13 matches
-
cândva. Și nu îmi e totuna, de aș însenina Și alte galaxii, ce sufletu-mi nu-l au, Și nici un nume să nu-l am, aș vrea, Doar trupul să îmi fie stins, atâta vreau... Am să înfrunt cu duh nescuturat Ploi din zăpezi și vânturi din furtuni, Voi bate iar la geam, de unde eu... Așa într-o noapte singur-am plecat... CEASUL DIN AMIAZĂ Ceasul veșniciei din amiază S-a reîntors numai spre tine, Iară tu, spre orice oarbă rază
POEME DE LILIA MANOLE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1433001202.html [Corola-blog/BlogPost/373195_a_374524]
-
o mănânci și p-asta! și-și ridică pontos colțurile gurii într-un zâmbet laaarg... îl întrebă din priviri Gabi siderat. Amuțise, nu alta. Luându-i drept refuz tăcerea, Sandu licită: -Hai, atunci pentru doi... O iei și-o mănânci nescuturată?! Nevenindu-i a crede, îmbiatul își scoase ochelarii și se prefăcu a le verifica lentilele, gest ce masca stupefacția. Apoi, uitând de maniere, își cotrobăi cu degetul acuitatea potenței urechii dinspre amic. Mulțumit de cercetări, trânti frust: -Stai așa! Cred
ZI… DE-O BERE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459063409.html [Corola-blog/BlogPost/384650_a_385979]
-
În general, verbul este negat cu particulă "ne" plasată înaintea să: "ne tresem" „nu scutur”, "ne bih tresao" „n-aș scutură”. La forma de gerunziu și cea de participiu pasiv, negația formează un singur cuvânt cu verbul: netresući" „nescuturând”, netresen" „nescuturat”. La indicativul prezent al verbelor "imati" „a avea”, "hteti" „a vrea” și "biți" „a fi”, negația înlocuiește prima silaba a verbului, cu "biți" negația având varianta "ni-". Exemple: "imam" - "nemam" „nu am”, "hoću" - "neću" „nu vreau”, "jesam" - "nisam" „(eu) nu
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
structură internă construită pe baza paralelismelor. Sunt utilizate frecvent paralelismele de sinonimie, de gradație, de enumerație și, mai ales, paralelismul contrastant. Contrastul poate fi aparent, pentru a sublinia o trăsătură caracterologică („Fata muicăi cea bărbată / Cu cânepa nelucrată / Cu casa nescuturată”), sau poate fi real, reliefând o satiră socială („Are hâda șese boi / Mândra n-are nice doi”). Mai puțin întâlnite, epitetele contribuie la marcarea puternică a satirei, ducând-o, în unele portretizări, până la sarcasm. Apar, de asemenea, false epitete laudative
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
tematic de „Țara de Piatră”, proiectată și în scrisul lui Geo Bogza. Din folclorul creștin preia metafora „pomului cer”: „cânt și descânt, / mă înclin și mă rog odată cu stelele. / Caut sămânța-cuvânt / din care au crescut rădăcina/ și tulpina și frunzele nescuturate / de furtuni ori de liniști / ale pomului cer” (Sap la rădăcina cerului). Viziunea geologică din poeme produce un amestec al regnurilor, generator de cântec: „o piatră a crescut / într-un copac”, „adunată-n bob de piatră, / lumea plânge”. Câteva teme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
ascuns. / Cum îți bate inima! Am ajuns. Dormi acum! Poate, pe-ncercate, / Vei înnoda visul de realitate. // Trezește-te. Privește. Afară / S-a făcut primăvară. / Prinde-te cu grijă de inele, / Ferește-te să nu-ți intre prin piele / Țurțurii încă nescuturați. Parcă am fi niște acrobați. Nu râde! Ușurel! Așa, / Prinde-te de mâna mea, / Sus! / Parcă n-ar fi peisajul presupus / A se întinde dincolo de creste” (Schiorul). Nu e exagerată afirmația că cei doi poeți sunt niște acrobați ai versificației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
lor, similară cu cea a dalbului de pribeag, are și o explicație pragmatică; numeroase plante de leac necesită recoltarea înainte de răsăritul soarelui: „În revărsatu de zori,/ În glasu de cântători,/ Ele mi-a plecat/ Și mi-a mânecat/ Cu roua nescuturată,/ Cu ceața neridicată” (Idem). Asemenea chinuitei nurori a babei Dochia, fecioara de 15 ani dintr-un basm cules de G. Dem. Teodorescu este trimisă după fructe imposibile în timpul calendaristic: „Am o mumă vitregă, care mă bate și mă chinuiește. Și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
om negru,/ Ponegru,/ Cu topor negru,/ Ponegru,/ Boi negri,/ Ponegri,/ S-o dus în pădurea neagră,/ Poneagrî”. Prefixul negativ are o egală valoare magică, în acceași specie literară: „Spri sfântu soari răsari,/ Pi potecî nicalcatî,/ Pi roua niscuturatî”, „Cu roua nescuturată,/ Cu ceața neridicată”. Definirea apofantică a lumii instaurate prin funcția poetică absolutizată a limbajului deschide o antiteză față de planul uman, în care repetabilitatea gesturilor devine o mecanică rutinantă, și nu o reluare a faptelor zeilor. Orice drum urmat în contingent
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
giugiuli în pat. REGELE DIN PIESĂ: Eu sunt convins, tu crezi ce spui acum, Dar jurămintele se pierd pe drum Intențiile ni le uităm ades, Totul sfârșește în dezinteres, Ca fructul verde la-nceput, din pom, De-i copt, cade nescuturat de om. În chip inevitabil, noi uităm De ceea ce nouă ne datorăm: Dacă din patimă se naște-un țel, Când patima s-a stins, s-a dus și el. Aleanul, bucuria-și vin de hac Prin ceea ce chiar singure își
Shakespeare - Hamlet Ediție in-quarto (1604) (fragment) by Violeta Popa și George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6396_a_7721]
-
eram copii prinsesem amândoi a ne iubi Și părinții se-nvoiră mai târziu a ne uni. Fată plină de putere, preafrumoasă și robustă, Daca o vedeai cum merge pe cărarea cea îngustă, Sprijinind pe cap cu brațul snopi de grâu nescuturat, Era chiar încîntătoare și la umblet și la stat. LAIS O, destul! CHALKIDIAS Plecai de-acasă, iară ea încet mi-a zis " Nu uita că-n valea asta ca un rai rămas închis Bate-o inimă smerită, credincioasă pentru tine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Magda Geană, clasa a VIIa B Eminesciana Flori de tei deasupra noastră... Zbucium de valuri uitate în secol de marea adâncă, albastră. Cântec de stele anemic, răsunând în noapte de luceafăr. Pietre dormitând în loc, cântându-ți lacrimile. Flori de tei nescuturate de la plecarea ta oftează deznădăjduite. Plopii mătură cerul, ștergându-i norii uitați. Firele de iarbă cântă umbra pașilor tăi, florile înfloresc în umbra sufletului tău, pământul bate inima ta nemuritoare. Făptură misterioasă, miraculoasa, nu te-am văzut, dar te cunosc
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
soarele răsare. Ne dați scaun de argint Să descălecăm pe pământ, Să ne întindeți covoare Să descălecăm în pridvoare, Cailor le dați fân bun Cosit când este mai bun La Sân George în ajun, Fân cu roua neluată, Cu floarea nescuturată, Strâns în zi de sărbători De două fete surori, Caii noștri de-or mânca Din capete n-or mișca, Caii noștri de vor bea Din capete să nu dea. Am mai sta De - am mai ura Frică ni-i c-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
m-am sculat, / Pe obraz m-a spălat, / La biserică m-am gătat, / La icoane m-am închinat, / Lui Dumnezeu m-am rugat, / La biserică-am plecat / Pân` nu era popa-n altar, / Nici pasărea sculată pe cuibar, / Pe bură nescuturată / Și pe cale necălcată. / Cum am mers și cum m-am dus, / La bisercă-am ajuns, / În biserică-am intrat, / La icoane m-am închinat. / Bărbații, cum m-o zărit, / Unul la altul o ochit, / Femeile s-o cotit, / Toți de mine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]