15,461 matches
-
cei foarte în ordine cu imaginea pe care o proiectează despre sine. Relaxarea nu ține de carcasa, ține de felul în care ți se mișcă rotitele în cap. Abia când rotitele alea încep să scârțâie, abia când încep să țăcăne nervoase pentru că aud o voce de părinte grijuliu care-ți spune că n-arăți bine, ca mânecile de la sacou sunt prea scurte, că ai o pată pe cracul de la pantaloni, că tocmai ai spus ceva nepotrivit, ca, daca nu esti atent
Meditaţie despre fiţe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82760_a_84085]
-
ca, daca nu esti atent, or să ți-o ia alții înainte și că, în general, lumea e rea, mama, și nimeni nu-ți vrea binele, abia când te faci mic, mic de tot, în spatele pupilelor timorate și mâinile caută nervoase gumă de mestecat sau pachetul de țigări, abia atunci observ în ce hal arăți. Pentru că eu cred că oamenii se împart în purtătorii de haine care le vin bine și purtătorii de haine de camuflaj. Nu fac nici o diferență între
Meditaţie despre fiţe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82760_a_84085]
-
în fața hoardelor de șoferi indisciplinați îmi aduce aminte de emoția cu care am urmărit, când eram mic, pe diafilm, domesticirea lui Vineri de către Robinson Crusoe. Cu mitocănia claxonagiilor e însă o altă poveste. Dacă-i întrebi de ce claxonează, majoritatea șoferilor nervoși din București îți vor spune, cu năduf, că se grăbesc undeva. M-am întrebat adeseori unde se grăbesc ei? Pentru că la toate întâlnirile la care merg eu, românul întârzie. Deci românul nu se grăbește ca să se întâlnească cu mine. Asta
Robinson Claxon by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83005_a_84330]
-
ca unul din acești colegi de trafic să trăiască măcar pentru câteva minute bucuria mea de șoferița blondă, care își închide geamurile mașinii complet și cu calm și asculta Norah Jones / Katie Melua fără a da doi bani pe urgiile nervoase și inexorabil grăbite din traficul ce o înconjoară. m-am gandit și eu de multe multe să-mi iau o pușcă de paintball fix în scopul asta. E adevărat aproape tot ce spui tu acolo, da parcă nu chiar tot
Robinson Claxon by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83005_a_84330]
-
-mi ce-ai mâncat la prânz ca să-ți spun cine ești; înlocuim mâncarea cu gândurile și avem fix aceeași situație. Chimie, biochimie. Iar “viziunile” sfinților și toate celelalte nu sunt decât efectele unei diete prelungite pe un fond de hipersensibilitate nervoasă. “Imaterialul” este TOT un produs - al materialului! Asta este filosofia mea prozaica, indiferent ce spun unii și alții. Ce, credincioșii sunt destabilizați de argumente raționale? Ei, tot așa nici eu nu sunt destabilizat de “ipoteza Dzeu”: pur și simplu, nu
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
audiere, ori confruntare cu omul modern atent mai mult la ce le lipsește capetelor ilustre... câte o ureche, nasul rupt, ochiul de marmură holbat, pleznit de cine știe ce lovitură. Fizionomii roase de timp, desfigurate, lucrate de timp ca de propozițiile scurte, nervoase ale lui Tacit înmuindu-și stiletul în apă tare, umanizând portretul printr-un defect, sau când singulariza caracterul printr-un verb picat în frază ca trăznetul, adăugându-i culoarea epatantă a adjectivului... Arta romană, pe urmă Piramidele chinezului. (Va urma
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
întețește deopotrivă în viața profesională și în cea privată. Mai întâi, Tubby refuză să coopereze cu producătorii la serialul care îi aduce banii, apoi se desparte de soție, care nu îl mai suportă, apar și alte ghinioane care măresc dezechilibrul nervos. Una singură din terapiile încercate pare să aibă mai mult succes: căutarea primei iubiri și revenirea la acea lume de tandrețe platonica din adolescență. în sine, medievală căutare a iubirii pure, după aproape cinci decenii de mizerie existențiala, poate fi
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
se preferă performanța strălucirii instrumentale ...nimeni nu caută maturitatea! D.Av. Imaginea copilului minune a fost și rămâne captivantă. Al.T. Nu toți câștigătorii competițiilor ajung să facă o carieră concertistică. Unii dintre ei obosesc prea devreme. Din punct de vedere nervos, din punct de vedere instrumental, tehnic... Repertoriul concursurilor este, în genere, standardizat, nu poți crea prea mult, nu poți să-ți manifești anumite libertăți, e periculos să demonstrezi că ai prea multă personalitate... dintre cei zece membri ai juriului este
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
Peste apa Moldovei, la intrarea În târgul Romanului, pe un pod cu arcade din fier și beton, treceau În trap nervos cai trăgând la căruțe de tot felul. Într-o căruță, cu doi boi la jug, mergând domol, trecea un bătrân pe o grămadă de pepeni. În urma lui, căscând gura uimit de eleganța trăsurilor ce treceau pe lângă el, mergea un tânăr
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
plictiselii, decît la teatru? Unde poți să fraternizezi mai profund? [...] Ce mai înseamnă o pictură sau o sculptură în comparație cu acel alt-eu din fața mea, din carne vie, din carnea mea, care suferă sau se bucură, și care îmi face fiecare fibră nervoasă să vibreze la unison?"... Prin comparație cu un alt mare festival al Franței, festivalul de la Cannes - Avignon-ul e o planetă diferită; începînd și sfîrșind cu modul în care respinge juriile și palmaresurile; Avignon nu e o competiție, e o baie
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
bătut vântul tare; arborii se îndoiau, vântul ca un clocot dinspre mare. Miroase a minerale, a măruntaiele apei, miroase a ființe pe care nu le văd, dar ele mă ating, îmi intră pe gură, în sânge, plutind pe sistemul meu nervos. Ființe nevăzute, martore ale crimelor cotidiene și ale celor care sunt încă planuri în structurile perfecte ale celulelor. A fost o zi în care n-am vorbit cu adevărat cu nimeni, vocea s-a ascuns, vocea s-a stins. Mă
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
nu prea erau elevi și profesorii riscau să li se desființeze catedra. I-am înnebunit pe cadriști cu bancurile mele În timpul regimului comunist, dv. ați vorbit întotdeauna fără să luați în calcul posibilele consecințe. Pe timpul comuniștilor, toți aveau un tic nervos: când cineva vorbea ce nu trebuia, ei se uitau în spate, era o mișcare foarte elastică, n-aveau nevoie de gimnastică acasă, capetele parcă erau pe rulmenți. Deși ar fi trebuit să se uite în față, că ăștia se așezau
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
Constantin Țoiu Sistemul nervos, instrument de transport, în forma organică, a detaliilor mediului... În procesul invenției, sistemul nervos nu explică nici invenția, nici subiectivitatea, conștiința adică, ci doar lărgirea domeniului invenției organice, dincolo de limitele materiale ale organismului. Lumea exterioară, odată reflectată de cortex, creierul
Adevăratul corp uman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15374_a_16699]
-
Constantin Țoiu Sistemul nervos, instrument de transport, în forma organică, a detaliilor mediului... În procesul invenției, sistemul nervos nu explică nici invenția, nici subiectivitatea, conștiința adică, ci doar lărgirea domeniului invenției organice, dincolo de limitele materiale ale organismului. Lumea exterioară, odată reflectată de cortex, creierul poate să devină punctul de aplicație al aceleiași normativități, care, în cursul evoluției speciei
Adevăratul corp uman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15374_a_16699]
-
armonie... - cum spunea N. Manolescu despre un roman de-al meu că este scris... "cu o subtilitate a limbii ce ne face să ne gândim la maieștrii de odinioară"... - stilul comentariilor nu s-a schimbat... * Citez: Deși nu are sistem nervos, amiba acționează, se conduce, se comportă ca un metazoar superior, manifestând instincte. Concluzia ar fi că raporturile dintre psihism și viață sunt mult mai directe și că, în orice caz, "fiziologia sistemului nervos nu este cheia acestor raporturi." Sistemul nervos
Psihismul primar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15399_a_16724]
-
a schimbat... * Citez: Deși nu are sistem nervos, amiba acționează, se conduce, se comportă ca un metazoar superior, manifestând instincte. Concluzia ar fi că raporturile dintre psihism și viață sunt mult mai directe și că, în orice caz, "fiziologia sistemului nervos nu este cheia acestor raporturi." Sistemul nervos n-ar putea să fie un instrument și o condiție esențială a unității organice, pentru că unitatea amibei se sprijină direct pe structura ei. Sistemul este un auxiliar de unitate la metazoarele dezvoltate; are
Psihismul primar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15399_a_16724]
-
nervos, amiba acționează, se conduce, se comportă ca un metazoar superior, manifestând instincte. Concluzia ar fi că raporturile dintre psihism și viață sunt mult mai directe și că, în orice caz, "fiziologia sistemului nervos nu este cheia acestor raporturi." Sistemul nervos n-ar putea să fie un instrument și o condiție esențială a unității organice, pentru că unitatea amibei se sprijină direct pe structura ei. Sistemul este un auxiliar de unitate la metazoarele dezvoltate; are o funcție integrativă, care însă e derivată
Psihismul primar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15399_a_16724]
-
fie un instrument și o condiție esențială a unității organice, pentru că unitatea amibei se sprijină direct pe structura ei. Sistemul este un auxiliar de unitate la metazoarele dezvoltate; are o funcție integrativă, care însă e derivată - în fond dacă sistemul nervos asigură unitatea organismului, unitatea sistemului nervos este și ea asigurată la rândul ei de ceva... de psihismul primar. Deci, sistemul nervos nu poate fi o condiție esențială a acțiunii, pentru că amiba, cu toate că n-are sistem nervos, acționează ca și cum ar avea
Psihismul primar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15399_a_16724]
-
un auxiliar de unitate la metazoarele dezvoltate; are o funcție integrativă, care însă e derivată - în fond dacă sistemul nervos asigură unitatea organismului, unitatea sistemului nervos este și ea asigurată la rândul ei de ceva... de psihismul primar. Deci, sistemul nervos nu poate fi o condiție esențială a acțiunii, pentru că amiba, cu toate că n-are sistem nervos, acționează ca și cum ar avea. Așadar, și în cazul acesta, sistemul nervos nu e decât un auxiliar al acțiunii. - instrument al subiectivității. Sistemul nervos, în acest
Psihismul primar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15399_a_16724]
-
în fond dacă sistemul nervos asigură unitatea organismului, unitatea sistemului nervos este și ea asigurată la rândul ei de ceva... de psihismul primar. Deci, sistemul nervos nu poate fi o condiție esențială a acțiunii, pentru că amiba, cu toate că n-are sistem nervos, acționează ca și cum ar avea. Așadar, și în cazul acesta, sistemul nervos nu e decât un auxiliar al acțiunii. - instrument al subiectivității. Sistemul nervos, în acest caz, devine un organ al psihismului secundar, al conștienței mediului. Un briozaur, o amibă, un
Psihismul primar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15399_a_16724]
-
este și ea asigurată la rândul ei de ceva... de psihismul primar. Deci, sistemul nervos nu poate fi o condiție esențială a acțiunii, pentru că amiba, cu toate că n-are sistem nervos, acționează ca și cum ar avea. Așadar, și în cazul acesta, sistemul nervos nu e decât un auxiliar al acțiunii. - instrument al subiectivității. Sistemul nervos, în acest caz, devine un organ al psihismului secundar, al conștienței mediului. Un briozaur, o amibă, un celenterat nu au nevoie să se autoperceapă, ca să fie el însuși
Psihismul primar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15399_a_16724]
-
Deci, sistemul nervos nu poate fi o condiție esențială a acțiunii, pentru că amiba, cu toate că n-are sistem nervos, acționează ca și cum ar avea. Așadar, și în cazul acesta, sistemul nervos nu e decât un auxiliar al acțiunii. - instrument al subiectivității. Sistemul nervos, în acest caz, devine un organ al psihismului secundar, al conștienței mediului. Un briozaur, o amibă, un celenterat nu au nevoie să se autoperceapă, ca să fie el însuși, astfel încât comportamentul lor față de lumea exterioară va trebui, în mod necesar, să
Psihismul primar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15399_a_16724]
-
decupată în masa realității potrivit naturii organismului... Un metazoar - față de un protozoar - nu e atât ansamblul țesuturilor și celulelor sale, cât nivelul general al eforturilor proprii de a impune o unitate individuală țesăturilor și celulelor componente... Ca aparat sensorial, sistemul nervos introduce în organism perturbări, iar conștiința este ansamblul eforturilor compensatoare ale organismului îndreptate împotriva altor perturbări de tot felul... Ansamblul..., în sensul obișnuit al cuvântului, este sensibilitatea primară a parietalei ascendente. La mamiferele superioare, sensibilitatea tactilă și mușchiulară este legată
Psihismul primar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15399_a_16724]
-
netimbrată. Cumpăr și, la despărțire, "O zi bună." Vin spre casă și zăresc pe stradă tărăboi mare. Vecinii se ceartă cu doamna Nuți, cea căreia îi achităm, lunar, banii pentru gaze. Facturile sînt enorme, oamenii sînt depășiți, supărați, disperați și nervoși. Omit faptul că doamna Nuți n-are nici o vină. O vîr în curte repede cu aerul unui nobil salvator. Apreciază. Văd nota mea. Îmi smulg părul din cap, îmi trag palme, mă arunc pe jos, mă tăvălesc, mă ciupesc de
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
și mult mai amar/ decît lumea./ Se spune că,/ după șaptesprezece zile,/ uluit,/ poetul japonez/ a plecat pe jos/ spre România/ și că, tot pe atunci,/ în locul lumii,/ nu mai există/ decît Turnul de Fildeș" (Turnul de Fildeș). Alteori "cronica" nervoasă a zilei se dilată prin infuzia de fabulos, prin ramificarea, de un amar umor, a consecințelor unui punct de plecare arbitrar: "Tratatul cu Ucraina/ nu este un compromis istoric,/ ci unul anistoric.../ Românul e atemporal/ ca întotdeauna./ Cine nu crede
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]