28 matches
-
un sat cu numele Vitaria, în anul 409, ca fiu al rugăciunii într-o familie de creștini. Tatăl se numea Ilie iar mama Marta. Stearpă fiind și dorindu-și un fiu, mama lui s-a rugat multă vreme pentru dezlegarea nerodirii sale și când ruga ei a fost ascultată, l-a afierosit Domnului. El a fost înzestrat cu multe daruri duhovnicești, prin care mulți aveau să vină la lumina cunoștinței de Dumnezeu și la mântuire. De fapt și numele de Daniel
SF. DANIIL STÂLPNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/10_decembrie_sf_daniil_stal_ion_untaru_1386747343.html [Corola-blog/BlogPost/354591_a_355920]
-
aminte... atâtea nimicuri se adună în planul sferic al acestei lumi; ai fi nebun să crezi că poți să treci, morții ți-au lăsat povara și tu urci spirala. ascultă cum gem sub iarbă, sub astfalt, sunt ei rodiri și nerodiri. groparul nu poate să le îngroape, rămân înfipte în placenta cerului, moștenire. Referință Bibliografică: Vanitas vanitatum / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2156, Anul VI, 25 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Agafia Drăgan : Toate Drepturile Rezervate
VANITAS VANITATUM de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1480075644.html [Corola-blog/BlogPost/368745_a_370074]
-
eului liric ( “poveștile ce le-am purtat în suflet”) care atinge un apogeu al suferinței (“ prea multă sfâșiere / într-un singur trup” ), numai că hăul, ruinele, singurătatea, amăgirea, cenușa, întunericul, malurile surpate, soarele schilodit, aripile de ceară, “pământul temniță”, “somnul nerodirii”, “brațele absurdului” nu pot opri cântarea vindecătoare, dorința renașterii, precum a Pasării Phonix, într-un alt “trup”, auzind “ scâncetul materiei înmugurind” și “ sevă în cuvinte”. Un poem poartă, sugestiv, numele: Din jurnalul unei zile (Să-mi cresc un trup...) Încercările
CRONICĂ REALIZATĂ VOL. OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_realizata_vol_obsesia_deser_valentina_becart_1343764143.html [Corola-blog/BlogPost/358733_a_360062]
-
mii de veacuri, ci silă-mi e de-a Terrei atmosferă: Cu arcul trag ca pân-acum ca el cu ea să se unească, dar sporu-i doar la-mperecheri ce spurcă ordinea firească. N-ajunge criza din familii (divorț și nerodiri perene) - asaltu-i dat de concubini și cupluri homo-lesbiene, care câștigă-ncet teren cu-ngăduința legii chioară prin guvernanți potrivnici firii, și-astfel morala-i de ocară. Au fost abateri și-nainte de la porunca-mpreunării la greci, romani și asiatici, dar
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1453114101.html [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
am răgușit căutându-ți duioșia “ ( Portret ). Tema iubirii, de fapt a neiubirii, se corelează cu tema iernii care semnifică încremenire : „ în mine însămi e iarnă / visul meu / își îngheață propria-i creangă “ ( Fulg ), albul fiind în același timp puritate și nerodire : „ ce creangă invocam / iubito iubitule / în inima iernii / prin viscolul înstelat de semințe / neadmise rodirii “ ( Necroza ). Fiecare spirit e în lupta cu limită și conștientizează tragic căderea, marcată aici prin îndoială : „ .....poate / cine stie / nici nu există astfel de oameni
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Stihuri/Reflectii/mihaela_gheorghiu_1481520906.html [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > DIN SOMNUL NERODIRII Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 451 din 26 martie 2012 Toate Articolele Autorului Și totu- i căutare... Ca un fulger de lumină nestăvilite gânduri au poposit într-o grădină așteptând o primăvară nouă E-atâta sevă în cuvinte
DIN SOMNUL NERODIRII de VALENTINA BECART în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/Din_somnul_nerodirii_valentina_becart_1332768658.html [Corola-blog/BlogPost/346399_a_347728]
-
gânduri au poposit într-o grădină așteptând o primăvară nouă E-atâta sevă în cuvinte și-atâta dor pe buzele fântânii că simt cum se-arcuiește trupul cald al zilei peste inima pământului ce și-a trezit adâncul din somnul nerodirii Și totu-i o minune... Ca un izvor de iubire cuvintele au răsărit înmiresmate atingând cu degete subțiri rotunjimea pietrelor ce-și împart încrezătoare bucuria cu iarba sfioasă, abia înverzită mirosind a primăvară și-a viață renăscută din prea multă
DIN SOMNUL NERODIRII de VALENTINA BECART în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/Din_somnul_nerodirii_valentina_becart_1332768658.html [Corola-blog/BlogPost/346399_a_347728]
-
de iubire cuvintele au răsărit înmiresmate atingând cu degete subțiri rotunjimea pietrelor ce-și împart încrezătoare bucuria cu iarba sfioasă, abia înverzită mirosind a primăvară și-a viață renăscută din prea multă lumină... 26 februarie 2011 Referință Bibliografică: Din somnul nerodirii / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 451, Anul II, 26 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DIN SOMNUL NERODIRII de VALENTINA BECART în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/Din_somnul_nerodirii_valentina_becart_1332768658.html [Corola-blog/BlogPost/346399_a_347728]
-
căutăm filonul de aur, cu dioptrii sufletești, pentru a ne împodobi cu Lumina de sine, cea neînserată și a porni din nou, mână-n mână, în căutarea primăverii veșnice. Poeta Mihaela Aionesei se consideră bântuită de fantasma unui blestem al nerodirii, dar se înșeală: ea scoate la iveală mereu, din sâmburi de cuvânt, creații menite să rodească, mai curând sau mai târziu, în pământul reavăn al sufletului oricărui cititor. Pentru că semințele de gând și de cuvânt pe care le presară, sunt
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_pe_trepte_de_frumos_spre_i_cezarina_adamescu_1337068293.html [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
ziua aceea / un dor de muguri stă răstignit / în scoarța bolnavă / prin crengi încovoiate de rugăciuni / moliile macină / povara pântecului sterp / printre paragini / frunza vândută pe talanți /cu umilință încă strigă: / „ întoarce-mi rădăcina înapoi la cer / și iartă-mi nerodirea “ Pe lângă înțelesul care se descifrează lesne, pe lângă miezul suculent, autoarea strecoară și câte o pildă - ca un temei de rămânere. Motivul șarpelui este frecvent și el se referă atât la teama cât și viclenia omului. Ceva mai senină, mai limpidă
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_pe_trepte_de_frumos_spre_i_cezarina_adamescu_1337068293.html [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
de mine, într-o bezmetică anulare, Tu ai fost mereu acolo, fereastră deschisă spre o a cincea dimensiune. Te privesc să-mi contemplu visele, străfulgerări de închipuiri pe marginea osmozei dintre iubire și renunțare. statui de piatră și soare sparg nerodirea în unda de cleștar din inima împovărată de neliniști. șterg otrava, amânarea repetată, Te zăresc pe tine din nou, vis sau visitor, păzitor în care mă regăsesc în țara fiarelor îmblânzite de puritatea iubirii. Referință Bibliografică: Sau poate o altă
SAU POATE O ALTĂ IPOTEZĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1493892724.html [Corola-blog/BlogPost/371806_a_373135]
-
sărăcia și penitența pentru a-și scoate cercul de fier de pe mijloc și a naște. Baba este pedepsită și moare, fata naște. Nici baba și moșneagul din Punguța cu doi bani nu au copii. Putem bănui cine este “vinovat” de nerodire, căci baba are semnele nefertilității: e rea și zgîrcită, nevrînd să-i dea moșului nici un ou. Ș-apoi în concepția țărănească (și nu numai țărănească) de nerodire este vinovată întotdeauna femeia! Cei doi sînt simbolizați de cocoș (moșul) și de
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Babe_sterpaciuni_si_fete_roditoare_i_maria_parpauta_1326812573.html [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
Punguța cu doi bani nu au copii. Putem bănui cine este “vinovat” de nerodire, căci baba are semnele nefertilității: e rea și zgîrcită, nevrînd să-i dea moșului nici un ou. Ș-apoi în concepția țărănească (și nu numai țărănească) de nerodire este vinovată întotdeauna femeia! Cei doi sînt simbolizați de cocoș (moșul) și de găină (baba). Cocoșul și găina “sînt metonimii, una a putinței de a zămisli, cealaltă a NEputinței de a genera” (Luca Pițu, Naveta esențială, editura Moldova, Iași, 1991
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Babe_sterpaciuni_si_fete_roditoare_i_maria_parpauta_1326812573.html [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
lucru îl face și cu “copilașii” Sfintei Duminici, de fapt niște lighioane înspăimîntătoare, pe care le hrănește și primenește. Fata babei nu face toate aceste lucruri, lasă părul neroditor, fîntîna secată și uscată și toate celelalte, simboluri ale uscăciunii și nerodirii proprii. În consecință, e mîncată de balauri laolaltă cu mamă-sa, altă “hoașcă” din șiragul de babe absolute și negerminative ale lui Creangă. Așadar, la Creangă femeile sînt caracterizate în funcție de fertilitate și erotism (nu intră aici “cocoanele” și sfintele, zînele
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Babe_sterpaciuni_si_fete_roditoare_i_maria_parpauta_1326812573.html [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
nu ne lasă Și ne punem minții frîu ? DESPRE SEMINȚE Căzînd în brazda, semințele rîvnesc Un alt destin dumnezeiesc Dar uneori ogorul a secat Precum un rîu adevărat Și pește dealurile cuminți Se-astern doar umbrele de sfinți Vinovații de nerodire Psalmondiind în neștire Și noi, abisale, concrete, Ne simțim desuete - Femei cu destinele sfîșiate De imaculata noastră realitate! DAR UNDE SE DUC NORII ? Dar unde se duc norii , De unde au venit , Ce ploi cad doar în zorii Cu chip încremenit
MA INTREB DE VE MI-E NOAPTE de CRISTINA LILA în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/Ma_intreb_de_ve_mi_e_noapte_cristina_lila_1332763658.html [Corola-blog/BlogPost/346402_a_347731]
-
slavei veacului ce va să vină. „Plângeți neîncetat“ este cuvântul de ordine al părinților pustiei. Pin lacrimi părinții anahoreți au transformat natura și lumea, făcând din deșert un nou paradis, cum cântăm noi în troparele asceților: „Prin curgerile lacrimilor tale, nerodirea pustiului ai lucrat, iar prin suspinele tale cele din adânc însutit roditoare ai făcut ostenelile tale și te-ai făcut luminător strălucind prin minuni cuvioase părintele nostru“. Despre Maria Egipteanca spunem în Slava de la vecernie: „curgerile lacrimilor tale au adăpat
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_pustiul_si_pustiirea_s_stelian_gombos_1380196168.html [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
demonii și stinge viclenia lor de la robii Tăi; revarsă ploaie la buna vreme peste tot pământul și fă-l să-și dea roadele lui; copacii și viile să-și dea deplin rodul lor; femeile să fie dezlegate și eliberate de nerodirea pântecelui; acestea și toată lumea mai întâi fiind dezlegate, dezleagă și toată zidirea de toate legăturile diavolești. Și dezleagă pe robul Tău (numele) împreună cu toate ale casei lui de toate legăturile satanei, ale magiei, ale farmecelor și ale puterilor potrivnice. împiedica
CIPRIAN, sfântul care înlătură vrăjile și farmecele. Citește rugăciunea către Sf. Ciprian by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101794_a_103086]
-
de mine, într-o bezmetică anulare, Tu ai fost mereu acolo, fereastră deschisă spre o a cincea dimensiune. Te privesc să-mi contemplu visele, străfulgerări de închipuiri pe marginea osmozei dintre iubire și renunțare. statui de piatră și soare sparg nerodirea în unda de cleștar din inima împovărată de neliniști. șterg otrava, amânarea repetată, Te zăresc ... Citește mai mult Te-am aflat...în tăcerea crinilordin adâncul unde-mi arunc măștile.dincolo de gânduri,încovoiate de cuvinte,crește luminarea acceptăriisau poate o altă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/agafia_dr%C4%83gan/canal [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
aminte... atâtea nimicuri se adună în planul sferic al acestei lumi; ai fi nebun să crezi că poți să treci, morții ți-au lăsat povara și tu urci spirala. ascultă cum gem sub iarbă, sub astfalt, sunt ei rodiri și nerodiri. groparul nu poate să le îngroape, rămân înfipte în placenta cerului, moștenire. Citește mai mult cerul și-a deschis venele,lumină și întuneric;cu pas furiș,noaptea intră în sângele amurgului.e atât de fragil hotaru întrelarvă și piatră,între
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/agafia_dr%C4%83gan/canal [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
tristeți, iubiri,uitări, aduceri aminte...atâtea nimicuri se adunăîn planul sferic al acestei lumi;ai fi nebun să crezi că poți să treci,morții ți-au lăsat povarași tu urci spirala.ascultăcum gem sub iarbă,sub astfalt,sunt eirodiri și nerodiri.groparul nu poate să le îngroape,rămân înfipte în placenta cerului,moștenire.... XXIV. ÎN UMBRĂ-MI RĂMÂNE ATÂTA NIMIC, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016. Prin timp ce mai am pășesc dihotomic, În umbră
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/agafia_dr%C4%83gan/canal [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
de robia Occidentului? Sau cred că regimentele de scribi, vânători de funcții și advocați șmecheri vor rezista unor puteri de o cumplită realitate? Dar oare trebuie o caracterizare mai bună a simulacrului de stat maghiar decât că, în caz de nerodire a pământului, populațiele mor de-a dreptul de foame? {EminescuOpIX 261} Dar la ce să mai prelungim espunerea aceasta generală? Noi nu putem sili pe maghiari să vadă clar, precum vedem noi, nu-i putem sili să vadă câtă analogie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pomilor, boalele și alte neajunsnri. A) Animalele: Sugătoar[e]le - Paserile - Omidele - Gândacii de mai (cărăbuși) și coropișnițele - Diverse alte insecte. B) Boalele: Tăciunele - Cangrena - Curgerea de gumă și idropica - Gălbinarea și oftica - Mana - Încolăcirea și pătarea frunzelor - Putrezirea lemnului - Nerodirea. C) Alte neajunsuri: Mușchiul - Bureții și rugina - Bruma și gerul - Seceta și ploile - Grindina, neaua și vijeliile. Capitul XI. Cultura diverselor specii de pomi: Mărul - Parul - Gutuiul, scorușul și sorbul, migdalul și cornul - Nucul, căstanul și alunul - Frăgarul și smochinul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
eroina noastră se aseamănă mai degrabă unei Lolite Înșelătoare decît unei Electre curajoase. Astrul este În schimbare neîncetată, fata de Împărat rămîne Închistată În neputința ei de a Înțelege the new brave world. Așa că ea va rămîne pe veci În nerodire pe cînd astrul, mirele va fi În cădere și-n căutare veșnică.
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
reacția în lanț a efectelor economico-sociale ale mineritului, pe de alta. Ilustrative, în ambele direcții, erau, după opinia sa, exploatările miniere de la Șemniț (sau Chemnitz), localitate din Ungaria ce evoluase rapid dintr-un "sat sărac, din pricina asprimei locurilor și a nerodirii pământului muntos", într-un oraș cu aproximativ 40.000 de locuitori și centru academic totodată, profilat pe minerit. Prin deschiderea exploatărilor miniere și, implicit, prin înființarea așezărilor montane în măsură să ispitească un mare număr de străini cu îndeletniciri diverse
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lucrarea minelor sporește foarte mult capitalul public, adică înavuțirea națională. Cum că o țară sporește numărul lăcuitorilor ei prin lucrarea minelor dovedește cercarea în toate țările unde se lucrează metalurile. În cii mai neroditori munți și între stânci, unde din pricina nerodirei pământului numai puțini păstori se pot hrăni cu ținerea vitelor, se urzesc politii muntenoase cu mulți lăcuitori. Așa, de pildă, în politia Șemnitz din Ungaria și în muntenoasa ei împregiurime se află peste 40.000 suflete, când din protivă, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]