205 matches
-
sunt eterne și nu li se pot aduce modificări sau adăugiri, fie chiar de către un sinod ecumenic. Romano-catolicii însă, ulterior celor 7 sinoade ecumenice, au mai adăugat câteva dogme. Deosebirea între dogme și canoane este aceasta: dogmele sunt eterne și nesusceptibile de desființare și modificare sau adăugire, pe când canoanele, mai ales cele căzute-n desuetudine și cele care nu mai corespund realității și timpului de astăzi, pot fi abrogate sau chiar să creeze altele noi, însă de tot către un sinod
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
a art. 108 alin. (4) din Constituție și de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 24/2000. În cadrul procedurii pendinte, analiza va avea ca premisă regularitatea acestei calificări a respectivului act normativ și, implicit, a caracterului de a fi nesusceptibil de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin actul de sesizare nefiind evidențiată vreo problemă de interpretare din această perspectivă. 85. Astfel, deși din principiul general de drept «nemo censetur ignorare legem» decurge prezumția de cunoaștere a legii
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
autoritatea de lucru judecat a hotărârii definitive arbitrale, se aduce atingere, de manieră nepermisă, securității și stabilității raporturilor juridice, întrucât așteptările legitime ale părților sunt în sensul definitivării disputei lor judiciare, câtă vreme s-a pronunțat un act jurisdicțional definitiv, nesusceptibil de anulare sau de desființare decât în cazurile și condițiile expres și limitativ prevăzute de lege. Aceasta, întrucât autoritatea de lucru judecat, ca efect specific al actului jurisdicțional, răspunde nevoii de securitate juridică, interzicând părților readucerea aceluiași litigiu în fața
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
concepută de legiuitor (care nu a mai reglementat în Codul penal actual instituția respectivă) se reflectă în dispozițiile art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, care prevăd, prin norme clare, nesusceptibile de interpretări din partea instanțelor judecătorești, menținerea efectelor acesteia, până la epuizarea lor, conform legii penale vechi, dar și aplicarea regimului specific, prevăzut de aceeași lege, inclusiv sub aspectul revocării ei. În opinia contrară, s-a apreciat că, deși prevederile
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
Casație și Justiție fiind cuprinsă în Decizia nr. 25/2017, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Potrivit considerentelor deciziei menționate: „Infracțiunile cu conținut unic sunt acele infracțiuni ale căror elemente constitutive se înfățișează sub o formă unică, exclusivă, nesusceptibilă de mai multe modalități (bigamia, omorul). Infracțiunile cu conținut alternativ sunt acele infracțiuni pentru care legea prevede variante alternative ale elementului material al laturii obiective, variante echivalente sub aspectul semnificației lor penale. Spre deosebire de infracțiunile cu conținut alternativ care
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
care prevede că gradul ce li se acordă maiștrilor militari, subofițerilor, soldaților și gradaților profesioniști în activitate, care trec în corpul ofițerilor, se stabilește în funcție de vechimea acestora în structurile Ministerului Afacerilor Interne, este completă și suficient de clară, nesusceptibilă de interpretări diverse și, pe cale de consecință, de soluții diferite sau chiar contradictorii. ... 24. Examinând însă hotărârile judecătorești anexate cererii de recurs în interesul legii, se constată existența unei practici neunitare, reflectată într-un număr consistent de hotărâri potrivnice, provenind
DECIZIA nr. 16 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261302]
-
apreciază că nici acestea nu sunt încălcate, deoarece acest mijloc de rezolvare a incidentelor este accesibil tuturor persoanelor aflate în situații similare. Nu există o rațiune constituțională de a recunoaște dreptul de a formula contestație la executare împotriva unei hotărâri nesusceptibile de executare. Scopul reglementării este acela de a înlătura incidentele ivite în cursul executării unei hotărâri definitive. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Decizia penală nr. 640 din 4 iunie 2019, pronunțată în Dosarul
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
USL reclamă faptul că o lege atât de importantă a trecut fără dezbatere în Parlament, prin asumarea răspunderii. Se impune învederat faptul că posibilitatea Guvernului de legiferare - ca autoritate legislativă delegată - nu poate fi discreționară, această prerogativă nereprezentând un drept nesusceptibil de exercitare abuzivă, deoarece în caz contrar s-ar permite eludarea principiului fundamental al separației puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția României. (...) Urmează să observați faptul că actuala guvernare a uzitat, până la epuizare, de dispozițiile
Curtea Constituţională decide astăzi soarta Legii privind comasarea alegerilor () [Corola-journal/Journalistic/46302_a_47627]
-
cererea prevăzută în articolul precedent, trebuie să se facă prin citațiune înaintea Tribunalului de Comerț căruia s-ar adresa cererea. Dacă termenul sus-zis a trecut fără opozițiuni sau daca opozițiunile făcute s-au retras ori au fost respinse prin sentințe nesusceptibile de opoziție sau apel, Camera de Comerț trebuie să transmită cererea cu avizul sau Ministerului Agriculturii, Domeniilor, Industriei și Comerțului, care urmează a statua în conformitate cu dispozițiunile art. 20 și 21. Cu toate acestea, reducțiunea cauțiunilor date de către societățile și asociațiunile
REGULAMENT din 10 septembrie 1887 pentru punerea în aplicare a Codului de Comerţ Roman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106058_a_107387]
-
să fie reală, a cărei dificultate să decurgă din complexitatea, neclaritatea sau dualitatea unui text de lege, dispozițiile art. XI alin. (1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023 întrunind condiția de a constitui o normă clară, nesusceptibilă de interpretări diferite, de natură să nu permită calificarea întrebării instanței de trimitere ca fiind una privitoare la o chestiune de drept reală, aptă să declanșeze mecanismul de intervenție al instanței supreme în asigurarea unei jurisprudențe uniforme. ... 64. În ceea
DECIZIA nr. 130 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299118]
-
concret care a învestit instanța de trimitere. ... 48. În mod similar, cu privire la cea de-a doua întrebare, titularul sesizării solicită lămuriri pe aspecte necontroversabile din punct de vedere juridic, câtă vreme nu este vorba despre texte de lege nesusceptibile de interpretări diferite, de natură să dea naștere jurisprudenței divergente, ci despre o simplă calificare a naturii juridice a indemnizației de grad profesional, care rezultă, de altfel, din lege. ... 49. Solicitarea pe care, de altminteri, instanța a inserat-o în
DECIZIA nr. 133 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299134]
-
dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, nefiind expusă nicio argumentare care să susțină ideea unei dificultăți de înțelegere a textului de lege menționat. Dimpotrivă, din observarea dispoziției legale indicate rezultă că aceasta are un conținut clar, neechivoc, nesusceptibil de interpretări diferite, făcând referire la formula de calcul al salariilor de bază, soldelor de funcție, salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare începând cu anul 2023, respectiv prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. I -VIII la legea-cadru cu
DECIZIA nr. 149 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299175]
-
României, Partea I, nr. 82 din 5 februarie 2020). Or, în prezenta sesizare, interpretarea dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu ridică niciun fel de dificultate, fiind vorba despre o normă de drept clară, ușor inteligibilă, completă, nesusceptibilă de interpretări contradictorii. ... 53. Prin urmare, chestiunea supusă analizei nu reprezintă o problemă de drept și, cu atât mai puțin, o problemă veritabilă, suficient de dificilă pentru a reclama o rezolvare de principiu din partea Înaltei Curți de Casație și
DECIZIA nr. 149 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299175]
-
3 și a art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 coroborat cu art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023. ... ... 219. Deși aceste două ipoteze legale întrunesc condiția de a constitui normă clară, nesusceptibilă de interpretări diferite, necesitatea soluționării pe fond a sesizărilor răspunde mai degrabă nevoii de asigurare a uniformității jurisprudențiale, acestea fiind formulate în litigii care pot fi replicate la un număr considerabil de subiecți și care, astfel fiind, pot genera un
DECIZIA nr. 70 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292465]
-
d) la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, dacă persoana care are competența de numire în funcția publică nu dispune aplicarea prevederilor alin. (2). ... ... 51. Corelarea unor dispoziții legale clare, nesusceptibile de interpretări diferite sau contradictorii, aspect incontestabil prin chiar argumentarea cererii de chemare în judecată, reprezintă atributul instanței de judecată, fără să reclame intervenția instanței supreme prin mecanismul hotărârii preliminare. ... 52. Astfel, prin Decizia nr. 44 din 12 iunie 2017
DECIZIA nr. 176 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299630]
-
pusă în discuție procedura acordării sporului de 15%, ci existența sau inexistența, la locul de muncă al reclamanților, a condițiilor specifice, apte să atragă acordarea respectivului spor. ... 75. Acestea sunt însă aspecte de fapt ale pricinii, evaluabile pe baza probelor, nesusceptibile de a face obiectul unor dezlegări în drept de principiu, pe calea mecanismului prevăzut de art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, coroborat cu art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 76. În consecință, față de neregularitățile
DECIZIA nr. 75 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296347]
-
se constată că dispozițiile art. 64 alin. (4) din Codul de procedură penală nu generează niciun fel de dificultăți de interpretare, textul fiind clar, lipsit de orice echivoc, incompatibilitatea prevăzută de acesta fiind una obiectivă, decurgând din funcția judiciară și nesusceptibilă de excepții. ... 57. De altfel, problema de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție nu reprezintă o veritabilă chestiune de drept deoarece nu există o reală neclaritate, lecturarea normelor juridice incidente fiind suficientă pentru a
DECIZIA nr. 43 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296005]
-
în sensul Directivei 2003/88. ... 66. În consecință, se constată că problema de drept ce se solicită a fi dezlegată nu îndeplinește cerința de a fi o veritabilă chestiune de drept. Textele de lege a căror interpretare se solicită sunt clare, nesusceptibile de interpretări contradictorii, fiind necesară realizarea unui simplu raționament judiciar, prin analiza sistematică a textelor legale apreciate ca fiind relevante în cauză. ... ... 67. Din considerentele expuse anterior, ca urmare a constatării neîndeplinirii condiției de admisibilitate referitoare la existența unei chestiuni
DECIZIA nr. 88 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296961]
-
altă parte, în problema de drept analizată, importantă este și distincția dintre infracțiunile cu conținut unic și cele cu conținut alternativ. ... 98. Astfel, infracțiunile cu conținut unic sunt acele infracțiuni ale căror elemente constitutive se înfățișează sub formă unică, exclusivă, nesusceptibilă de mai multe modalități, în timp ce infracțiunile cu conținut alternativ sunt cele pentru care norma de incriminare prevede variante alternative de săvârșire a elementului material, echivalente sub aspectul semnificației lor penale. ... 99. Prin urmare, realizarea mai multor modalități diferite
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
către orice creditor. Soluția legislativă criticată este neconstituțională, întrucât operează cu o noțiune parțială, respectiv contestația care trebuie introdusă în termen de 15 zile de la afișare (la ușa instanței), fără însă a preciza, în mod concret, o dată obiectivă, nesusceptibilă de arbitrar, a afișării raportului asupra fondurilor și a planului de distribuire, dată de la care ar trebui înregistrată contestația. Astfel, pe de o parte, legiuitorul a instituit obligația lichidatorului judiciar de a depune la trei luni un raport asupra
DECIZIA nr. 136 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283974]
-
cuprinsă în salariul lunar și nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25. Suma compensatorie se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condițiile pentru acordarea acesteia“, întrunește condiția de a constitui o normă clară, nesusceptibilă de interpretări diferite, de natură să nu permită calificarea întrebărilor instanțelor de trimitere ca fiind unele privitoare la o „chestiune de drept“ reală, aptă să declanșeze mecanismul de intervenție a instanței supreme în asigurarea unei jurisprudențe uniforme, fiind descrise cu
DECIZIA nr. 100 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293724]
-
legătură cu exercitarea profesiei de medic/medic stomatolog sau (iii) în ambele situații. Din redactarea textelor criticate rezultă în mod evident că norma este lipsită de previzibilitate prin generalizarea unor termeni cărora legislația în materie le acordă un înțeles exact, propriu, nesusceptibil de interpretări (având în vedere și domeniul reglementat). Relativizarea sensului juridic al termenilor folosiți determină apariția unor noțiuni improprii care nu se mai integrează în domeniul legislativ reglementat, destinatarul normei fiind pus în situația de a nu mai cunoaște obligațiile
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, prin care au fost modificate prevederile art. 3, 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile de militare de stat, întrunește condiția de a constitui o normă clară, nesusceptibilă de interpretări diferite, de natură să nu permită calificarea întrebărilor instanței de trimitere ca fiind unele privitoare la o „chestiune de drept“ reală, aptă să declanșeze mecanismul de intervenție a instanței supreme în asigurarea unei jurisprudențe uniforme, fiind descrisă cu
DECIZIA nr. 93 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298296]
-
în fața instanței judecătorești, și rapoartele de clasare. În doctrina de specialitate s-a opinat că, juridic și logic, este de neconceput ca o simplă propunere a comisiei care efectuează cercetarea administrativă să se transforme într-o adevărată hotărâre irevocabilă, nesusceptibilă niciunei căi de atac. După cum titularul sesizării disciplinare poate ataca în fața instanței judecătorești un act de sancționare, nu doar funcționarul sancționat, cu atât mai mult același titular al sesizării ar trebui să poată ataca și raportul de respingere
DECIZIA nr. 541 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279406]
-
României, Partea I, nr. 82 din 5 februarie 2020). Or, în prezenta sesizare, interpretarea dispozițiilor art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 nu ridică niciun fel de dificultate, fiind vorba despre o normă de drept clară, ușor inteligibilă, completă, nesusceptibilă de interpretări contradictorii. ... 81. Prin urmare, chestiunea supusă analizei nu reprezintă o problemă de drept și, cu atât mai puțin, o problemă veritabilă, suficient de dificilă pentru a reclama o rezolvare de principiu din partea Înaltei Curți de Casație și
DECIZIA nr. 35 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284841]