129 matches
-
care limita terenurile pentru cultivarea viței de vie destinate producerii șampaniei la 34,000 hectares. De Vogüé a considerat că terenul de rezervă pentru cultivare pe care îl dețineau (mai puțin de 25,000 de hectare) ar fi devenit complet neroditor până în anul 2000 datorită cererii foarte mari de șampanie. Astfel că, unirea cu Hennessy a părut cea mai logică, ei putând asigura celor de la Moët diversitate și un viitor stabil. Împreună, cele două companii au crescut financiar și au reușit
Moët amp; Chandon () [Corola-website/Science/324314_a_325643]
-
precum Tekirdağ, Kırklareli sau Edirne. localnicii iau pământ din mușuroaiele de furinici pe care fie îl agață în spatele ușii de la intrare sau îl împrăștie în fața ușii. Pentru a își asigura o recoltă bogată, localnicii din aceste zone scriu pe pomii neroditori: Oamenii cred și în puterea "Nevruzului" de a proteja de lucrurile rele. Din această credință, s-au născut diverse obiceiuri. De exemplu, pentru a anunța albinele că a venit primăvara și pentru a le proteja de deochi, agață o cârpă
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
și nu mai au nici putere nici ajutor de la alții. Dar trebuie făcut ceva că-i mare păcat. Dom’le, pămîntul dacă-l lași, moare că și omul! Nu-l întreții, nu-i dai suflet, te alegi doar cu colbul neroditor“. Aceeași dragoste pentru pămînt și pentru munca am găsit-o și la Iacob Cucu, din Pogana. Acum în vîrstă de 57 de ani, omul a muncit timp de 30 de ani în domeniul zootehnic. Declinul CAP-urilor, după ‘89, l-
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a VI-a, P. G. XLIV, col. 888D. footnote>. Este vorba de o cunoaștere începătoare. Pe o treaptă superioară, sufletul socotește că e mai potrivit să numească pe Dumnezeu „măr (μῆλον) într-o pădure neroditoare înfrumusețat de buna culoare a rodului copt”<footnote Ibidem, col. 889A. footnote>. Comparația indică un spor în cunoaștere, întrucât mărul, în raport cu ciorchinele, desfată nu numai văzul Și mirosul, ci Și gustul. În plus, pomul care l-a rodit oferă, Și
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
în această perioadă diferite condamnări ale ereziilor, ca de exemplu excomunicarea și lăsarea sufletului păcătos în seama diavolului, (în noul testament). Alt pretext de condamnare cita spusele lui Isus: "„Dacă nu rămîne cineva în Mine, este aruncat afară, ca mlădița neroditoare, și se usucă; apoi mlădițele uscate sînt strînse, aruncate în foc, și ard”" (Ioan: 15, 6). Inchiziția a aplicat aceste cuvinte din biblie cuvânt cu cuvânt, ca atare. În perioada timpurie a creștinismului, existau învățături ca „Montanism” ce provenea de la
Inchiziție () [Corola-website/Science/308357_a_309686]
-
alături de „Nulla dies sine linea” sunt preceptele sale dragi. Livada de cireși, meri și peri, grădina cu flori îi sunt companie și interlocutori statornici. Reținem, astfel, pilda din dialogul cu cireșul în agonie, ca și îndemnul scrâșnit către un păr neroditor. Dar, înainte de toate, florile: zeci de buchete (unele alcătuite din sute de fire), de lăcrămioare, narcise, zambile, trandafiri, fire culese de mâna profesorului și care pornesc către doamne și domnișoare, cu deosebire colege și prietene ale fiicei, și altele care
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
începe a ne studia țara și poporul în toate punctele, pentru a pune organizarea noastră în armonie cu însăși natura și condițiile de existență ale lor? Asta-i întrebarea. O mulțime din legile noastre organice copiate s-au dovedit parte neroditoare, parte de-a dreptul stricăcioase. Legea comunală n-a avut efectul de-a crea din sate centre de activitate autonomă, ci acela de-a crea câteva zeci de mii de funcții salariate din punga aceluiași țăran pe carele odinioară organizarea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cer și altele, chiar dincolo de bazele fundamentale ale Constituțiunii ce și-a dat țara în 1866. Se mulțămesc cu etichetele instituțiunilor progresului, fără a căuta daca acele instituțiuni pot rodi la noi și cer și altele, mai costisitoare și mai neroditoare. Urmările acestor tendințe erau lesne de prevăzut: instituțiunile cele mai folositoare au devenit numai o sarcină bugetară, și libertățile publice folosesc numai la câțiva oameni luminați, iar pentru marea majoritate a populațiunilor au devenit de o parte o armă de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
atâta ușurință, pe cari le răstoarnă pretinzând că le transformă, fost-au ele într-adevăr atât de sterpe? N-au produs ele generații viguroase și puternice, cari au umplut o parte a acestui secol? Așadar ele nu erau atât de neroditoare, ele erau din contra probate, pe când acelea ale d-lui Jules Ferry nu sânt încă și n-au dovedit cât plătesc. Dar vrea să suprime exercițiul discursului latinesc: bine, fie! E clar însă că acesta nu e decât un simptom
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
adevăr nevoia de a se revărsa asupra unei ființe capabile la rîndul ei de afecțiune, cu atît mai mult cu cît nu se putuseră exprima la vremea potrivită În direcția unei odrasle proprii, pîntecul doamnei Agneta dovedindu-se, din păcate, neroditor. De aceea, binecuvînta coincidența fericită, sau cum să-i spunem, din ziua cînd destinul i-o scosese În cale pe doamna Delilah, ieșită la plimbare Împreună cu Boule de neige, și de asemenea, binecuvînta bunătatea deja proverbială a doamnei Delilah, care
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de pe obiecte contaminate sau dintr-o substanță, rezultatul acestei operațiuni fiind starea de sterilitate. Obtinerea “stării de sterilitate” precum și menținerea ei până-n momentul utilizării reprezintă o normă de calitate care trebuie respectată în practica medicală. Steril = fără microbi viabili (sterilis=neroditor) Septic=contaminat, colonizat sau infectat cu microbi patogeni (septikos=putred, stricat) Toate dispozitivele medicale și materialele care urmează a fi sterilizate trebuie dezinfectate, curățate și dezinfectate, înainte de a fi supuse unui proces de sterilizare standardizat. Serviciul de sterilizare din unitățile
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
și pe care l-au înlocuit cu un altul din limba lor, apropiat fonetic, dar adecvat semantic. Hasdeu a pus în legătură forma Ialomița sub care e atestat numele rîului în timpul lui Mircea cel Bătrîn cu sl. jalov, „arid, sterp, neroditor“, care corespunde atît din punct de vedere fonetic (vn trece frecvent în mn, ca în pivniță > pimniță, apoi simplificarea grupului mn ca în agnellus > mńel > miel), cît și din punct de vedere semantic (avînd în vedere caracteristicile geografice ale zonei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
al Ialomiței). Mai mulți lingviști și istorici importanți preiau soluția lui Hasdeu, „traducînd“ în diferite nuanțe sensul sintagmei toponimizate de slavi ca reper hidronimic: „loc nelucrat“, „rîu care curge prin locuri pustii“, „rîul din pămînturi sterpe“, „pămînt sterp“, „stearpa“, „valea neroditoare“. Mai ales că în secolul al XVI-lea începe să apară în documente și forma intermediară fonetic Ialomnița, care se menține sporadic pînă la sfîrșitul secolului al XVII-lea. Variantele rare Ialonița și Ialunița sunt, probabil, accidente de transcriere. S-
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
accidente de transcriere. S-a observat, mai ales de către geografi, că denominarea ini țială a vizat, probabil, teritoriul prin care curgea rîul, care era „arid“, adică lipsit de precipitații, nu lunca rîului sau rîul însuși, care nu puteau fi „aride“, „neroditoare“. Este, așadar, cazul unei mutații de tip metonimie, realizată în momentul genezei toponimului sau pe parcursul consolidării și „multiplicării“ sale onimice. Analizînd categoriile geografice denumite de urmașii toponimici ai entopicului slav jalov, Dragoș Moldoveanu observă că, pe un teritoriu larg (Romînia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
poseda o tânără, tot așa, adesea, și demonii răi, asmuțiți, plini de violență, pretind să li se dea un suflet omenesc Închis Într-un corp. Cu un asemenea prilej abat epidemii peste cetăți, iar teritoriul acestora Îl fac să devină neroditor. Ei iscă războaie, asedii, până când obțin și primesc ceea ce-și doreau cu patimă. (E) Și unii demoni au totuși parte de o soartă potrivnică. Așa se face că În Creta, unde am locuit mult timp, am asistat la celebrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
pentru contemporani, ci și pentru urmași. Și pentru a fi mai convingător, sublinia că "în multe țări, stârpindu-se pădurile, s-au schimbat și clima, multe izvoare s-au astupat, pâraiele au săcat și dealurile s-au făcut pentru totdeauna neroditoare". Revenind cu observațiile directe asupra zonei cercetate, considera că, în afară de "partea Dornei" și de "șesurile mici" din preajma localităților Hangu, Pângărați și Vadul de-a lungul Bistriței, al căror sol era propice practicării agriculturii (ca îndeletnicire complementară celor specifice, păstoritul și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
înrâurire într-o măsură cu mult mai mare. Aceasta s-au dovedit din cercare. În multe țări stârpindu-se pădurile, s-au schimbat și clima, multe isvoare s-au astupat, părzile au săcat și dealurile s-au făcut pentru totdeauna neroditoare. Precum pre multele păduri fac clima mai aspră și temperatura mai umedă, așa lipsa pădurilor pricinuește uscăciunea pământului și a atmosferii, schimbând foarte mult și temperatura. Nu se poate tăgădui că pădurile, în privirea producerii lor, sînt îndeobștie de mare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
agonisală și 2. Luând în privire că lucrarea minelor sporește foarte mult capitalul public, adică înavuțirea națională. Cum că o țară sporește numărul lăcuitorilor ei prin lucrarea minelor dovedește cercarea în toate țările unde se lucrează metalurile. În cii mai neroditori munți și între stânci, unde din pricina nerodirei pământului numai puțini păstori se pot hrăni cu ținerea vitelor, se urzesc politii muntenoase cu mulți lăcuitori. Așa, de pildă, în politia Șemnitz din Ungaria și în muntenoasa ei împregiurime se află peste
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
argint viu și din alte metaluri și mineralii, cu a cărora prelucrare află o mulțime de oameni a lor hrană. O mare parte a lăcuitorilor țărei, mai ales din politii, se hrănesc din producturile ce se scot numai din munții neroditori și toți acești lăcuitori plătesc statului bir și alte dări; deci, prin lucrarea minelor se folosește atât împoporarea țărei, cum și însuși statul. Aceasta însă încă nu este destul. Împoporarea țărei mai câștigă încă și din altă parte. În politiile
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cum și însuși statul. Aceasta însă încă nu este destul. Împoporarea țărei mai câștigă încă și din altă parte. În politiile de la munți trăiesc multe mii de oameni cari vreu să aibă hrană, îmbrăcăminte ș.a. Locurile de la munți obicinuit sînt neroditoare și produc puțin sau mai nimic din cele ce trebuie pentru hrana oamenilor, deci pânea și celelalte mijloace de viețuire trebuie să se aducă din alte părți a șesului țărei. În acest chip, locurile roditoare de pin pregiurul munților cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
afla că "Din dragoste pentru poporul său, Dumnezeu reface raiul". Bucuria și mulțumirea se împletesc cu muzica omniprezentă: "Iar Domnul va mângâia Sionul, si dărâmăturilor lui le va da nădejde. El va preface pustia lui în rai și pământul lui neroditor în grădina Domnului; bucurie și veselie va fi acolo, mulțumire și glas de cântec!" (Isaia 51,3) (Maurice Cocagnac, Simbolurile biblice. Lexic teologic, traducere din franceză de Michaela Slăvescu, Editura Humanitas, București, 1997, p. 323). 110 Trebuie avut în vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
efecte nocive sau care produc disconfort; Aisberg= ghețar plutitor de proporții uriașe, desprins din calota de gheață polară. Pe aisberg se pot întâlni unii reprezentanți ai faunei arctice: potârnichea polară, huhurezul alb, iepurele polar, vulpea polară, ursul polar; Arid= uscat, neroditor, sterp; Azot= element chimic gazos care se găsește în atmosferă în proporție de aproape 80%; B ,,Baltă să fie că pește se găsește’’ Bacterie= microorganism unicelular, microscopic, cu dimensiuni foarte mici, prezent în toate mediile de viață; Batimetru= aparat cu ajutorul
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
biserică, după care sunt dați de pomană, cu lumânare aprinsă și un pahar cu vin. Tot acum se ascut fiarele plugului, vitele sunt bine hrănite, pentru ca lucrările de primăvară să înceapă bine. Dacă tună în această zi, vara va fi neroditoare. La Tarnița, scoaterea plugului la câmp era însoțită de un ritual: stăpâna casei arunca înaintea boilor un ou de găină, care dacă se spărgea, plugul se strica. Alexiile - 17 martie - constituie momentul în care pământul se dezgheață și se deschide
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de Stat pentru Culte (1975-2001). Debutează la „Luceafărul” în 1965, recomandat de Eugen Barbu, cu schița S-a prăbușit aeroplanul. Mai e prezent în „Săptămâna”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „România liberă” ș.a. Volumul de debut al lui V., Smochinul neroditor (1986), se apropie tematic de proza optzeciștilor, preocupați mai degrabă de scene cotidiene, banale, umile, lipsite de anvergură epică. Cu excepția povestirii titulare, autobiografică, creionând cu umor și duioșie prima promoție de seminariști după instaurarea regimului comunist, celelalte texte prezintă întâmplări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290608_a_291937]
-
rubrica „Un gând”, din 1997 până în 2003. Textele sunt, cele mai multe, educative fără a fi pedante, abordând teme de actualitate și de cultură, cu referiri la scriitori ca Dante, Cehov, Montaigne, Plotin, Nichita Stănescu, Omar Khayyam, Li Tai-Pe ș.a. SCRIERI: Smochinul neroditor, București, 1986; ed. 2, pref. Ioan Buduca, Alexandria, 1998; Azazel, București, 1995; Drumul spre mănăstiri. Ghidul așezămintelor monahale ortodoxe din România, București, 1992; Cărări și gânduri, I, introd. episcopul Galaction, București-Alexandria, 2000, II, Alexandria, 2003. Repere bibliografice: Eugen Barbu, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290608_a_291937]