59 matches
-
epuizării oricărei surse bibliografice legată de temă. De altfel, partea a doua a studiului cuprinde, de-a lungul a aproape o sută de pagini, Materiale pentru o bibliografie analitică a șamanismului tungus. Majoritatea sînt surse de limbă rusă - unele probabil nesemnalate în Occident înainte de această carte. Cititorul român cunoaște însă lucrarea lui Eliade, Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, sau alte articole ale istoricului dedicate analizei fenomenului. Modelul descris de Eliade se bazează însă pe analiza unei alte populații siberiene, cea
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
a regresiunii în irațional. Am avut în vedere trei versiuni de reeditare: reperul furnizat de reproducerea fidelă în Opere (vol. II, 1972), textul dintr-o ediție din 1974, în colecția Eminesciana (T. Vianu, Mihai Eminescu), în care apar multe diferențe nesemnalate - și cel puternic "croșetat" dintr-o antologie din 1985 (Mihai Eminescu, II - Structurile operei). Din păcate, nu am reușit să identific dacă textul din 1974 are la bază o reeditare preexistentă, cu modificări deja operate. Un prim tip - previzibil - de
Fragor... Fragosus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14546_a_15871]
-
a regresiunii în irațional. Am avut în vedere trei versiuni de reeditare: reperul furnizat de reproducerea fidelă în Opere (vol. II, 1972), textul dintr-o ediție din 1974, în colecția Eminesciana (T. Vianu, Mihai Eminescu), în care apar multe diferențe nesemnalate - și cel puternic "croșetat" dintr-o antologie din 1985 (Mihai Eminescu, II - Structurile operei). Din păcate, nu am reușit să identific dacă textul din 1974 are la bază o reeditare preexistentă, cu modificări deja operate. Un prim tip - previzibil - de
Armoniile cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14547_a_15872]
-
descoperă abateri de la realitatea faptelor. Pierde însă din vedere, cel puțin așa presupun după confruntarea datelor, Dicționarul de pseudonime, datorat lui Mihail Straje, în care ar fi descoperit neconcordanțe de ani în publicațiile deja știute, și mai ales un pseudonim nesemnalat de Ion Ursulescu, M.S. descoperit de Straje în "Almanahul Lumei Ilustrată". Izvoarele folosite de Mihail Straje sunt Presa muncitorească socialistă din România, II, 1966; Octavian Grigorescu: Panait Istrati, Brăila, 1936; Al. Oprea, Panait Istrati, București, 1964; S. Semilian, Istoricul presei
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
aceea, nu mică mi-a fost bucuria când am găsit, răsfoind frumosul album ,,Candela Codrilor Vlăsiei - Mănăstirea Țigănești”, apărut în 2010, la pagina 138, două facsimile după un frumos manuscris muzical în notație psaltică hrisantică, din secolul al XIX-lea, nesemnalat în cataloagele manuscriselor psaltice din țara noastră<footnote Alexie Al. Buzera, Cultura muzicală românească de tradiție bizantină din sec. al XIX-lea, Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 1999; Marcel-Ionel Spinei, ,,Manuscrisele muzicale psaltice bizantine și de tradiție bizantină din România (partea
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
mirare ca și alte manuscrise psaltice de secol XIX să iasă la iveală în anii următori din bibliotecile personale ale maicilor de la Țigănești. Prezentarea manuscriselor I. Manuscrisul româno-grecesc cu numărul de inventar 32 din muzeul Mănăstirii Țigănești este un Antologhion nesemnalat până în prezent. Coperta este cartonată frumos împodobită cu motive florale aurii și o cruce amplasată central. Dimensiuni: 18x11,5 cm. Oglinda paginii: 11x7 cm; 9 rânduri pe pagină. Copist: Ieromonahul Nil din Mănăstirea Cernica (deși nu semnează, scrisul și decorația
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
cu cerneală roșie. Cântările sunt în limba română, caractere chirilice, afară de un Ἄξιον ἐστίν. Compozitori: Macarie Ieromonahul, Grigorie Protopsaltul, Petre Lampadarie, P.S. Chesarie al Buzăului, Petru Peloponisiul, Petru Vizantiu, Daniil Protopsaltul, Iacob Protopsaltul, Petru Berechet, Marin Câșlegec și Hurmuz Hartofilax. Nesemnalat până în prezent.
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
vine vorba de Gellu Naum toată lumea este de acord: un poet extraordinar, un destin literar excepțional etc. Însă de aici vine imediat o întrebare firească: cum se face că o antologie de proză a poetului, publicată anul trecut, trece neobservată, nesemnalată în nici un fel în presă culturală românească? Este vorba despre Întrebătorul, volum apărut în condiții grafice excelente la Editura Eminescu, cuprinzînd celebrul roman Zenobia (1985), Medium (1945) și Poetizați, poetizați... (1970). Așadar nu o simplă reeditare, ci un regal prozastic
Persoana întîi singular by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16946_a_18271]
-
va avea satisfacția un an mai târziu de a-și vedea publicată o altă traducere, de această dată "în coproducție" - și de filosofie: Critica facultății de judecare. O atare coincidență a unor premiere românești nu putea rămâne, biografic cel puțin, nesemnalată și nebănuită. Autorul Filosofiei inconștientului are într-adevăr formația unui filosof - și încă a unuia imprevizibil care, în ciuda Păltinișanului, pare la un moment dat că se separă definitiv de filosofie spre a se ocupa (un mistic, s-a zis) cu
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
Cronicar Ignazio Silone și postcomunismul Cronicarul simte nevoia să revină la numărul de toamnă al revistei Lettre Internationale din care a comentat două texte în nr. 42, lăsînd alte cîteva, excepționale de asemenea, nesemnalate, din lipsa spațiului. În continuarea revelațiilor politice, iată, discuția dintre Wolfgang Kraushaar și Jörg Herrmann despre Fracțiunea Armata Roșie (RAF) aduce elemente și interpretări noi. Specialist în terorismul anilor '60-'70, Kraushaar a publicat de curînd o carte Fantomele stîngii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
uneori explicită, alteori nu, ea insinuează în pagini ale anului 1935 situații și exprimări din scrieri anterioare; gândul autorului se hrănește abuziv din memorie, prezentându-se drept un ins neverosimil de autarhic. În al doilea rând, sunt de urmărit citatele nesemnalate, expresiile preluate. Acestea par a reproduce crâmpeie din varii scrieri eseistice, passages non marqués, iar în cazul în care ele sunt tipărite după 1935, ne vedem obligați a vorbi de ciudata premoniție ideatică a lui Mateiu Caragiale; uneori chiar identitatea
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
cea anterioară. Anul trecut, a organizat o nouă expoziție la Timișoara, la care n-am reușit să ajung, deși am fost invitat din timp, și pe care aș fi vrut să o comentez în detaliu. Cum această expoziție a rămas nesemnalată, rememorez, în legătură cu primul eveniment de la Timișoara, în cadrul căruia poetul își lansase, prin aruncare dintr-un coș special amenajat, și ziarul "Cocoloșul", în număr unic, scris de un singur autor, adică de el însuși, un text pe care l-am scris
Privindu-l pe Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9950_a_11275]
-
bucăți, cine știe cum strecurate, din cărțile mari la care ar trebui să aibă acces. Din care și-a făcut și își va face un bagaj, iată, înșelător. Mai ușor decît i-ar trebui. Nici măcar trecutul, chiar lăsînd la o parte omisiunile nesemnalate de croșete, nu era întrutotul de aur, ca știință a traducerii. Viitorul, ce să mai vorbim. Ca fapt divers, într-o redacție în care se fac (și) traduceri, am auzit o "parolă": "vorba aia cu tavanul". Tavanul, într-un text
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7862_a_9187]
-
41 care desemnează polisemic: vârsta lui Kafka în anul morții și vârsta abia împlinită de Vila-Matas; numărul intertextelor kafkiene inserate de autor în cele unsprezece povestiri, pentru a crea o „atmosferă livrescă și cehească”, „citate ascunse” din scrierile lui Kafka, nesemnalate de autor, urmând ca cititorul să le ghicească, eventual, dar nu neapărat necesar. În schimb trimiterile la tematica prozelor kafkiene sunt evidente în paratexte. Titlul, Fii fără fii poate fi o parafrază a sintagmei „fiii fiilor mei” din textul kafkian
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
hiliasm sau milenarism. Papias este primul din scriitorii ce aparțin perioadei Părinților Apostolici care formulează și propagă această doctrină, dar ea apare, sub o formă sau alta, și la ceilalți scriitori. Autorii acestor opere cu caracter ocazional nu puteau lăsa nesemnalată și nesubliniată în fața credincioșilor creștini, o problemă eshatologică de talia acesteia, pe care o mai credeau și iminentă, mai ales că ea includea, evident, și perspective ale mântuirii sau osândirii lor veșnice. Dar cu toate că se află printre cauzele deosebite ale
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
primă înviere a drepților, o împărăție în care va stăpâni cu ei, pe pământ, fix o mie de ani; această învățătură greșită s-a numit hiliasm sau milenarism (hilia; millenium). Evident, o problemă eshatologică de talia acesteia nu putea rămâne nesemnalată și nesubliniată în fața credincioșilor deoarece scriitorii se simțeau datori să trateze și această problemă iminentă și ea, care includea și perspectivele mântuirii sau pedepsirii lor. Chiar dacă mărturisește, spre finalul său, credința în iminența Parusiei Domnului, ce vine să judece viii
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
diferit de al verbului latin «a se scufunda» și poate fi, desigur, datorat unui dacic *merg-/marg «a merge» cf. alb. mërgonj și arm. merdzem «a merge din loc, a se depărta», skr. mărga «cale, drum»“). Verbul margayami „a merge“ (nesemnalat până la noi) este în legătură sigură cu marga „drum“, ca sanscr. kal „a merge“ (de asemenea nesemnalat) cu lat. callis „drum, cale“. Este evident că suntem obligați a presupune o mijlocire dacică. În sfârșit, povestea verbului aller din franceză poate
CĂLĂTOR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354033_a_355362]
-
a merge» cf. alb. mërgonj și arm. merdzem «a merge din loc, a se depărta», skr. mărga «cale, drum»“). Verbul margayami „a merge“ (nesemnalat până la noi) este în legătură sigură cu marga „drum“, ca sanscr. kal „a merge“ (de asemenea nesemnalat) cu lat. callis „drum, cale“. Este evident că suntem obligați a presupune o mijlocire dacică. În sfârșit, povestea verbului aller din franceză poate avea o relație cu rom. călător, adică cu lat. pop. *callare „a merge“ în felul următor. Unele forme
CĂLĂTOR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354033_a_355362]
-
în Panonia, Legătura numelui topic Latium cu egeo-cretanul lat se confirmă și prin aceea că Eneas a trecut cu troienii săi și prin Creta (Enciclopedia civilizației romane, p. 27). Sunt numeroase comparațiile ce se pot face cu limbile semitice (încă nesemnalate): sp. vega, port. veiga „câmpie“ v. campidanez bega „câmpie roditoare“, puse în legătură cu substratul preroman cf. basc i-bai „fluviu“ (Tagliavini, op. cit., p. 109) ar trebui legat de semiticul beka „câmpie“ (Kernbach, Dicționar de mitologie generală, p. 93), deci e vorba
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
fondului prelatin autohton (Hașdeu, Philippide, Păscu, Gh. Ivănescu, A. Vraciu, Miklosich, Barić, Reichenkron). De exemplu, Hașdeu îl explică prin sanscritul ka + dru „ce arbore“, adică „ce mulțime de copaci!“ În favoarea vechimii multimilenare a vorbei în dis¬cutie pledează și comparația nesemnalată până acum cu sân¬scritul kudhra „munte“, întoc¬mai că în albaneză, Banat, Crișana. (E. Burnouf, Dictionnaire classique sanscrit-français, Paris, 1866, p. 170). Credem că aceasta este o dovadă a vechi¬mii și continuității graiului străbun daco-get până în idio¬mul
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
devenit pentru el dintr-o dată critic, fiara aparent încolțită din toate ... XVIII. MAGDALENA ALBU - RĂZBUNAREA MORȚILOR, HOMO FRAUDENS ȘI SULLA, de Magdalena Albu, publicat în Ediția nr. 1498 din 06 februarie 2015. ”O surpriză pentru noi este descoperirea unei specii nesemnalate: Homo Fraudens, hominizii care au găsit că frauda duce la scop mai ușor decât violența. ” Acad. MIRCEA MALIȚA În lipsa ideologiilor distincte, se nasc alianțe. În lipsa caracterelor, apar delatori. Mulți dintre reprezentanții capiștei politice a ultimului sfert de veac au trecut
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
unui diabolic personaj al perimetrului antic roman, destul de necunoscut contemporaneității - Sulla. Cum? Aidoma acestuia, prin jaf și dictatură personală. De ce? Pentru că inteligența nu i-a permis niciodată politicianului postmodern ... Citește mai mult ”O surpriză pentru noi este descoperirea unei specii nesemnalate: Homo Fraudens, hominizii care au găsit că frauda duce la scop mai ușor decât violența. ” Acad. MIRCEA MALIȚAÎn lipsa ideologiilor distincte, se nasc alianțe. În lipsa caracterelor, apar delatori. Mulți dintre reprezentanții capiștei politice a ultimului sfert de veac au trecut
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > MAGDALENA ALBU - RĂZBUNAREA MORȚILOR, HOMO FRAUDENS ȘI SULLA Autor: Magdalena Albu Publicat în: Ediția nr. 1498 din 06 februarie 2015 Toate Articolele Autorului ”O surpriză pentru noi este descoperirea unei specii nesemnalate: Homo Fraudens, hominizii care au găsit că frauda duce la scop mai ușor decât violența. ” Acad. MIRCEA MALIȚA În lipsa ideologiilor distincte, se nasc alianțe. În lipsa caracterelor, apar delatori. Mulți dintre reprezentanții capiștei politice a ultimului sfert de veac au trecut
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
trăim, aducem în discuție, menținând discursul în aceeași cheie ideatică anterioară, conceptul de Homo fraudens, concept aparținând acad. Mircea Malița, care descrie fenomenul deloc nou apărut în societatea românească în următorul mod: ”O surpriză pentru noi este descoperirea unei specii nesemnalate: Homo Fraudens, hominizii care au găsit că frauda duce la scop mai ușor decât violența. Procedeul le-a plăcut atât de mult încât... vedem subspecia lucrând inteligent printre noi în economie și politică și mult mai mult în viața de
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
de azi și filosofia vremii, Grigore Tăușan - Un studiu fundamental asupra lui Kant, Contribuții românești la cultura filosofică) și de cercetări istorico-literare (Perpessicius - De la Napoleon la „Oda în metru antic”, Octav Șuluțiu - Literatură sau literaturi, Adrian Marino - Vechi traduceri românești, nesemnalate încă, din Lord Byron, Ahasver în literatura română). Se publică și memorialistică: E. Lovinescu - Memorial universitar, Ion Petrovici - Amintiri etc. Rubrica permanentă „Fapte și comentarii” reflectă polemicile și dialogurile cordiale cu revista „Saeculum”, condusă de Lucian Blaga, cu „Revista Fundațiilor
KALENDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287698_a_289027]