923 matches
-
scrisă printre rânduri Din poezia vieții de odinioară, De vei pătrunde iară-n eternele adâncuri Mă vei găsi în triste versuri dintr-o vară. E vara-aceea-n care două universuri S-au contopit aievea-n sufletele noastre, Redând iubirii dreptul, în nerostite versuri, Să fie ea stăpâna mirificelor astre Ce ne-au vegheat din ceruri în noapte luminând, Puștiul întunecat al vieții trecătoare Și o clipă am simțit la unison bătând, În inimile noastre a dragostei splendoare. Trecută vară-n care ne-
POVEȘTILE IUBIRII … TRECUTA VARĂ de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/caprar_florin_1441042195.html [Corola-blog/BlogPost/379358_a_380687]
-
s-o alinte. Ești notele gamei ce am învățat, Iar cântecul meu spre cer a înălțat, Un imn al bucuriei,imn fermecat, Cu trupul ca un freamăt purificat. Ești cuvântul ce pe buze a împietrit, Atunci și acum,dar rămâne nerostit. Asta ești iubire și eu te aștept, Să-mi aduci fiorul inimii în piept. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: TE AȘTEPT IUBIRE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1520, Anul V, 28 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
TE AȘTEPT IUBIRE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1425143243.html [Corola-blog/BlogPost/374688_a_376017]
-
p. 19), poem închinat poeților, „specie” aparte în conglomeratul unei lumi atât de pestrițe, autorul realizează unul dintre cele mai fidele portrete ale acestora. Și dacă sunt singuratici, retrași ori vulnerabili, ei sunt sensibili și hărăziți să surprindă lucrurile tăcute, nerostite și neînțelese de alții, să le de-a glas și culoare îmbrăcându-le în cuvinte înțelepte și adânci. Ei sunt creați în lumină și transmit lumină. Ei sesizează amănuntul și-l ridică la rang de simbol: „Să auzi cum țipă
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1444386933.html [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
asta, simțea, de Andrei se îndrăgostise, putea fi trecătoare această î ndr ă gosteal ă ... atunci bunica îi dăduse soluția: ,,Lasă timpul să decidă, nu te învinovăți pentru nimic, în toate e mâna lui Dumnezeu...noi doar îi ascultăm sfatul nerostit și ne lăsăm călăuziți de El....’’ Andrei o dusese la el acasă, avea o garsonieră mică și cochetă, îi spusese că au puțin timp la dispoziție, că plecase special de la serviciu, pentru a vedea ea cât de mult o iubește
ROMANUL DIANEI -CONTINUARE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1460202770.html [Corola-blog/BlogPost/384770_a_386099]
-
alb și-a fluturat veșmântul!, în noaptea mea s-a luminat cuvântul... ce imne se vor naște în femeie ? Cometele iubirii însetează ninsorile mai arse în sărut, ce duh a zămislit adânc femeia - a infinita punte de trecut? Ce rugă nerostită prin cuvinte a troienit o tâmplă de poet; rănit de carnavalele tăcerii un Înger alb mi-a răsărit în piept... Referință Bibliografică: Medalion liric / Nicolae Negulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 724, Anul II, 24 decembrie 2012. Drepturi de
MEDALION LIRIC de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Medalion_liric_nicolae_negulescu_1356372944.html [Corola-blog/BlogPost/341512_a_342841]
-
2017. În preajma sa era gol: păsările fugeau în zbor, oamenii cântau, un gol rotund se întindea de la mine până dincolo de orice știre, și... ca un solfegiu în gama mi sau în gamaglobulină sângele fierbea la lumină în multe tonuri peste nerostite zvonuri. În preajma sa, așa de jur împrejur dar cine jură în preludiul pur, și cine te întoarce, toarce, arce, picuri ce demult se vor sparge așa cum de la mult, totdeauna în vânt sau cum am răspuns la întrebarea unde sunt într-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/petru_jipa/canal [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
vina. Da frica! Citește mai mult În preajma sa era gol:păsările fugeau în zbor, oamenii cântau,un gol rotund se întindea de la minepână dincolo de orice știre, și...ca un solfegiu în gama misau în gamaglobulinăsângele fierbea la luminăîn multe tonuripeste nerostite zvonuri.În preajma sa, așa de jur împrejurdar cine jură în preludiul pur,și cine te întoarce, toarce, arce,picuri ce demult se vor spargeașa cum de la mult, totdeauna în vântsau cum am răspuns la întrebarea unde suntîntr-un refren ce locuiește
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/petru_jipa/canal [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
au fost "doi oameni curajoși", care "au cunoscut tragedii, dar care nu au fost zdrobiți de acestea", potrivit AFP. "În acești doi oameni, contemplativi ai rănilor lui Hristos și martori ai milei Sale, se află o speranță vie, o bucurie nerostita și glorioasa", a declarat actualul suveran pontif în timpul mesei celebrate imediat după ceremonia de sanctificare din piață Sf. Petru din Vatican. La începutul ceremoniei, Papa Fracisc l-a salutat și l-a îmbrățișat pe Papă Emerit Benedict al XVI-lea
DOI OAMENI SIMPLI, DOI SFINTI.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1398939250.html [Corola-blog/BlogPost/350653_a_351982]
-
arome nemirosite încă. Străduțe înguste pe sub arcade ca acoladele unesc ziduri înroșite de sângele cărămizilor și inimi înroșite de patimi, porunci nedefinite sălășluiesc cu o sfințenie de lut în drumurile noastre nesfârșite și platonice. Din interiorul vechilor clădiri se aud nerostitele cuvinte ascultate și înțelese numai de nobilii și târgoveții tăcerii. Ei știu cum să pășească pe treptele deziluziilor și împlinirilor cu sufletul deschis. Se aud trubadurii și menestrelii de altă dată fredonând sub ferestrele domnițelor iar pe podul miciunilor se
UN ORAŞ TRANSILVAN de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_oras_transilvan.html [Corola-blog/BlogPost/357864_a_359193]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > NU MAI ȘTIU... Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1229 din 13 mai 2014 Toate Articolele Autorului nu mai știu... Eu sunt doar o părere un fir coliliu rătăcit prin verdele crud... undeva lumea are gustul nerostit al bucuriei, sunt prea mult sau prea puțin din ce n-am fost eu să fiu, Undeva marea mea are valuri pline de banchize care-mi bat țărmurile fără de rost, prea albe și prea reci întoarceri în mine și prea
NU MAI ŞTIU... de LEONID IACOB în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Leonid_iacob_1399999628.html [Corola-blog/BlogPost/344589_a_345918]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > COLIBRI Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1144 din 17 februarie 2014 Toate Articolele Autorului zbor în zig-zag prin anotimpuri impare din care cad ninsori de gând nerostit până când mă vei striga cu soarele să mă întorc cu liniștea pe aripi în zarea certitudinii că exiști și-ți scuturi pașii viselor pe cerul meu îndoit pe curcubeul încrederii Referință Bibliografică: Colibri / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
COLIBRI de AURA POPA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Colibri_aura_popa_1392648482.html [Corola-blog/BlogPost/342009_a_343338]
-
Când pacea peste lume coboară Vine îngerul de lumină Gavriil Vine cu vestea cea bună: -bucură-te fecioara, tu cea plină de hâr Domnul este cu Tine! Tulburata, Maria fecioara, privește uimită Uluita primește lumină Se teme... Îngerul citește gândul ei nerostit O încurajează: -hai! nu te teme! Apoi El i se închină, plin de lumină O îmbracă-n splendoare de crin. Înlăuntrul ei este pace și zbucium neauzit cum este și afară Sufletul cald, fremătător Cu-ntinse aripi, spre Domnul zboară
BUNAVESTIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Bunavestire_elena_armenescu_1332706631.html [Corola-blog/BlogPost/354700_a_356029]
-
ude de lacrima regretului venit cam târziu și înțeleg că trebuie să caut roșul macilor din lanul cu grâu pârguit, doar el va reînvia dorința devenită amintire. Încep să mă curăț prin ruga-spovedanie iubind mai presus de orice taina cuvântului nerostit, sfințesc fiecare gând cu lacrima, Dumnezeului Cuvânt, ca vrerea să-și recapete suflul și să se prindă în hora albastră alături de visuri surori. Citește mai mult Mă trezesc și buimacă privesc aripile rămase dinzborul oniric,sunt încă ude de lacrima
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
privesc aripile rămase dinzborul oniric,sunt încă ude de lacrima regretuluivenit cam târziuși înțeleg că trebuie să caut roșulmacilor din lanul cu grâupârguit,doar el va reînvia dorințadevenită amintire.Încep să mă curăț prin ruga-spovedanieiubind mai presus de oricetaina cuvântului nerostit,sfințesc fiecare gând cu lacrima,Dumnezeului Cuvânt,ca vrerea să-și recapete suflulși să se prindă în horaalbastrăalături de visuri surori.... XI. DOR DE DUCĂ, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017. Surâzător îmi bate
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
cei golași înconjurați de neguri, Pândeam seninul din zori și până seara Visând la straiul alb și verdele din crânguri. Din raze de lumină un cuib am împletit Ca pasărea-speranță la mine să revină, Purtând cu ea, iubirea și dorul nerostit, Iar zborul spre albastru, cărare să-mi devină. Citește mai mult Surâzător îmi bate soarele în geamși-o rază mică în palma mea petrece,Din miezul nopții prin ramuri auzeamO voce ce-mi șoptea, -Privește, iarna trece!Un dor de ducă
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
primăvaraCa plopi cei golași înconjurați de neguri,Pândeam seninul din zori și până searaVisând la straiul alb și verdele din crânguri.Din raze de lumină un cuib am împletitCa pasărea-speranță la mine să revină,Purtând cu ea, iubirea și dorul nerostit,Iar zborul spre albastru, cărare să-mi devină.... XII. RUGĂ PENTRU ROMÂNIA, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017. Doamne Mare, Doamne Sfânt Te coboară pe pământ, Vino, Doamne, mai degrabă Că ne e suflarea
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
un lăcaș clădit din hiacintși văd Copacul Vieții ce-atinge nemurirea,... XXIII. ÎȚI CER O LECȚIE..., de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016. Acum, sunt prietenă cu mine și palmele s-au împreunat în rugăciunea nerostită de mult timp, am aflat ce înseamnă inima frântă de durere simțind până-n adânc suferința depărtării de Tine atunci când am ales noaptea gândurilor moarte. Acum, îți cer o lecție,Tată, învață-mă să spun“nu” când viforul patimilor vrea să
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
raza ce coboară din Empireu, simt biciuirea ispitei ce vrea să-mi înghețe zborul spre Dumnezeu și devin vultur pleșuv, îmi fac cuib în durerea trezirii ... Citește mai mult Acum, sunt prietenă cu mine șipalmele s-au împreunat în rugăciunea nerostită de mult timp,am aflat ce înseamnă inima frântă de dureresimțind până-n adânc suferința depărtării de Tineatunci când am ales noaptea gândurilor moarte.Acum, îți cer o lecție,Tată,învață-mă să spun“nu”când viforul patimilor vrea să intre
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
tradus Eneida (epopee comentată îndelung, țin minte, de profesor, în neuitate după-amieze, în sala de seminar, cu grupa de studenți din care eu însumi făceam parte. - Infandum, regina, jubes renovare dolorem...). 3. Ființa, sinele, secretul inexprimabil al eului, lumea lui nerostită, dialogul lui cu sine și cu Cel Ascuns ne oferă, cred, unele surprize. Lectura și interpretarea semnelor plastice, din acest unghi, anunță o fractură, o discontinuitate în raport cu palierele perceptibil și inteligibil (asemănarea și chipul), punând în lumină polisemia referentului și
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1401251215.html [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
perisabilului: Poezia: Adorabila Fiară / Colții năuntru, doar ochii-nafară / Efectul eclipselor solare în bulgărul de zăpadă / Argint de nopți neinventate, cu lună, fulgere / Trăznete, curcubee și lanuri singuratece / Cireșii în floare, muguri în devenire / Zăpezi neninse și ape neatinse / Sunete neauzite, nerostite, nenăscute / Plimbări cu picioarele goale prin roua dimineții / când cuvintele aleargă în fața ta / Fără lesă. („Întâlnire de gradul doi”) Poeta încearcă să-și alunge singurătățile, durerile și spaimele cu un „Descântec de vremuri”, stranie alăturare de interogații și tentații ( Cine
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407390931.html [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
re-amăgirile ca pe un foc al catharsis-ului, necesar propriei ființări: Cobor în mine ca-ntr-o catedrală de liniști, / Pașii mei foșnind pe caldarâmul ideii de ieri. Cobor în mine, îmi întind mâna / Printre gratiile sufletului / Mereu puterea din / Nerostite cuvinte. („Cobor în mine”) Cristina Emanuela Dascălu demonstrează o rară capacitate de a-și conduce cu mână sigură mesajul, aparentele aglomerări de vocabule dând coerență puternicelor semne poetice, pietre de hotar pe un câmp al ideilor și idealizării, ca în
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407390931.html [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
Acasa > Strofe > Creatie > NU VOI FI BĂTRÂN NICICÂND! Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 378 din 13 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului sufletul meu poartă Iubirea. mereu proaspătă, mereu lacrimă de bucurie, pe o frunză de dor nerostită... dacă aș fi bătrân, aș Iubi... aș uita secundele pașilor 8 anilor trecând apatici, printre vârste aș aduna firele de nisip din clepsidrele sparte și le-aș ascunde într-o scoică. un puf de zbor s-ar strecura neștiut, printre
NU VOI FI BĂTRÂN NICICÂND! de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/In_fila_uitata_anne_marie_bejliu_1326440844.html [Corola-blog/BlogPost/361293_a_362622]
-
ceruri spre-apus, mergand fără tertip pe piscu’-naltei meniri cu inima-avere ajunsu-vei și visu’-ți e-mplinit ‘napoi, la vale, cu bătrânețea-n spate, a zilei grea sfârșeală vei fi îndeplinit. O ultimă privire arunci în urmă ta, a vietii nerostite dureri mai simți o dată dar toate acestea pier, cu inima curată, de ai trăit, de ai sperat, de-ai fost un om fără de pată... Muri-vei printre stele, în întuneric vag, cu luna între ele, străluce că un mag: Un
UITE ! A SOARELUI LUMINĂ-N GRAȚIOASE SALTURI SE VEDE-N RĂSĂRIT de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1432322861.html [Corola-blog/BlogPost/362338_a_363667]
-
întrebări mereu insomniace). Uneori se aude chemarea ce se stinge pustie, stingheră, înăbușită în imperiul tăcerii și oferită ca ofrandă zădărniciei (Poate ca nu o să avem zăpadă). Au fost iubiri devorate rapid, apuse brusc, care lasă mereu în urmă ceva nerostit și neîmplinit, ca o Apocalipsă metaforică, în care fiecare trebuie să-și asume condamnarea (Prin trecătoare, curge iasomie). Poetul surprinde diverse ipostaze ale iubitei: femeia - ispită, devenită delirul minții: „Tu ești mereu a inimii dogoare/ În mine iadul își stârnește
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Volumul_antologic_vade_mecum_vino_cu_luminita_cristina_petcu_1344710272.html [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
rid. Prin jurăminte sacre și zâmbete bolnave Am tot sădit pustiuri și țărmuri fără mari, Sperând că, printre gesturi și umbrele firave S-aducem mai aproape, aceste depărtări. Sunt zile fără soare și nopți fără de luna, Săruturi îngropate prin șoapte nerostite, Păcate neiertate din tot ce-a fost furtună, Sunt lacrimile noastre de fulgere lovite. Atât de multe-s astăzi trăite doar de noi Și de-o mai fi să-ntample ceva cu-adevărat, Tu să m-ajuți să-mpart un
GHEORGHE UNGUREANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_gheorghe_ungureanu_ioana_voicila_dobre_1335343856.html [Corola-blog/BlogPost/359203_a_360532]