9 matches
-
său de scriitor. Poet, eseist, traducător, autor de proză scurtă, diplomat în litere al Universității din Bologna, Ruffilli s-a definit ca aparținând curentului superrealism, prin tot ceea ce putem spune că a creat în versuri, dar și în proztă. Versul nerimat i-a dat posibilitatea unei exprimări cursive, simțite din adânc, așa cum suferința se petrecea în sufletul lui, la momentul creării artei scrise. Arta lui difuzează, întărește prin mesaj mare dorință a existenței umane, a omului nevoit și a durerii lui
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1407407584.html [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
poet al Evului Mediu, Geoffrey Chaucer (1343-1400): Wyatt a introdus și adaptat sonetul (gen de poezie care cere rigoare din punct de vedere metric și al limbajului) limbii engleze, iar Howard l-a perfecționat și a introdus versul liber, iambul nerimat cu cinci picioare, care urma să devină cea mai importantă unealtă a dramei engleze. În timpul Renașterii, poezia descriptivă a fost cel mai dominant gen literar, dar s-a scris și în proză. Cele mai lulte lucrări de acest fel sunt
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
o sută de catrene și câteva poeme în distihuri. Gazelul, poezie lirică în distihuri, ale căror monorime sunt distribuite astfel: versurile primului distih rimează între ele, aceeași rimă păstrându-se în al doilea vers al celorlalte distihuri, primul vers rămânând nerimat. Gazelul apare în cadrul poeziei lirice persane în secolul al X-lea, reflectând caracteristicile acesteia. Blamul religios adus poeziei de către religia islamică se manifesta prin susținerea că poezia este o modalitate de a falsifica realitatea și de a-l duce pe
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
și citate din manuscrise. Producția lirică a lui L. - atâta cât poate fi reconstituită - excelează prin unitatea de stil, de tonalitate, ceea ce o integrează poeziei boeme, nonconformiste din timpul războiului și din primii ani postbelici. Versul e totdeauna liber și nerimat, adesea discursiv în chip insidios, derutant prin inadecvarea formulărilor la conținut: banalul apare în alianță cu insolitul, prozaicul cu poeticul uneori sublim, realul cu oniricul și fabulosul livresc. Reminiscențe de simbolism decadent sunt încorporate într-o imagistică de tip suprarealist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287836_a_289165]
-
amintește într-un fel de Adrian Maniu („Ceas cu articulații moarte / Orele păsări arse de lut / Izbind chei oarbe fără toarte / În inima somnului mut”), pe alocuri rime sărace, asonanțe, versuri rimate diferit (încrucișat sau îmbrățișat) sau când rimate, când nerimate, în aceeași poezie. Ceea ce îl particularizează însă de acum și îl impune interesului estetic e un nonconformism propriu modului său poetic. Cartea are drept motto un citat din Gide: „Je parie que vous voyagez sans billet”. Într-adevăr, poetul „călătorește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
învederată intermitent în notele de drum se manifestă în mai multe culegeri de poeme: Pentru cel ales (1968), Un om în agora (1972), Gustul sâmburelui (1974), Raza de cobalt (1979), Insomnia dragonului (1989), Ieslea Minotaurului (1993). De regulă libere și nerimate, versurile comunică vibrații ale unei conștiințe active, angajată în construcția unei așa-zise „lumi noi”, nota lirică individualizantă fiind un patos al afirmării edifiante, al situării declarative în conformitate cu exigențele rațiunii, îmbinate însă cu cerințe conjuncturale. Aceasta ar implica scrutarea lucidă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
variații armonice în numărul de silabe, în funcție de cerințele organice ale întregului. De altfel, excepțională muzicalitate caracteristică și evidență a versurilor cu rîma ale lui Blake poate fi regăsita, într-un registru diferit, mai subtil, uneori mai grav, si in poezia nerimată cum este cea a Cărților profetice. Oferim aici cîteva versuri ca exemplu al muzicii extraordinare pe care poezia rimata a lui Blake o emană: "Dedication of the illustrations to Blair's 'Grave', To the Queen" (1808): "The Door of Death
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fân? Poate lucruri profunde despre cerul plin de stele? Sau despre lună, de îndată ce se arăta sau tocmai dispăruse? Poate chiar lucruri poetice, proaspăt recoltate, căci întotdeauna când ceva mă scotea din ale mele, dădeam din mine versuri scurte, rimate sau nerimate. Sau m-am bâlbâit atunci când ea m-a întrebat, ușor îngrijorată sau din pură curiozitate, ce voiam să mă fac, din punct de vedere profesional, cum ar veni? Oricât de senzual ar luci straturile de sub foi, despre asta ceapa nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
elanuri sufletești nutrite de admirația pentru puterile infinite ale omului și de credința că acesta va cuceri întregul univers, ca în Steaua lui Horn sau în Vis cosmic (1968). Certitudinile de această natură sunt comunicate uneori și în versuri libere, nerimate. Accente realmente lirice apar doar în câteva poezii răzlețe dedicate celor apropiați: bunicii, părinții, soția. V.-P. a mai publicat un dialog cu regizorul de operă Bob Massini (Epopeea blestemată..., 2000), o culegere de epigrame (Amvonul politic, 2001, în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]