9 matches
-
lucru se află și în “Letopisețul Țării Moldovei “ a lui Miron Costin ( 1633-1691), în care prin faptul că arată cum a venit la domnie Alexandru Vodă Ilieș, cronicarul subliniază starea de mizerie a țărănimii ca o fierbere”în greutăți și netocmele “ din care pricină ușor au putut fi răsculați împotriva stăpânirii. În toată literatura începutului istoriografiei în limba română, inclusiv în “Cronica Țării Românești“ a lui Radu Popescu și în “cronica anonimă” pe care N.Bălcescu a publicato sub titlul “Istoria
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
lucru se află și în “Letopisețul Țării Moldovei “ a lui Miron Costin ( 1633-1691), în care prin faptul că arată cum a venit la domnie Alexandru Vodă Ilieș, cronicarul subliniază starea de mizerie a țărănimii ca o fierbere”în greutăți și netocmele “ din care pricină ușor au putut fi răsculați împotriva stăpânirii. În toată literatura începutului istoriografiei în limba română, inclusiv în “Cronica Țării Românești“ a lui Radu Popescu și în “cronica anonimă” pe care N.Bălcescu a publicato sub titlul “Istoria
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
lucru se află și în „Letopisețul Țării Moldovei” a lui Miron Costin ( 1633-1691), în care prin faptul că arată cum a venit la domnie Alexandru Vodă Ilieș, cronicarul subliniază starea de mizerie a țărănimii ca o fierbere „în greutăți și netocmele” din care pricină ușor au putut fi răsculați împotriva stăpânirii. În toată perioada începutului istoriografiei în limba română, inclusiv în „Cronica Țării Românești“ a lui Radu Popescu și în „cronica anonimă” pe care Nicolae Bălcescu a publicat-o sub titlul
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_a_treia_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
fiică a lui Vasile Lupu. Ca să fie mai convingător, a lăsat pe malul Nistrului o armată de 30 de mii de cazaci, argument în fața căruia nu se putea rezista, așa că s-a făcut nunta la Iași, deși cronicarul zice „mare netocmeală”. Suita „prințului” ciupit de vărsat era formată din oameni pe măsură: băutori strașnici, murdari și brutali iar femeile însoțitoare, druștele, niște bețive proaste, de care râdeau pe față jupânesele din Iași, situație care n-a trecut chiar de tot neobservată
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Grecească. După aceea...cât au fost acei dascăli din Kiev bine învățați...mult folos au rămas de la ei în țara noastră din învățătura lor. Si fiindcă acum călugării greci nici un folos de învățătură ca aceea țării noastre nu aduc...văzând netocmeala și lipsa lor, i-am miluit pe dânșii cu cele de mai sus trei sate, ca să le fie în pace și de la domnia noastră de dările mărunte de peste lună...” - Mare ți-i minunea Ta Doamne! Am auzit de școală și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Cine i-a alungat, n-am aflat. Si deși călugării greci nu sunt de nici un folos școlii, primesc danie cele trei sate rămase de la învățătorii kieveni. Cum vine asta, mărite Spirit? - In mărinimia lor voievozii au luat în seamă doar „netocmeala și lipsa lor.” Eu zic să nu ne îndepărtăm de școală și să ne gândim că acolo unde este învățătură se vor tipări și cărți. Așa sa întâmplat și la mănăstirea Trei Sfetite. De sub teascurile tiparniței trimise de „Pătrașco Moghila
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de la Eger (1598): „Și vrea fi fost dobânda și izbânda creștinilor. Iar creștinii nu să știură cumpăta, ci să dederă a jăhui. Deci pentru multă lăcomie a avuției, ei își puseră toți capetele. [...] O, amar mare! Că văzând turcii atâta netocmeală întru creștini, pentru lăcomiia lor, curând să întoarseră procleții de turci asupra lor și [...] fu moarte mare”. Astfel de comentarii nu apăruseră în istoriografia secolului al XVI-lea, unde, deși mentalitatea era aceeași, domina concizia în formularea informațiilor. Ele precedă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
părțile, pentru că, altfel, căsătoria, încheiată în absența voinței libere, silnic, sub semnul fricii (metus) și sub amenințări 34, nu s-ar fi putut încheia. Dacă lui Gheorghe Ștefan i-ar fi trecut prin minte să asculte toate poruncile Bisericii... „Mare netocmeală în deopotriva caselor și a hirelor...” Exemplară pentru ilustrarea meandrelor „sorții nestatornice” este - în Letopisețul lui Miron Costin - remarcabila nuvelă care istorisește „mărirea și decăderea lui Vasile Lupu”, Voievodul cu fire mai mult împărătească decât domnească. Destule dintre acțiunile și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
câte trebuia la o nuntă domnească nemică n-au lipsit”), vădit indispus de nepotrivita „alianță” încheiată de Vasile Lupu cu Bohdan Hmelnițki pe seama domniței Ruxandra (legătură capabilă să stârnească „îndată prepusuri la turci, pentru urât numele căzacilor la dânșii”): „Mare netocmeală în deopotriva caselor și a hirelor! Această parte era o domniie de 18 ani și împărățiri cu bivșug și cu cinste sămănătoare, iară céelaltă parte de doi ani de ieșită din țărănie. Rușcile cu «Lado, ladoț, pen toate unghiurile, ginirile
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]