69 matches
-
demnității, vin din țara cîntecului, din țara bucuriei și a dorului, vin din țara unde se moare cu semnul vieții viitoare pe față. Eu vin din neamul românilor. Este naționalism?! Să se observe că autoarea se cheamă Lâsenco, are nume neromânesc. Dar În Bucovina, țară multietnică, este un fapt curent ca românii să poarte nume de alte origini, după cum nu toți cei ce poartă nume românești sînt români. Apartenența la o colectivitate etnică este condiționată nu biologic, ci spiritual; este un
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și toți de la RÎm se trag. În economia lucrării sale, ocupîndu-se de cursul anilor din Țara Moldovei, observația despre unitatea rumânilor care se aflau lăcuitori În diverse țări era una de bun simț, care nu cerea argumente; moldovenesc nu Însemna neromânesc. În același secol, logofătul Miron Costin scria De neamul moldovenilor, din ce țară au eșit strămoșii lor, avertizînd chiar din prima frază a predosloviei că gîndul i-a fost să scrie despre Începutul țărilor acestora și neamului moldovenesc și muntenesc
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
din populația teritoriului o formau românii (64,23% după recensămîntul rusesc și Între 65,42% și 73,52% după cel austriac). Dincolo de aceste cifre, menționăm aici aprecierea contelui Hadyk, președintele Consiliului Aulic de Război de la Viena: populația Bucovinei era românească, neromânești fiind cîteva cătune situate În munții dinspre Galiția, locuite de huțuli. Populația Bucovinei nu se compunea Însă numai din români; 28,58% după recensămîntul rusesc și 27,32% după cel austriac erau reprezentate de ruteni, cum erau nimiți ucrainenii sosiți
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Două ar fi "constantele tipologice ale sintaxei lui Cantemir" care au stârnit reacții la început de nelămurire, de mirare, apoi de respingere categorică a virtuților expresive ale Istoriei ierogilifice: "caracterul său dificil sau chiar hermetic" și "caracterul său artificial, bizar, neromânesc"14. Doar că, precizează cu o satisfacție malițioasă cărturarul ieșean, acestea sunt simple impresii ale unor comentatori "lipsiți de pregătire în domeniul filologiei clasice"15. Dislocările specifice frazei lui Cantemir nu își mai află corespondent în limba epocii sale, nici
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
versuri. Orice ar scrie, limbajul este înflorit. Toată arta sa e o artă a corelării de reprezentări eterogene incomparabile. Uneori stridența aliajelor surprinde chiar și cea mai generoasă receptivitate. Mihail Sebastian denunța „artificializările” din Plante și animale ca „ridicol de neromânești”, „profund dizgrațioase și antiartistice”, exemplele date (luna - „mașină de călcat rufe”, inima - „amazoană pe șaua pieptului”) nefiind cele mai șocante. Prin aglutinări întâmplătoare, uneori și prin lipsa acordurilor gramaticale sau prin formulări eliptice, în numeroase cazuri se obțin imagini precum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
serbarea și să alcătuiască programul cum crede că este mai potrivit cu condițiunile locale. Dacă voește să dea o serbare în localul școalei sau în alt local va proceda astfel. Caracterul serbărei să fie însă patriotic fără a jicni sentimentele populației neromânești cum e de pildă în Transilvania, Banat sau Basarabia [...]"133. Semnificația ceremoniilor executate cu acest prilej era clară tuturor, cel puțin așa cum reiese din argumentarea organizatorilor: "marșurile ce se vor cânta vor trebui să aibă un caracter entuziast, Ziua Eroilor
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
amenințare naturală a străinilor împotriva neamului românesc, înăuntrul înseși ale granițelor statului român" (Vulcănescu, 1991: 26). El vedea necesară o reacție pe două direcții: naționalizarea, respectiv "concentrarea atenției constructive a statului asupra centrelor efectiv românești dinăuntrul țării, cu sacrificarea orașelor neromânești de la graniță" (Vulcănescu, 1991: 26). Imaginea este aceea a unei adevărate lupte pe care am fi putut-o câștiga în anumite condiții. Dacă vremurile ne-ar fi oferit răgazul necesar, prin mișcarea naturală de migrație a populației din jur spre
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a fost strict dependent de Moscova, având în vedere că era secție a Internaționalei Comuniste. Prin program, declarații, atitudini, manifestări, componență, lideri ș.a.m.d., PCdR și-a dovedit caracterul nenațional. Toate acestea au contribuit la construirea imaginii de partid neromânesc pentru formațiunea bolșevică, mai ales într-o țară în care extrema dreaptă se afirma cu putere. Printre altele, mitul „iudeo-bolșevismului” s-a și constituit atunci, la fel ca în alte țări europene. Partidul a avut un număr redus de membri
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și bibliografia). Vom considera că modelul slavon consolidează, de fapt, gramatica V2 a românei vechi, structurile cu encliză pronominală fiind una dintre opțiunile sintactice proprii limbii române; cu alte cuvinte, modelul străin se grefează pe modelul autohton, consolidându-l. Structurile "neromânești" (v. Avram [1975] 2007) - de exemplu, encliza pronominală la dreapta negației 6 (4), la dreapta auxiliarului (5), sau la dreapta mărcii de conjunctiv sau infinitiv (6a-c), eventual precedată de negație (6d), sau inversiunea auxiliarului la dreapta pronoumelui clitic (7)7
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
the grammar of Romanian, affecting their frequency, rather than resulting from a process of wholesale importation of foreign structures into the grammar" (Pană Dindelegan și Dragomirescu 2016). Exemplele care în mod vădit nu respectă constrângerile sintactice ale românei - numite "structuri neromânești" (Avram [1975] 2007) (exemplele (4)-(7) în §1.1.1 supra) și structurile de compromis, cu dublă realizare a cliticelor pronominale și, foarte rar, a auxiliarelor (exemplele din (8) în §1.1.1 supra) - sunt rare și apar mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
gramatici", i.e., rezolvarea tensiunii de a urma fidel sursa / un model străin și alinierea la constrângerile sintactice ale limbii-țintă. Din analiza caracteristicilor elementelor funcționale ale românei (vechi și moderne) (§§III; IV), va rezulta că structurile pe care le etichetăm ca "neromânești" nu respectă specificul tipologic și sintactic al limbii române. O excelentă confirmare a acestei perspective de a vedea influența unui model / text străin vine din studiul lui Moldovanu (1969) asupra dislocărilor din scrierile lui D. Cantemir. Comparând textele românești ale
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
58r) Ambele tipuri de structuri sunt foarte rare statistic și înregistrate aproape exclusiv în traduceri. Analiza structurii propoziției în româna veche va arăta că aceste structuri nu se conformează regulilor sintaxei românești, deci pot fi categorisite drept "particularități/structuri sintactice neromânești" (Avram 2007). În §5 infra, unde discutăm interferența sintactică dintre sursă/texte străine și textele românești, vom arăta de ce structurile în cauză nu pot fi analizate din perspectiva regulilor sintactice ale românei vechi și vom examina relevanța prezenței lor în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
of Gerunds", Revue roumaine de linguistique XLVIII, 1-4, 203-219. Avram, L., Hill, V. 2007. "An Irrealis BE Auxiliary in Romanian", în: R. Aranovich (ed.), Split Auxiliary Systems: a Cross-linguistic Perspective. Amsterdam: John Benjamins, 47-64. Avram, M. [1975] 2007. "Particularități sintactice neromânești în diferite momente ale evoluției limbii române literare", în: Studii de sintaxă a limbii române. București: Editura Academiei Române, 93-103. [publicare anterioară: Studii și cercetări lingvistice 1975, XXVI, 5, 459-466] Baker, M. C. 1985. "The Mirror Principle and Morphosyntactic Explanation", Linguistic
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
asta rămîn români - în sensul cel mai rău. Drumul complet, inițiatic, l-a parcurs Cioran. S-a rupt realmente, a devenit altul, a scris în altă limbă și pînă la urmă n-a făcut decît să se curețe de ce fusese neromânesc - nietzschean - sau prost românesc (extremist) în el. A regăsit România în sentimentul inutilității. A ajuns la ideea că ceea ce în Occident este produs istoric de decadenta - toleranță, fatalismul - e natural la noi și de aceea nouă ne revine să-l
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
pare-se, din prefața lui Bianu, cu ale literaturii de pe la mijlocul secolului trecut: "lipsa unui dicționar al sănătății, scris în limba noastră și pe înțelesul tuturor, este foarte mult simțită." A tălmăci, "cu românești cuvinte", frazele întortocheate, denumirile și mai neromânești, pe-atunci, decît le știm astăzi (de pildă, cefalalgie), e un prim pas spre civilizare, spunîn-du-i omului ce-are de făcut pentru el și gospodărie, ca să se păstreze sănătos, sau ca să se vindece. Deși începe - nu puține dicționare se pot
Numai vorbe și descîntec... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8457_a_9782]
-
lui Emil Cioran, fost și el, timp de opt ani, simpatizant al acestei mișcări legionare: "Garda de Fier? Demonii de dreapta, adepți ai ortodoxiei aflați ideologic la antipodul celor pe care i-a denunțat Dostoievski, dar psihologic foarte asemănători. Fenomen neromânesc. Așa se face că șeful G. de F. era slav. Un soi de Hatman" (Emil Cioran, Caiete, III, Humanitas, 1999). Răzvan Codrescu, De la Eminescu la Petre Țuțea. Pentru un model paideic al dreptei românești, Editura Anastasia, București, 2000.
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
reușite cărți de proză apărută la noi după 1989. Sau poate că nu, asta pentru că Derapaj este o carte care vine de nicăieri, căreia nu i se pot găsi în nici un fel strămoși pe plaiurile dâmbovițene, care este cel mai neromânesc produs literar publicat în limba română. Romanul lui Ion Manolescu e greu de categorisit fără a cădea în capcana unor etichetări facile. La fel de îndreptățit poate fi considerat și roman de acțiune, și roman de dragoste, și roman psihologic, și, cu
Derapaje controlate by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Imaginative/10065_a_11390]
-
reușite cărți de proză apărută la noi după 1989. Sau poate că nu, asta pentru că Derapaj este o carte care vine de nicăieri, căreia nu i se pot găsi în nici un fel strămoși pe plaiurile dâmbovițene, care este cel mai neromânesc produs literar publicat în limba română. Romanul lui Ion Manolescu e greu de categorisit fără a cădea în capcana unor etichetări facile. La fel de îndreptățit poate fi considerat și roman de acțiune, și roman de dragoste, și roman psihologic, și, cu
Derapaje controlate by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Imaginative/10064_a_11389]
-
Puțini oameni de litere din timpul său și din toate timpurile s-au născut sub o stea atît de norocoasă precum Cantemir. Personajul rămîne pînă astăzi fascinant prin stilul existenței sale neobișnuite, de scriitor român format într-un mediu cultural neromânesc. Plutind între filozofie, istorie, morală, lingvistică și etnografie, a atins literatura în trecere, simplă componentă a unui proiect mult mai larg. Studiul limbilor străine l-a atras cu deosebire și probabil că pe această cale a ajuns la literatură. A
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
că în 1940, prin răpirea, de fapt, a Basarabiei, s-a înfăptuit reunificarea poporului moldovenesc și, apoi, ca autor al unei românofobe Istorii a RSS Moldovenești afirmă că Moldova e o țară istoric distinctă de România, cu o limbă proprie neromâneasca. Acest Lazarev, azi om bătrîn, continuă să-și susțină aberantele opinii, creînd, în jurul lui, o întreagă școală de istorici, printre care și V. Stați, autorul, în 1994, al unei cărți de sinteză Moldovenii în istorie (semnată cu pseudonimul Petre P.
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
e valabil pentru toate situațiile din cartea sfântă. Nimic nu trebuie căutat sau tălmăcit sau edulcorat pios și ipocrit. Dar sunt truisme. Câți intelectuali au citit însă Biblia cu mintea deschisă? Câți nu s-au împiedicat tocmai în frazele stângace, neromânești, dar deja încărcate de miros de tămâie?” (p. 523) Despre noile proiectele romanești ale autorului (Theodoros, respectiv Bright Eyes), n-are rost să pomenesc aici. Îmi rezerv plăcerea pentru momentul când vor fi publicate. Dar nu pot să închei fără
Profesiunea mea, literatura (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5380_a_6705]
-
pe teritoriul argumentelor estetice. Are dreptate Serafim Saka, citat de Grigore Chiper, să afirme că ,literatura moldovenească" e distinctă de literatura română: ,Vrem noi ori nu vrem, dar există un fel de literatură căreia îi spunem moldovenească. Pentru că e foarte neromânească" (p. 78). Ceea ce nu ne scutește pe noi, ,români sau neromâni, dar pământeni" (vorba poetului), de a o studia și a o înțelege ca fenomen sociologic, politic și estetic. E fatalitatea istoriei ca Basarabia să fie percepută astăzi separat, ca
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
prin documente. De ce ar fi crezut, în 1932, altfel Călinescu în celebra sa biografie? Și cît de defăimător vorbește dl Cernăianu despre Călinescu ("decorativele halucinații ale lui Călinescu", "Scriind această biografie a lui Eminescu, Călinescu a slujit, de fapt, interese neromânești")? De altfel la fel sînt tratați și alți eminescologi ca D. Murărașu sau A.Z.N. Pop. Să mai spun că socotind că Eminescu a fost complet sănătos ar fi creat o operă de mare valoare în cei șase-șapte ani
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
Dragoș Moldovanu arată că istoricii și criticii literari, istoricii, lingviștii români - de la Aron Densusianu la Emil Petrovici, de la Dragoș Protopopescu la Virgil Cândea, au întâmpinat cu nedumerire și cu un concert de proteste stilul lui Cantemir: stil "bizar", "obscur", "nefiresc", "neromânesc" ș.a.m.d. 2) Ceea ce a șocat pe comentatori a fost îndeosebi neobișnuita sintaxă a lui Cantemir și mai ales inversiunile și dislocările sintactice. Chiar dacă au existat și aprecieri mai favorabile (Perpessicius, Șerban Cioculescu), autorii acestora nu le-au putut
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
corpul diplomatic, toate școlile și un public numeros, cari formau un cordon întins pe aproape 1 kilometru lungime”. Vandalism În expozeul din Parlament din 27 decembrie 1923, publicat apoi în broșura „Chestiunea graniței Banatului”, I.G. Duca spunea: „am primit comuna neromânească Jambolia, în contra a două comune locuite de o populațiune tot așa de neromânească”. Dacă începând din ianuarie 1924 au intrat în componența României Comloșu Mic, Checea, Cenei, Uivar, Pustiniș, Soca, Jamu Mare, Lățunaș, în privința Jimboliei predarea a fost inițial anunțată
Agenda2006-02-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284623_a_285952]