Corola-blog/BlogPost/341002_a_342331]
-
la fel de plictisitor ca totdeauna... Zeus, în capul mesei cam pilit și extrem de dornic de laude, Hera, acră, afurisită și plină de oftică, Afrodita toată numai fițe, Vulcan, urât cu spume și cu ochii numai după vreo bulăneală cu nimfe sau nereide, în fine, aceeași poveste mereu... Oftă... Prinse totuși o clipă când toți tăceau... - Mărite, al nostru stăpân, muritorii pe care tu îi îngădui, se plâng tot timpul, pe nedrept, că nu au noroc. Eu am intervenit în viața unuia și
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396800330.html [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
gălbui (4.000 - 6.000 de euro). Măsuță Art Nouveau, 1900-1910 Din atelierul lui René Lalique vine un "Camaret", în stil Art Deco, cca. 1928, din sticlă opalină, suflată în formă (600 - 800 de euro), un Platou "Ondines", ornat cu nereide, cca. 1921, evaluat la 500 - 700 de euro și un Bol Ondines,cu aceeași estimare. Carafă EMF cu poansonul magazinului Radivon O impresionantă Fructieră Schneider Le Verre Français, cca. 1930, din sticlă stratificată, cu pudră de sticlă vitrifiată, gravată cu
Seară Art Nouveau la Art Mark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105489_a_106781]
-
iubirii. Credința în ființe subacvatice este străveche la români. O poezie intitulată „Floarea mării” având ca moto un citat dintr-o doină „Eu sunt floarea de pe mare,/ Cine mă iubește moare.” prezintă tristețea unui plutaș aflat în căutarea neîncetată a nereidei definite metaforic „Mladă din plămada spumii/ Floarea spumii, floarea mării!” Gheorghe Asachi în poezia Sirena lacului inspirată din tradiția populară românească amintește de o fată înșelată în dragoste care își mărturisește suferința fetelor mării și se aruncă în valuri de unde
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
pline de lumină. Rafael pune culorile aproape senzual, creând acea strălucire care umple tabloul de seninătate liniștitoare. Decorațile palatului din Vatican îi aduc repede celebritatea. Bancherul Agostino Chigi îi încredințează lui Rafael decorarea sălii "Galateei" din "Villa Farnesina", proaspăt construită. Nereida "Galateea", figură fermecătoare a mitologiei greco-romane, este fiica oceanidei "Doris" și a zeului marin "Nereus". "Galateea" este curtată de uriașul ciclop "Polyphemos", care încearcă să o seducă. Ea îl respinge deoarece este îndrăgostită de frumosul păstor "Akis". Când însă află
Rafael () [Corola-website/Science/297794_a_299123]
-
este îndrăgostită de frumosul păstor "Akis". Când însă află că "Polyphemos" este fiul zeului "Poseidon", "Galateea" - de teamă- încearcă să-și ascundă disprețul sub vălul bunăvoinței. Scena se desfășoară pe mare. Carul-scoică tras de delfini este înconjurat de tritoni și nereide. În car, în poziție trumfală, stă "Galateea". Cu măestria sa, Rafael știe să releve din scena prezentată întreaga expresie conținută în ea. În mișcarea trupurilor se simte o incredibilă energie. Culorile sunt splendide, albastrul strălucitor al cerului și marea de
Rafael () [Corola-website/Science/297794_a_299123]
-
le erau nimfe ale apelor dulci și reprezentau una din cele trei clase principale de nimfe - celelalte fiind Nereidele (nimfe ale Mării Mediteraneene) și Oceanidele (nimfe ale oceanelor). le guvernau peste râuri, șuvoaie, pâraie, izvoare, fântâni, lacuri, eleștee, puțuri și mlaștini. Erau divizate în mai multe subclase: "Crinaeae" (fântâni), "Pegaeae" (izvoare), "Eleionomae" (mlaștini), "Potameides" (râuri) și "Limnades" sau "Limnatides
Naiade () [Corola-website/Science/300165_a_301494]
-
care cei vechi și le închipuiau ca pe niște fecioare tinere și frumoase. Ele locuiau în grotele de pe vârfurile munților, în codrii deși, pe câmpii sau în ape și erau de mai multe categorii: nimfele apelor purtau numele de oceanide, nereide și naiade, cele ale munților de oreade, iar cele ale pădurilor de driade și hamadriade. Nimfele erau înzestrate cu darul profeției. De cele mai multe ori oamenii le invocau în calitate de genii protectoare, implorându-le sprijinul. Legendele legate de numele lor sunt numeroase
Nimfă (mitologie) () [Corola-website/Science/298353_a_299682]
-
și variațiile moderne provin din limba malteză. Cea mai frecventă etimologie vehiculată este că cuvântul "Malta" derivă din cuvântul grecesc μέλι, "meli", „miere”. Grecii antici au numit insula Μελίτη ("Melitē"), însemnând „dulce ca mierea” (nume dat, printre altele, și unei nereide), probabil din cauza producției de miere din arhipelag; pe insulă trăiește o specie endemică de albine. Romanii au preluat denumirea adaptând-o ca "Melita", care poate fi considerată fie o latinizare din grecescul Μελίτη, fie o adaptare a pronunției dorice grecești
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
sau Nereu (greaca veche: Νηρεύς) este "bătrânul mării", zeul Mării Mediteraneene din mitologia greacă, fiu al Gaiei și al lui Pontus. Soția sa este Doris și, împreună, cei doi sunt părinții celor 50 de Nereide, nimfe ale mării prietenoase. este un bătrân foarte înțelept, care are puterea de a prezice viitorul, dar nu răspunde la întrebări decât dacă este prins, iar pentru a evita acest lucru, el își schimbă forma (ca atunci când Heracles a venit
Nereus () [Corola-website/Science/300162_a_301491]
-
1989, Triton era cel mai rece dintre obiectele din Sistemul solar a căror temperatură fusese măsurată până la acea dată, având o temperatură de aproximativ −235 °C (38 K). Al doilea satelit al lui Neptun, în ordinea descoperirii, este satelitul neregulat Nereida, care are una dintre cele mai excentrice orbite comparativ cu orbitele tuturor celorlalți sateliți cunoscuți din Sistemul solar. Excentricitatea de 0,7512 face ca distanța față de Neptun să fie de șapte ori mai mare la apocentru decât la pericentru. Între
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
să ajungă pe Pământ de la nava spațială erau necesare 246 minute. Prin urmare, misiunea "Voyager 2" s-a bazat, în cea mai mare parte, pe comenzi pre-încărcate pentru întâlnirea cu Neptun. Nava spațială a efectuat un survol prin apropierea satelitului Nereida înainte să ajungă la 4400 de km de atmosfera lui Neptun, la 25 august, iar mai târziu a trecut prin apropierea celui mai mare satelit a planetei, Triton, în aceeași zi. Nava spațială a verificat existența unui câmp magnetic în jurul
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
mai prețios"" ar fi să revadă ""mersul grațios și fața de lumină"" a Anactoriei, care acum se află departe. Divinitățile proslăvite în imnurile pe care le compunea la diferite ocazii, fac aproape toate parte din cortegiul Afroditei. În afară de Grații, Muze, Nereide, și Nimfe un loc aparte îl ocupă Adonis, o divinitate asiatică minoră, legată, ca și Afrodita de cultul plantelor. Într-un cântec meșteșugit pe baza antifonică, după modelul cântecului popular, se deplânge moartea demonului în accente care amintesc de ""threnosul
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]
-
sunt întotdeauna prietenoase și îi ajută mereu pe marinari, alungând furtunile periculoase din calea acestora. Se crede că sunt capabile de a prezice viitorul. Fac parte din alaiul lui Poseidon. În arta antică, în mod special pe vasele grecești negre, nereidele sunt pictate ca fiind complet îmbrăcate, așa cum sunt reprezentate pe un vas găsit în Corint (secolul al VI-lea î.Hr.), unde stau lângă patul de moarte al lui Ahile (fiul nereidei Thetis), în haine de doliu. În arta mai târzie
Nereide () [Corola-website/Science/300143_a_301472]
-
arta antică, în mod special pe vasele grecești negre, nereidele sunt pictate ca fiind complet îmbrăcate, așa cum sunt reprezentate pe un vas găsit în Corint (secolul al VI-lea î.Hr.), unde stau lângă patul de moarte al lui Ahile (fiul nereidei Thetis), în haine de doliu. În arta mai târzie, apar dezbrăcate complet sau parțial, călărind pe delfini, căluți de mare și alte creaturi marine. Deși prin tradiție nereidele erau 50, prin compilarea diverșilor autori și poeți antici de către mitografi rezultă
Nereide () [Corola-website/Science/300143_a_301472]
-
-lea î.Hr.), unde stau lângă patul de moarte al lui Ahile (fiul nereidei Thetis), în haine de doliu. În arta mai târzie, apar dezbrăcate complet sau parțial, călărind pe delfini, căluți de mare și alte creaturi marine. Deși prin tradiție nereidele erau 50, prin compilarea diverșilor autori și poeți antici de către mitografi rezultă 75 de nume: "Acteea, Agave, Amateea, Amfinome, Amfitoe, Amfitrita, Apseudes, Autonoe, Callianassa, Callinira, Calipso, Ceto, Cimatolege, Cimo, Cimodoce, Cimotoe, Climene, Cranto, Dero, Dexamene, Dinamene, Dione, Doris, Doto, Eione
Nereide () [Corola-website/Science/300143_a_301472]
-
râului Sperheu până la mare, în partea de sud a Tesaliei, bogat în cai și în vite. La naștere, zeii i-au făcut daruri bogate, apoi, la vremea cuvenită, i-au dat drept soție pe Tetis, fiica Bătrânului mării, Nereu, o nereidă, o zeiță. La nunta lor au venit să petreacă nu doar cei mai slăviți dintre greci, ci și zeii, cu toții, și însuși Apolon a cântat, pentru miri și nuntași, din marea sa liră. Zeii cerului i-au dăruit lui Peleu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Spartei. Era pe atunci cea mai frumoasă dintre muritoare. De unde războiul cu Troia al grecilor confederați, pentru a o redobândi pe Elena. Soarta lui Peleu a rămas până la capăt legată de acest șir fatal de întâmplări: din însoțirea lui cu nereida Tetis i s-a născut Ahile, pe care l-a iubit. Peleu a domnit îndelung și a domnit ca rege bun și vrednic. Știa să-și sfătuiască poporul, pe mirmidoni, cu vorbe frumoase, îi plăcea să aducă zeilor jertfe bogate
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
copilărit împreună, în cea mai mare apropiere, și s-au legat pe viață. Se pot aduna din Iliada știri despre copilăria lui Ahile. Tetis, mama lui divină, nu pare să-i fi lipsit cu totul și, de-a lungul poemului, nereida spune în câteva rânduri că l-a crescut ca pe un arbore tânăr care se înalță, ca pe o viță de vie care urcă pe colina însorită 27 a unui deal; iar într-un rând o vedem, după câte își
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]