1,441 matches
-
culoarea nisipul, cînd trebuia să răzuim, la fiecare sfîrșit de an, pupitrele de lemn pe care apăruseră tot felul de desene și inscripții în cerneală, a căror elaborare migăloasă era o distracție în orele plicticoase. Lemnul se albea și se netezea sub mîinile noastre și uniformele cu pătrățele ni se umpleau cu pulberea moale. Cea mai frumoasă și mai veche amintire din fișierul cu gesturi pierdute este însă dintr-o dimineață de grație cînd, în loc să mă duc la grădiniță, am rămas
Gesturi pierdute by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14977_a_16302]
-
de râs. Ce nu suporta Garabet, era vara; vara fierbinte din Bărăgan. Murea, se topea de căldură. Lac de nădușeală, cu ochii bulbucați, afară pe pivnița adâncă unde țineam pepenii la răcoare, cafegiul declara sever: "Mare càldur!". Și tot își netezea țeasta cheală, lucioasă, cu un șervet înnegrit care mirosea a cafea. Cu el, observasem, acoperea cafeaua proaspăt râșnită, gata să fie pusă în vânzare. O râșnea cu un aparat prevăzut cu o roată mare, la care dădeam și eu, des
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
de discursurile în care se cuvine ea abordată. Recurgerea frecventă a unora și altora la noțiunea de antisemitism ofensează adesea atît memoria victimelor Holocaustului și a urmașilor lor, cît și pe cei care s-au străduit și se străduiesc să netezească calea unei societăți deschise, tolerante, apte să imprime public un discurs rațional chiar reacțiilor emoțional-subiective. Nu întîmplător, într-o Germanie aflată deja în plină febră electorală, romanul lui Martin Walser a putut declanșa un scandal lipsit de prece dent în
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
președinte al Societății Scriitorilor Români (1916) ori ca senator de Putna și ministru de Externe în guvernul Averescu (1920), scriitorul împărtășește întrucîtva soarta lui Slavici: este "clasat" încă din timpul vieții, iar procesul de perimare începe prea devreme. Timpul a netezit însă asperitățile acestui caracter semeț, "omului" și "teoreticianului" i-au fost uitate deșertăciunile infatuării, iar manualele școlare în care a fost mereu inclus i-au remodelat scriitorului personalitatea. Și chiar dacă scrierile sale au menținut cititorul la un confortabil și moderat
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15090_a_16415]
-
gust de zăpadă” (Și iarăși strig). Iată și un crîmpei de viziune retro, în care amestecul de urban și rural e caracteristic: „Încă singur la marginea orașului/ așteptînd diligența de șapte/ malaxoarele zilei rumegă/ iluziile celor rămași/ Iată cîmpia indiferentă/ netezindu-și grumazul” (Înainte de plecare). În cele din urmă poetul ajunge a cultiva o elegie pigmentată de o subțire deriziune, protocolară în dramatismul său ușor emfatic. Cuvintele apar ostentativ absorbite de gol, autorul urcă pe eșafod arborînd o ținută elegantă, existența
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
scumpe. Așa o fi deși pe vremea guvernelor de coaliție care au precedat cabinetul monocolor al dlui Năstase, s-au găsit bani pentru compensate. Nu se găsesc bani nici pentru operații, că și astea sînt scumpe. Dar după ce ți se netezește drumul spre cimitir cu atîta seninătate, să ajungi la condiția de bucată de carne scoasă de la frigider? Și asta pentru că nu mai sînt bani nici pentru formol? Mortul nu mai știe ce i se întîmplă, de acord. Dar dacă am
Criză de formol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13784_a_15109]
-
am ajuns pe o pajiște foarte însorită, cu iarbă verde, tunsă și fragedă, de parcă era într-o primăvară timpurie sau într-o toamnă târzie și lungă, cu câțiva arbori în preajmă și niște pietre înfipte în pământ -acestea cu unghiuri netezite de vreme și de licheni galbeni-verzui. Dar - ciudat - pe câmpul acela atât de viu colorat, cu zări însorite, deschise până departe -eu nu zăream nici un soare! M-am așezat pe covorul acela de iarbă, cu spatele rezemat de o piatră
Revelație nocturnă by Eugeniu Nistor () [Corola-journal/Imaginative/6014_a_7339]
-
dreptate și cuminecă somnul celor duși dintre noi? Cine alege care gesturi din urmă se vor cerne în firea copiilor noștri, care gânduri vor trece în aprigă luptă rostuindu-se-n voie pe buzele lor? 3. Tu și inconștienta blândețe netezindu-mi amarnic dunele pântecului - până la capătul lumii, unde sângele meu se transformă în altul, unde toate de-acum îmi vorbesc în duet. 4. Oare ce-a fost ce taină a crescut - săvârșindu-se sub haina-mi de carne, ce gesturi
Poezie by Corina Anghel () [Corola-journal/Imaginative/7729_a_9054]
-
scris. Am cam terminat versiunea șaptea (penultima cred) ș...ț”. O ciudată premeditare, o vanitate de autor opacă în paroxismul ei, un minus de autenticitate pentru un plus de luciu, o scriitură fără vârstă, un sculptor bătrân care-și tot netezește viața. Autorul a mizat pe o singură carte și de la ea așteaptă totul. Jurnalul îl domină, îi tot cere versiuni, una mai bună decât cealaltă, îi actualizează criteriile în virtutea cărora, frazele citite de o sută de ori sunt păstrate sau
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
pierde partida, care nu se mai joacă decât în termenii celuilalt. Ca și când nu l-ar fi avut în fața ochilor pe jovialul ei coleg de generație, ci pe cine știe ce somitate patagoneză greu de relaxat, ea se simte păgubos datoare să-i netezească îndelung, cu fiecare întrebare, vanitatea. îl ridică pe un piedestal până la cer, ea făcându-se mică lângă soclu și eșuând cu întrebările ei prea lungi și saturate de informație. Lucru care-l inhibă ciudat pe celălalt, în elanul lui de
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
sub numitor comun războinici de mit și trupe de bătăuși, păpuși cu membre amenințătoare și oameni ghemuindu-se sub imperiul spaimei aristocrați europeni la partida de tenis fantomatică, fără minge, și mineri, cărora Ghandi, cu găleata plină de becuri, le netezește calea spre iluminare. Și, la sfîrșit, să fie ironie oare, poate chiar cinism, apropierea iluminatului personaj de sfinții moderni? Aglomerarea cadavrelor mumificate în imaginea finală, să însemne oare, sfîrșitul utopiei cuceririi libertății fără violență?" (...) Deci, finalul, cu totul copleșitor: Ghandi
Silviu Purcărete la Opera din Bonn by Ana Hagiu Muresean () [Corola-journal/Journalistic/12724_a_14049]
-
port în buzunarul drept... Mă uit și eu mirat de întrebare și zic... Scînteia!...Bine,bine, zice, dar cum o ții? Și-mi face semn să i-o dau. Scot ziarul din buzunar și i-l întind, neînțelegând... A. îl netezește bine , cum era împăturit, - îmi arată grav prima pagină pe care se afla tipărit enorm portretul lui Stalin, și-mi spune pe un ton de imputare pe care nu aveam să-l uit niciodată, precum și figura lui blonzie, ochi cenușii
1952, 53, nedatate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12852_a_14177]
-
în nici un moment al zilei. Până și geamurile caselor erau vopsite în negru. În zori, dat fiind că eu sunt un matinal, pe la patru dimineața auzeam trupele făcându-și exercițiile de înviorare. După care veneau doi sau trei ostași care netezeau zăpada. M.I.: Să nu se cunoască! B.E.: Aceste două experiențe, ca și multe altele, pe care n-are rost să le narez acum, au fost începutul trezirii mele, dar și sursa primelor spaime. M.I.: La jumătatea anilor '50, B. Elvin
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
o spun, de o pedanterie care îți taie pofta să le consulți. Dar dacă n-ai încotro, te avînți, ca părinte grijuliu ce ești, să-i explici candidatului ce vrea să zică autorul cărții care, chipurile, ar trebui să-i netezească elevului drumul spre materia pe care o studiază. Te trezești înnămolit într-un limbaj care se vrea doct și științific, dar care nu e decît o parodie involuntară a unor cărți de teoria literaturii prost digerate și a unui stil
Mafiotismul mediocrităților by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11595_a_12920]
-
hua-hubba-hu", ,hubba-hubba-hu", ,hubba-hubba-bu": o lume a lui hu(o), iar deasupra ei, neantul, cum zicea poetul altădată: lumea reală, dintr-un oraș de pe hartă, cu nume și străzi aievea, de care Bikinski fuge în orașul-labirint, în pătratele șotronului, pe asfaltul netezit de tălpile sale, într-un roman, în fond, unul dintre cele mai importante apărute la noi, în ultima vreme.
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
aliat și el ne ocrotește și ne ajută să luptăm împotriva... păgânismului catolic". Întâmplarea a făcut ca Yannis Kapodistrias, conducătorul impus de mișcarea revoluționară, să modifice rând pe rând prerogativele constituționale proclamate la Epidaur în favoarea unei dictaturi personale. Care a netezit drumul Greciei spre monarhia ce avea să vină. Iar înțelegerile succesive ale clerului autocefal cu Patriarhia de Constantinopol au dus la reunirea bisericii și, în doar două decenii, cei ce nu recunoșteau noua stare de lucru erau închiși sau exilați
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
domnitori, turnați în bronz sau dăltuiți în piatră, singurii scutiți de confuzii umilitoare rămîneau, cum se vede, leii. “Ei își păzesc comoara cu tărie, Visînd să și-o păstreze-n veșnicie - Dar timpul de-orice visuri joc își bate, Căci netezind buclatele lor coame, Mănîncă piramida lor cu foame, Furîndu-le-o cu-ncetul de pe spate...” 2. Orașul cu castani Copilăria și adolescența mi le-am petrecut la Piatra Neamț. În oraș existau pe atunci două licee teoretice, unul de băieți, altul de fete
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
și-n apusul acela de soare a dispărut,/ n-am scos nici un cuvînt, doctorul și cu mine,/ tăcuți am urcat în R și-am ajuns la Lexington,/ de acolo spre 5 Av, în Central Park am privit patinoarul, o mașină netezea gheața, cîteva veverițe/ căutau prin iarbă toamna trecută,/ pustiu, era o zi liniștită, fără prea mari speranțe, ce putea fi mai frumos în acea seară,/ trăsurile plecau din fața statuii de aur,/ făceam pași mici, atenți, vom trece apoi pe la Nelu
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
iunie s-au împlinit doar 124 de ani de la moartea fizică a marelui poet? De ce nu se face un film cu această zi de 28 iunie 1883? Dorința lui Nae Georgescu este aceea de a oferi ,,o explicație’’, ,,ca și cum ai netezi ceva foarte, foarte complicat, adică ceva cu multe pliuri, ca o hârtie mototolită oarecum’’. - p. 3. Pentru cei care nu știu exact, 28 iunie 1883 a fost ultima zi în care Eminescu a mai lucrat la ziarul Timpul. Informațiile despre
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
anume virgulă sau formă (lecțiune) se datorează lui Ibrăileanu, sau Maiorescu, sau Scurtu, sau C. Botez etc. Sensul general al punctuației maioresciene este unul pozitivist, logicist - care transformă mistica lui Eminescu în simplă psihologie. Fiorul religios al poeziei eminesciene este netezit, prin punctuație, adus la o logică a înțelegerii comune ce se supune imperativului pedagogic. Toți editorii lui doresc accesibilitate, se adresează unui cerc cît mai larg de cititori, mai ales tinerilor școlari sau studenți în formare. În această ediție a
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
El cu fruntea pe mâini; ea, cu brațele pe genunchi, urmărind zborul pescărușilor. La un timp, el se ridică și desleagă barca. Ea adună două pocale cu picior, lungi, și sticla, din care au băut. El îi surâde. Ea-și netezește zbatul rochiei dinspre briză, și se așează în unghiul din spate; îi mai văd. Și se fac nevăzuți. ÎN PIA}A SAN MARCO Porumbei în Piața San Marco. Porumb iei, și te joci în rime cu ei. Vino la mine
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]
-
eu i-am ascultat poveștile dar nu însetam să văd aceste orașe * căpitanul nostru s-a dus din cort în cort dând fiecărui om o pereche de aripi nu e ușor să le păstrezi suplețea toată noaptea am auzit soldații netezind penele n-a plecat nimeni în zbor * în anul stelei celei arzătoare în formă de cal mulți oameni au fugit în peșteri de frica cerurilor mama și tata nu ei s-au culcat în iarbă sub vasul spart care-i
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
Andrei Zanca (fragment) «...ce pîrg de vreme ne-a adus laolaltă cînd nimic nu e întîmplător, deopotrivă ce se știe că însăși suma zarurilor înscrie într-un tîrziu o curbă deplină? să fie acel privilegiu al deschiderii divine din noi netezindu-ne întîmpinarea, ori poate răsplata unei delumiri egale îngemănîndu-ne timpurile?» - înserarea înstăpîni o ploaie atît de lină încît doar privind rîul o puteai bănui - «^vrei adevărul, ori mîna ce alină^... - m-a întrebat odată o femeie răscoaptă - ^adevărul, ce alină
Mîna by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12951_a_14276]
-
Alexandru LUNGU Lumina frântă umbrele cu fețe nevăzute pășesc într’un alai de tăinuită ghicitură prundișul dintre somn și veghe pietrele tăcerii netezite dincolo de timp de lina apă curgătoare se’mbucură de trecerea luminii frânte întrebătoare înstelări ascultă foșnetul plutind peste prundiș sclipătul unei secunde dezvăluie fața și duhul întruchipărilor de vis: fiecare umbră-i jumătate demon și înger jumătate Heruv dăruitor unde
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/13259_a_14584]
-
cerurile mele. ah, istoria mea esențială - eu, mereu între aceleași două personaje centrale ciudate, că doi stâlpi de bolta: ființe imense, incomensurabile, una dintre ele trece peste mine cu un fier de călcat abstract, mă face una cu pământul, mă netezește, mă reduce la tăcere, iar cealaltă îmi pompează aer în plămâni, îmi întocmește aripi, mă extinde, mă tese-n raze. ah, istoria mea esențială, o singură clipă dilatata. te-am iubit am fost viu (trecerea lui aprilie prin pomi) te-
POEZIE by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/13738_a_15063]