56 matches
-
răspunsul " Cred că nu". Urmează o descriere a "curajului"în domeniul comentariului literar: "În ce constă el? În a nu avea complexe în fața operelor de primă mînă (cu celelalte lucrul nu-i prea greu), în a-și expune în mod neretușat părerile, sau, cînd e vorba de istoria literară, concluziile cercetării; în a nu ține seama în judecarea literaturii de considerente extraprofesionale. Prielnică de obicei scriitorului, atunci cînd simte o piedică în calea comunicării, ambiguitatea face, în schimb, un critic de
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
ale unei organicități general umane, nu neapărat demne de-a fi mitizate, cît mai curînd realiste, demitizante. E o intimizare, o "îmblînzire" a ființei înaintașului, ce risca a ajunge captivul unei efigii solemne, intușabile. Hagiografiei i se preferă tratarea nemijlocită, neretușată. în această perspectivă E. Lovinescu e pus sub semnul unei confesiuni a lui Montaigne: "Je m'engage difficilement". Deoarece, crede criticul, marele nostru predecesor nu s-ar fi aflat la largul său cînd era pus în situația de-a se
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
de ieri. El are totodată același trist privilegiu pe care-l avem și noi: locuiește într-un oraș îmbolnăvit, dezbrăcat de o identitate pe care azi i-o găsim doar în albumele evocator-nostalgice. "Bazar bizar" e o suită de fotografii neretușate, din care ne privește chipul bucureșteanului de azi. Un chip stresat, apăsat de griji și plin de praf, mofluz cînd s-ar cuveni să fie senin, voios cînd bunul-simț l-ar obliga la gravitate. Cartea e scrisă ironic și are
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
mele se înăcresc & se maimuțăresc în oglinda propriei lor imagini. Inima lor a a ars. O gheară neagră le-a tras dunga neputinței pe creier. Ce-mi doresc de ziua mea plus un duș împreună Viața are prea mulți pixeli neretușați - m-am prins de mai multă vreme de asta, iar Photoșopul nu face față situației - viața ar trebui făcută din curbe, & dragostea mea se întinde ca guma - am ajuns să-mi iubesc dușmanii pentru că mă consider creștin și chemat și
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
Marius Ianuș Ce-mi doresc de ziua mea/ plus un duș ămpreunî Viața are prea mulți pixeli neretușați - m-am prins de mai multă vreme de asta, iar Fotoșopul nu face față situației - viața ar trebui făcută din curbe, & dragostea mea se întinde ca guma - am ajuns să-mi iubesc dușmanii pentru că mă consider creștin și chemat și
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/10019_a_11344]
-
real, s-au simțit constrînse să părăsească navă comandantului. Nu mă raliez în toate punctele la programul Alianței Civice, disting în anumite detalii un deficit de maleabilitate, din unghiul meu de apreciere, dar acesta poate fi viciat de distanță. Contur neretușat, deocamdată Ce as reține dacă aș fi silit să reduc personalitatea poetei la una-două linii definitorii? E mai recomandabil să preiau în acest scop chiar caracterizări îndelung chibzuite, ca un rezultat al autocontemplării, al meditației asupra propriului destin, pe care
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
pretinde și Manuela, care nu vede lumea exterioară, nu vrea să comunice cu cei din jurul său, părând mereu surprinsă de aparițiile celorlalți. Ea nu cunoaște nici chipul lui Vâlsan, care prin intermediul memoriei involuntare, alteori voluntare, îi apare ca un clișeu neretușat ce nu alterează imaginea reflectată în oglinda sufletească. El este slab, înalt, cu figura desenată din linii precise iar ce vede ea este suficient. Viziunea unică a eroului ca personaj reflector intermediar către cititor, este des întâlnită în proza Hortensiei
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
nici acesta nu a comentat în vre-un fel paralelismul dintre cele două portrete, publicând numai fotografia lui Brand. Astfel, în Istoria literaturii române, (1941, p. 397), Călinescu inserează varianta dreptunghiulară, cu mențiunea: "M. Eminescu, student. După o fotografie inedită, neretușată" (foto. 6). Iar în Viața lui Mihai Eminescu, București, Editura pentru literatură, 1966, reia varianta cu portretul încadrat în medalionul oval, după cartea poștală ilustrată, dar niciodată imaginea realizată de Tomá�. Acum, putem considera că întrebările puse mai sus și-
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
O fi având motivele lui. Vrei să insinuezi poate... Cine se uită la șleampăta asta? Mai știi! Și totuși... Și totuși ce? Află că șleampăta asta, spuse Ema pe un ton conspirativ, cum o vezi, cu fața ei de fotografie neretușată, e gravidă. Gravidă? Cum îți spusei. S-a găsit unul să-i pună ceva în burtă și acel ceva a început să se umfle; e în luna a doua, după socotelile ei. Deci după șapte luni vom avea o cumetrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
însușiri magice, este o "țigancă" din România adoptată de o familie libaneză (în realitate, e vorba de o familie austriacă, dar după cum se știe, în limbaj inițiatic Viena era simbolizată de Orient...) Între imaginea romantică, puternic luminată alb-negru, și cea neretușată a zilelor noastre, reprezentarea literară și etnografică a "țiganilor" impulsionează un amplu domeniu de cercetare. Sunt oare "țiganii" acei artiști mândri, acele nobile și pasionate caractere din literaturile apusene, sunt ei nedomoliții stăpâni ai propriilor destine, sau nimic altceva decât
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
Ioan Tecșa, ziarist. Editura Expres, București, 1993, p. 200. 6 Ibid, p. 233. 7 Dr. Florin Tudose, Psihopolitica. Fals tratat de psihopatologie socială. Editura Infomedia, București, 1996, p. 8. 8 Cit. ap. Ion Petcu, Ceaușescu, un fanatic al puterii. Biografie neretușată. Editura Românul, București, 1994, p. 239. 9 Karen Horney, op. cit., p. 127. 10 Pavel Câmpeanu, Ceaușescu, anii numărătorii inverse. Editura Polirom. 2002, p. 23, 24. 11 Cf. Raymond Cartier, op. cit., p. 40. 12 Dumitru Popescu, op. cit., p. 156. 13 Ibid.
Țarul și emulii săi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/6750_a_8075]
-
oaspete al propriei mele tăceri // cu lumea pierită / prin cețoasele văluri / cu lucruri aduse la irealele lor dimensiuni // într-un somn visător / aș străbate abisul unor duminici // stăruind în penumbră / mireasma și ea dilatată / ar tremura ca argintul // cu gînduri neretușate / aș pătrunde în răsfrîngerea clipei / doar în umbrele ei" (Miezul lucrurilor). De fapt e o "chemare de dispariție", căci în "haosul tîrziu" al unei asemenea deconectări "trupul meu plutitor / își pierduse conturul / aerul frînt înălța anonim / înmulțind stelele nopții cu
Un postsimbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7889_a_9214]
-
să polemizeze cu maestrul care, la rândul său, nu ratează ocazia de a-și formula un credo artistic memorabil: "trebuie să ne folosim de propria sofisticare pentru a extrage din ea în chip ingenios simplitatea". Tiziano Scarpa ne oferă fotografia neretușată a compozitorului venețian, evitând hagiografia, dar și melodrama tip telenovelă atât de ispititoare în cazul orfanei Cecilia. Așa se face că anxioasa protagonistă a cărții sfârșește prin a refuza târgul propus de însuși maestrul Vivaldi: celebritatea ei ca violonistă și
O carte, două premii: SUPERMONDELLO și STREGA - 2009 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6677_a_8002]
-
susceptibil de a deveni o gândire în cerc cedează locul raționamentului prin imagini. Colajul, „corelativul obiectiv" în poezie, sau fluxul conștiinței în proză sunt elementele unor limbaje estetice avansate de psihologie tip Wilhelm Wundt - Alfred Binet. Autorul ne oferă fotografia neretușată a compozitorului venețian, evitând hagiografia, dar și ceea ce ar fi putut deveni o excelentă melodramă tip telenovelă. Așa se face că anxioasa protagonistă a cărții sfârșește prin a refuza târgul propus de însuși maestrul Vivaldi: celebritatea ei ca violonistă și
Cecilia vs. Vivaldi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6314_a_7639]
-
România și războaiele informaționale, psihologice și de imagine Portretul neretușat al unui agent de influență, episodul 1 „Poate că omul e făcut numai din cuvintele lui...” László Tőkés Fost colaborator a două servicii de informații comuniste - al Securității și al AVO, serviciul de informații ungar -, fost episcop reformat, fost președinte
Laszlo Tokes – Portretul unui agent de influență I [Corola-blog/BlogPost/93279_a_94571]
-
Toate aveau înfățișarea ta, purtau vioara ta, ba chiar aproape că puteam intui că dacă m-aș mai fi apropiat un pic, aș fi simțit din nou parfumul tău... Firește, lumea e o iluzie... trăim rătăciți între oglinzi paralele, ecouri neretușate ale fiecărei lumi imaginare pe care o creăm prin puterea gândului... Am fost, suntem, vom fi... Dar cât timp vom mai putea fugi de propriul destin? Le priveam fascinat și speriat, totodată. Care este ea? Unica? Aleasa? Nu am nici
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]
-
o poezie ca pe un fel de „soră” - ne asemănăm mult în structura sensibilă, așa cred, și întâmplarea a făcut să-i parvină traducerea mea și să-mi mulțumeascăpentru ea (poate doar din politețe?). E vorba despre o traducere spontană, neretușată, căci poezia era inseratăîntr-un eseu al meu, pe care l-am tradus, la cererea unui american care nu știe română: SOMEBODY IS MAYBE DREAMING OF ME... There is maybe somebody dreaming of me That’s why me gestures Are so
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
1992. Kissinger, Henry, À Ia Maison-Blanche, 1968-1973, Paris, Fayard, 1978. Lovinescu, Monica, Unde scurte. Jurnal indirect, Madrid, Limite, 1979. Montias, John Michael, Economic Development in Communist Rumania, Cambridge, The MIT Press, 1967. Petcu, Ion, Ceaușescu, un fanatic al puterii. Biografie neretușată, București, Editura Românul, 1994. Rei, Violeta, La Roumanie, essai d'analyse régionale, Paris, SEDES, 1975. "Rumania today", în International Journal of Rumanian Studies, nr. l, vol. 5, 1987. Shafir, Michael, România, Politics, Economics and Society, Boulder, Londra, Lynne Rienner, 1985
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
României. E adevărat, toate astea, toată cruzimea asta obstinată... dar... dar... cu ce regăsită forță expresivă! Contrapunctînd crud fastuos: cuvioșenia Catacombei (numele unei galerii) cu Sexul lui Mozart (o ochioasă și deocheată expoziție bucureșteană). Tablou apocaliptic? Nu. Doar istoria pură, neretușată. De încheiat tot anecdotic: într-o seară, bat la ușa unuia dintre atelierele dragi mie, atelierul lui T.M. Mi se deschide și văd fața prietenului pictor, cît îngăduie asta chica și barba robinsoniene: sumbră? veselă? Ne-aprindem țigara și ne-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
probabil cel mai bacovian dintre poeții români care și-au propus, programatic, o intelectualizare a poeziei în sensul lui Ion Barbu. Observându-se lucid în jurnalul său, ținut din tinerețe până la moarte, S. nota: „Primele mele defecte la o lucrare neretușată, proaspătă, sunt de obicei: vulgaritatea stringentă, prozaismul vulgar ori facilitatea frivolă, în care eul intim își dă pe față ce are mai rău. După reflexie, retușarea aduce o nobleță a atitudinii și a expresiei”. Cum toate poemele antume sunt rezultatul
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
III, 256-259; Grigurcu, Existența, 153-157; Dimisianu, Subiecte, 151-158; Regman, De la imperfect, 224-229; Micu, Limbaje, 286-291; Nicolae Manolescu, Elegii, RL, 1989, 7; Fevronia Novac, O viziune expresionistă, RL, 1991, 46; Irina Petraș, Timpul lumii sfârșite, TR, 1991, 48; Maria-Ana Tupan, Timpul neretușat al poeziei, VR, 1991, 11-12; Eugenia Tudor-Anton, Retrospectivă lirică, RL, 1992, 10; Mircea Petean, Între împotrivire și disperare. „Anno Domini” de Florența Albu, F, 1992, 2; Lucian Raicu, Revelații dure, RL, 1993, 1; Petraș, Lit. rom., 124-126; Rodica Iulian, „Zidul
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
narator o întreagă epocă. În pofida faptului că despre Bacovia s-a scris mult, C. reușește nu doar să îndrepte greșelile sau să estompeze exagerările antecesorilor, dar, reconstruind climatul vieții literare antebelice sau al Bacăului tinereții poetului, să ofere imaginea complexă, neretușată, deloc complezentă, a unui scriitor de excepție, marcat de-a lungul întregii sale existențe de „boli, eșecuri, vicii, mizerie fiziologică și scăderi morale”. SCRIERI: Dosarul Bacovia, vol. I: Eseuri despre om și epocă, Bacău, 1999; Despre șapcă și alte lucruri
CALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286039_a_287368]
-
din cauza intervențiilor de restaurare neadecvate, făcute în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Se observă și diferențe calitative, datorită faptului că au fost realizate de mai mulți pictori, dintre care unii începători sau mai puțin talentați. „Judecând după frescele neretușate sau nerestaurate constatăm o tratare vioaie prin care sa imprimat, cu putere, figurilor expresivitatea scenei și a momentului; observăm apoi, că s-a realizat o sugerare vădită a perspectivei cu vechile mijloace, că s-a putut face admirabil legătura dintre
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
este cotidianul, efemerul existenței de zi cu zi. Și expresia lui cea mai caracteristică este viața politică. Mulți se revoltă, și pe bună dreptate, de calitatea protagoniștilor săi: președinte, parlamentari, miniștri. Dar politicienii sunt produsul acestei societăți, alcătuiesc imaginea ei neretușată. După ce timp de aproape patru ani am asistat la prestidigitațiile dlui președinte Lucinschi, omul care făcea și desfăcea guverne cum îi venea la socoteală, și care fusese cât pe ce să ne pricopsească cu un regim prezidențial inspirat mai degrabă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
cârlig de undiță, din care s-a păstrat doar 5,3 cm din corp (Pl. 229/3). A fost descoperită în mormântul de înhumație nr. 94. În zona bazinului, în mormântul nr. 17 s-a descoperit un fragment de silex, neretușat, de formă aproape rotundă, care putea servi ca răzuitor. Putea să fie întâmplător în zonă, provenit din așezările eneolitice din această parte a terasei superioare a Siretului (Pl. 116/3). Un obicei care pare a se generaliza, observat pentru prima
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]