98 matches
-
Colivia Liftului/ astă iarnă, de frig, dintr-acolo sosește,/ din Țara Nimănui" (Graurul). Nu sînt neglijate nici obiectele, în raza aceleiași incantații ambigue ce înfrățește vitalitatea antică, virgiliană, cu caritatea creștinismului panteist, într-o febricitare a materiilor ce își revarsă nesațiul inocent al existenței contopindu-se prodigios într-o viziune de saturație artistică: "Să alegi cu mîna exersată o lance din raft,/ să-i încerci tăișul pe obrazul degetelor,/ să o arunci cu putere nu în lacul Memoriei,/ în hățișurile de
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
că „ceasornicul biologic precipitat” al conștiinței lui Constant Tonegaru a dorit a concentra, ca sub imperiul unui impuls ocult, cît mai multă substanță din poezia interbelică ce sta să intre sub obroc, a-i alcătui oarecum un bilanț amar-festiv. Un nesațiu de forme, moduri, intonații lirice se face simțit în discursul lui Tonegaru, în pofida unității sale indenegabile. Recitite prin prisma istoriei vitrege, destule stihuri ale poetului ne par a fi testimonii ale unei libertăți ce sta să apună, cu o precipitare
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
Criteanu, op. cit., p. 79 footnote>. Ca o sintetizare a mijloacelor prin care se poate elibera cineva de această înjositoare patimă, Fericitul Ieronim spune: Dacă vrei să-ți păstrezi curăția, să te păzești de următoarele șase lucruri: 1. De îmbuibare sau nesațiu, pentru că după cum nu se poate stinge focul cu smoala, tot astfel cel căruia îi place mâncarea și băutura multă, nu va putea să se ferească de curvie. 2. Este bine să fugi de lene, pentru că cine fuge de lene, în
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
fi plăcut lui Creangă, dar și lui Eminescu... Așadar nimic nu e lăsat la o parte. Tentația eului însingurat de-a "recîștiga viața", de-a înfăptui "cucerirea supremă" a lumii, îmbrățișează toată gama omenescului, mobilizează toate corzile trăirii, într-un nesațiu al totalității vizionare care să reflecte totalitatea cosmică. Cu cît solitudinea e mai apăsătoare ("singur lingîndu-mi lacrimile/ mi-au plăcut întru atît de mult/ că am știut acolo cum să fiu singur:/ în așa fel singur! "), cu atît e mai
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
imanență solară, uscată, "ca un ceas solar în memoria deșertului". Avem a face cu un "realism" lăuntric al viziunii ce reduce totul la tirania contingenței, la infinitul aparențelor, la o exaltare nemijlocită în raport cu ele. Intemperanța verbală, postura "eruptivă" a subiectului, nesațiul emisiilor sale ce se prezintă în suprapuneri simultaneiste divulgă un cult al obiectelor în sens generic, a căror năvală nu e depășită de vreun sens. Creația se așterne pe întinse suprafețe de flăcări glaciale, exprimînd zbuciumul materiei incapabile a-și
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
ce aspru izbesc, Vibrând în suflete prea multe dorinți, Tac și iubirile uscate fără de căinți... Tăcerea înșelătoare fără de liniști, Orbitoare vorbe, pe bune le înfrunți, Părăsind peșterile sumbre te așezi La tratative, problema tot maschezi... Auzind spațiul.. în loc de comunicare, Tăcând, nesațiul se extinde ca o boare Încremeniri viabile-n seamăn făr’tip, Pârlește fervoros asemănări la chip... Cu dor de pacea din tăcerea liniștită, Conflictul făcut tăcut e ca o smintită, Doar la suprafață ceva mai adormită, După un timp pare
TĂCERI CE DOR.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377167_a_378496]
-
suntem capabili nici de-a mai îmbrățișa natura "pură". Drama creatorului de acest tip orgolios-retractil rămîne balansarea între organic și artificial. Cu atît mai intensă cu cît ne întîmpină, în confruntare cu datele temperamentale, o furoare a corporalității palpitînde în nesațiul de sine, atestat al unui nivel biologic ce nu iese la iveală decît atunci cînd are tăria de-a abandona "întrebările esențiale": "și încăpînd în el însuși / precum Dumnezeu în toate dimensiunile / miezul care naște cuvinte-miresme / coconul acesta fluid care
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]
-
mai sunt vis, și nu mai sunt poveste... Din haos, înfășoară-mă uitare! Aș vrea să fiu, o clipă, doar o clipă, Din spațiu izgonit, din timp și spațiu Și viața-mi pământească - o aripă, Lumina să o soarbă cu nesațiu. O clipă doar, desprins de toate aceste, să scap de gând, obositorul gând, să scap de timpul care viața-mi este și-mi obosește pasul prea curând. Din haos, înfășoară-mă uitare, nu mai sunt vis și nu mai sunt
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
și cîteodată scrise. E vorba de o "retragere din lume", din cea a conveniențelor sociale, numită odinioară le monde. Urmează o explicație aparent cochetă, însă care conține o confesiune ce indică nu doar profuziunea, ci și profunzimea experiențelor în cauză, nesațiu acaparant, purtînd neîndoios acolada unui destin: Cînd timpul ți se suprapune însă mai ales cărților (scrise ori citite), configurația lui pare la prima vedere extrem de monotonă. E doar o impresie înșelătoare. Dacă ești mai atent, te frapează varietatea uluitoare a
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]
-
unde începe piața publică începe de așijderea zgomotul marilor comedianți și bîzîitul muștelor veninoaseť (Friederich Nietzsche: Așa grăit-a Zarathustra). Dorința contactului cu lumea se asociază cu un dinamism nelimitat al creației. în economia acesteia avem a face cu un nesațiu, cu nevoia imperioasă a autorului de-a o dezvolta fără încetare ca și cum ea ar constitui o barieră împotriva forțelor ce riscă a distruge în orice moment armonia precară a ființei stigmatizate de inadaptabilitate. (continuare în pag. 31) Explicabil, poetul alunecă
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
avut la spectacolul lui Mihai Măniuțiu cu Iubirea Fedrei, acea dihanie oribilă semnată de Sarah Kane! ș...ț Poate că pentru Sarah Kane și adepții desfigurărilor ei dezumanizante toată tragedia greacă se rezumă la pulsiunea erotică. La sînge, crimă, incest, nesațiu vulvar și cruzime falică. Nu-i poți convinge că orfismul bate freudismul. Dar de ce simte nevoia un arhitect baroc de fantasme în jubilativă desfoliere să etaleze măruntaiele, palpitul maladiv și convulsiile animalice, într-o morbidă beție de sînge, greață și
De la Măniuțiu la Preda by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9663_a_10988]
-
înregistrator pasiv al priveliștilor (selectate), moleșit de senzualitatea intrată astfel în joc. Ideile explicite, impulsurile analitice, cu atît mai puțin cele insurgente, par a nu-și găsi loc într-o atare producție vegetativă a cărei finalitate se divulgă a fi nesațiul contemplației. E o introvertire ce se bucură de propria-i umoare, a cărei manifestare predilectă e caligrafia și a cărei limită de expansiune e ironia, jocul umoresc. În felul acesta ni se recomandă Emil Brumaru, căruia i-au priit din
Cum scriu autorii români? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7849_a_9174]
-
energice și salubre care ar scălda mintea obosită și sufletul amorțit în roua întăritoare a timpilor de antică vîrtoșie trupească, apoi ar veni rîndul cugetărilor dulci și duioase ce vlăstăresc adesea în traiul singuratic al vînătorului și care, cu tot nesațiul lui de omor, fac uneori ca o lacrimă de dor și de îndurare să-i roureze geana". Cu adevărat, această rouă a genelor a umbrit adesea privirea vînătorului, cînd din făptura căzută la picioarele lui se scurgeau ultimele picături ale
Epistolă către Odobescu (VIII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7916_a_9241]
-
spitalicești, sînt vecini cu cireșele ce se coc în pom, în vreme ce, deasupra, „doi porumbei se împreunează pe-o creangă". Reîntorcîndu-ne la actantul liric, să remarcăm că acesta caută și găsește mereu puncte de sprijin suplimentare în impactul cu criza thanatică. Nesațiul vieții e atît de puternic încît nu se mulțumește cu viețuirea pură, prezentă, colcăind de dorințe, întorcîndu-se spre trecut, anexîndu-și fragmente afective ale acestuia. Retrospecția se poate vădi la fel de benefică precum exersarea frenetică a actualității. Doctorița care-i face o
O carte tulburătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6185_a_7510]
-
putea socoti că da. Rămîne să stabilim profilul donjuanesc al personalității sale, drept care vom recurge la disocierea pe care exegetul spaniol Ramiro de Maeztu a operat-o în cadrul categoriei. Potrivit acestuia, „adevăratul Don Juan" e cinic, infatuat, epicureu, dominat de nesațiul satisfacției fizice imediate. Dar există și un Don Juan atipic, specific Nordului romantic, individ introvertit, care se află mereu în căutarea femeii ideale, a unui miraj ce constituie în sine o împlinire. Blaga aparține celui de-al doilea tip. „Aventurile
Muzele lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6277_a_7602]
-
o atitudine civică pilduitoare, a unui prieten drag. Poet, jurnalist, dar și interpret al vechilor cîntece maramureșene, Ion Zubașcu și-a extins prezența pe un arc cuprinzător, șovăind a se fixa într-un singur domeniu. O neliniște, o frămîntare, un nesațiu de-a se manifesta plenar și fără zăbavă îl caracterizau, indicînd parcă presentimentul unei neîmpliniri. Și, într-un fel, o atare neîmplinire s-a produs. Știu din propriile-i mărturisiri că, din păcate, cea mai mare parte din producția sa
Noapte bună, Ion Zubașcu! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5506_a_6831]
-
întunericul umblă pe o mie de picioare de broască țestoasă/ în spate cu o mie de păuni, intră în deltele zilei și își revarsă/ mișcarea fractală" (ibidem). E un soi de contemplație activă ce mediază între natura obiectului captat și nesațiul de sine al subiectului.
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
lumea lui de sus. De aceea spuneam noi că acest basm, „Tinerețe fără de bătrânețe” este una din marile Creații ale spiritului uman. Și acum să revenim la cartea domnului Adrian Erbiceanu, pe care am citit-o, în format PDF, cu nesațiu și cu mare interes. Uimirea și bucuria au fost cu atât mai mari cu cât am descoperit unul din basmele cele mai frumoase și bine transpuse în versuri din literatura română...Marele merit al autorului este însă în primul rând
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
grele Te vor lăuda pe Tine popoare Că pământul și-a dat rodul său bogat Binecuvântează-ne pe noi soare Să se teamă de Tine orice spațiu De credința Ta Doamne voi fi bogat Mila Ta sfântă o sorb cu nesațiu PSALMUL 67 Rog să se scoale și să-i risipească Toți vrăjmașii din calea Lui să fugă Și să nu le asculte nicio rugă Cei cel urăsc pe El să se topească Precum se stinge fumul să se stingă Cum
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
aripii gemene. În cuvântul clopot Pe abis răsturnat se zbate Limba captivă. 3. În natură altul nu rabdă ci complotează Smulgerea zborul și unic adio, Iubito. Trădează-mă, zic, ca să nu suferi Inevitabila despărțire. Cât am băut din apa curată Nesațiul a fost și al oglindirii. Foamea de sine A fost suferința vindecării. Cuvintele sunt orgasme Nemâncate te vor devora Ca fantasme. 4. Nu poți fi nimic altei părți ce Există. Nu cere- întregire în androgin Nici în zeu Ai fost
ROCADE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348167_a_349496]
-
în fața ochilor ținuturi mitice, exotice, peisaje nemaivăzute, romantice, unde poate nu vor putea ajunge niciodată ... Există această tipologie de cititori îndrăgostiți de literatura de călătorii din care face parte și semnatarul acestor rânduri. Îmi amintesc, cum în copilărie citeam cu nesațiu cărțile de călătorii care-mi purtau sufletul și imaginația prin ținuturi fascinante, mirifice, care în mintea mea căpătau dimensiuni și frumuseți uimitoare, de basm, semnificații și proporții fantastice, prilej cu care trăiam emoțiile peripețiilor extraordinare ale personajelor care străbăteau acele
CUM S-A NĂSCUT O CARTE – „CIPRU, COROLĂ DE LUMINĂ VIE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365744_a_367073]
-
de argint Într-o eternă sărbătoare. Mă roteam . Mergeam rotindu-mă și ascultam. Nimic nu putea fi rostit Nici despre efemer, nici despre infinit Pentru că, fiecare cuvânt Se preschimba într-o pală de vânt! Doar alb monolog Rostit incantatoriu, cu nesațiu m-a întors fulgerător din celestul spațiu prin porțile de diamant ce singure se deschideau și-n depărtare ca o nostalgie rămâneau castele albe, albi copaci pe care mugurii plesnind însuflețesc destăinuind ținutul de argint. Referință Bibliografică: Hiperboreea / Elena Armenescu
HIPERBOREEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346638_a_347967]
-
buchet de flori în mână ... Este una dintre cele mai valoroase antologii de proză apărute la noi. Toate creațiile selectate și adunate între coperțile cărții sunt valoroase și se citesc cu plăcere și cu acea sete hrănitoare de cunoaștere a nesațiului spiritual ... Deschizând-o și parcurgând-o pagină cu pagină, simți cu papilele gustul dulce ale limbii românești. Are mireasma grădinii de crini, de lalele, de trandafiri, a grădinii de legume și a livezilor pârguite ... Substratul textelor miroase a pământ reavăn
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
pot fura cu ușurință atunci când le lecturezi cu lejeritate volumul. Mai mult Tudor este și un împătimit făuritor de metafore, nu neapărat prin alcătuirea cuvintelor cât mai ales prin atmosfera condensată în jurul unei idei aproape cinematografice ce te îmbie la nesațiu spre lectură. Mărturisesc că nu am fost prea atent cu acest autor apărut destul de sporadic și în revista „Oglinda Literară” de-a lungul celor cincisprezece ani de existență. Poate de aceea mi se pare atât de fraged ca o iarbă
SMOCHINELE ADOLESCENŢEI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362730_a_364059]
-
Sărac și bleg prin holde de pământ, Contrariu cum canoanele învață, Doar tu mi-ai fost mireasmă și povață Sub nu știu care straniu legământ. În jur, încet, trăgându-mi azi hotar Eu ignorez pogoanele de spațiu. Tăcut și dârz adulmec cu nesațiu Himere cârd, și-al lor mărgăritar. Surpat ades în vânturi și restriști Nu m’am sculat un ceas pentru tăgadă, Ci mi’am purtat tot visul meu grămadă, Cu ochii veseli, niciodată triști. Întrezăresc în tine, ireal Erou de comedie
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]