21 matches
-
abătută asupra armenilor, explicitând totodată cauzele complexe ale acestei urgii. Hasdeu: „A fost un principe moldovenesc cam smintit, însă român de origine, Ștefan Rareș, care merse și mai departe decît hoții, comițînd în privința religiunii celei mai neofensive unicul act de netoleranță menționat în cronicile noaste“. Într-adevăr, în "Letopisețul Țării Moldovei", Grigore Ureche scria de domnia lui Ștefan vodă, ficiorul lui Pătru Vodă, fratele lui Iliiașu Vodă, 7059 iunie 15 zile: „Și ca să nu să vază ceva că iaste răsărit de la
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
mișcarea e adâncă și puternică; câteva jocuri de cuvinte asupra pildelor de înțelepciune a predicatorilor creștini socialiști și altele ca acestea nu vor învinge mișcarea. Până în sferele culturii celei mai înalte, între bărbații pe care-i dezgustă orice idee de netoleranță religioasă sau de sumețire națională toți într-un glas zic: Nenorocirea noastră sânt evreii" Ceea ce în Franța și în Anglia [î]i face pe evrei să fie un element nepericulos, ba în multe priviri chiar priincios societății civile, este în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
jidovism, pentru a-l întemnița și a-l scuipa mai pe urmă (p. 389). Erbfeind sau Erzfeind, dușman moștenit sau răzdușman - nu știu zău care espresie e mai blândă, mai cuviincioasă, mai demnă de un om care strigă mereu contra netoleranței creștine! Și acel loc nu e defel izolat, din contra el dă tonul pe care-i strunit volumul întreg. Daca un evreu se botează, " el trece în tabăra inamică" (172) și" părăsește izvorul de apă vie pentru a se răcori
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Dacă facem suma tuturor împrejurărilor {EminescuOpX 405} acestora atunci se esplică de ce o mare parte a presei noastre liberale nu are pentru escesele sumeției jidovești nici a zecea parte măcar din critica pe care o revarsă asupra oricărui caz de netoleranță creștină. Am spus: nu voim ca după secole de civilizație germană să urmeze o epocă de cultură corce germano-jidovească. Bresslau răspunde că civilizația noastră e deja corce. [Î]mi pare un joc de cuvinte. Toate popoarele moderne au drept sprijin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
catolicismului, el era cu mult mai tolerant și mai liber cugetător decât în alte țări; deci clerul va purta, poate într-un grad mai pregnant, caracterul îndoit al epocii în care trăiește și al rasei căreia îi aparține. Toleranța sau netoleranța, asprimea sau blândețea lui va fi aceea ce-l caracterizează pe popor însuși. Germanii, cari sânt de un caracter mai îndărătnic, au avut un cler mai neîngăduitor decât italienii, ba mai mult încă, biserica reformată din Germania poartă aceeași maculă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Calafat au dat foc Vidinului. Înlăuntrul țării chiar constatăm cu plăcere o dispoziție la care nu ne așteptam. Într-adevăr în cursul întregii istorii a românilor putem vedea, la ivirea unor pericole mari, înveninîndu-se și mai mult urele de partid, netoleranța politică. Astăzi aceste ure par a fi amuțit cu totul. Organele conservatorilor se țin cu totul în rezervă în privirea politicei esterioare a guvernului și, pe când în Grecia ministeriul se teme a chema Camera de frica unei stări anarhice în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Îmbrățoșa tot feliul de negoți” <endnote id="(505, p. 80)"/>. Pentru pașoptiștii români, sentimentele față de evrei erau amestecate, variind Între milă și dezgust, admițându-se totuși că acești „străini rătăcitori”, pe cât sunt de necesari societății, pe atât sunt de supuși „netoleranței și prejudecăților sălbatice ale norodului”. „Ovreiul - scria Alecu Russo În 1840 -, această ființă degradată și rătăcitoare, alungată de pretutindeni, vârându-se și plictisind, ființa aceasta pe care societatea a pus-o la index, și totuși nu se poate lipsi de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-se și plictisind, ființa aceasta pe care societatea a pus-o la index, și totuși nu se poate lipsi de ea (la noi, se Înțelege), Îți insuflă milă : ovreiul e bătut și batjocorit de mulțime, josnicia lui târâtoare stă În fața netoleranței și a prejudecăților sălbatice ale norodului” <endnote id="(366, p. 109)"/>. Nu este Întâmplător faptul că În programul revoluționarilor români din 1848 se cereau „emancipația graduală a israiliților” (În Moldova) sau „emanciparea israeliților și drepturi politice pentru orice compatrioți de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rătăcitoare, alungată de pretutindeni, vârându-se și plictisind, ființa aceasta pe care societatea a pus-o la index” -, Alecu Russo pare să continue ideea economistului francez : „Ovreiul [din Moldova] e bătut și batjocorit de mulțime, josnicia lui târâtoare stă În fața netoleranței și a prejudecăților sălbatice ale norodului, el n-are demnitatea amară a raselor decăzute ; frica lui a ajuns proverbială” <endnote id="(366, p. 109)"/>. Când evreul reacționa totuși, românul se arăta uimit. În 1823, de exemplu, câțiva evrei au Îndrăznit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Universitaires de France, Paris, 1986. 169. Emilia Comișel, Folclorul copiilor, Editura Muzicală, București, 1982. 170. I.C. Chițimia, Folclorul românesc În perspectivă comparată, Editura Minerva, București, 1971. 171. Vasile Bogrea, Pagini istorico-filologice, Editura Dacia, Cluj, 1971. 172. Wilhelm Schwarzfeld, „Acte de netoleranță”, În Analele Societății istorice „Iuliu Barasch”, an III, București, 1889. 173. Vezi capitolul „Aspida - surzenia păcătosului”, la Andrei Oișteanu, Grădina de dincolo. Zoosophia, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980, pp. 158-163 (ediția a II-a, Editura Polirom, Iași, 2012, pp. 173-179). 174
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Bacalbașa nu am aflat-o la Biblioteca Academiei, probabil că a apărut nesemnată. Francia va fi totdauna cu dânsul, pre cât timp va căuta să susțină principiile de libertate religioasă și de egalitate a cetățenilor înaintea legii, contra spiritului de netoleranță. Însă când vine d. Crémieux să ne ceară intervențiunea puterilor streine în cestiunea israeliților români, cată să ne înțelegem. Francia și celelalte puteri mari pot să proceadă pre calea consilielor; aceste consilie vor fi totdeuna, suntem siguri, în sensul progresului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
niște [încriminări vane, bazate pre niște] pretinse persecuțiuni religioase și prin necontenitul apel la intervențiunea străină, totdeauna dezagreabilă, dacă nu periculoasă în niște asemenea cazuri“65. În urma devastării sinagogei din București evreii au reluat agitația în streinătate, acuzând țara de netoleranță; atunci Alianța israelită s-a pus în mișcare și a trimis în țară pe un evreu influent numit Armand Lévy.66 96 bucureștii de altădată 63. Am verificat citatul cu originalul (v. Constituțiile României de Ioan Muraru, Gheorghe Iancu, Mona-Lisa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din teatru și huiduiți acasă. Actorii care jucau asemenea role (roluri?) erau dezolați dacă treceau două săptămâni fără să li se spargă geamurile. Voltaire a combătut legendele, cu esența credințelor religioase și a lovit mai mult în formele cultului și netoleranța clericală. *1 Pe cetitor nu-l interesează atât școlile literare și discuțiile estetice, cât scriitorii buni, care creează realul din elementele disparate ale vieții, fiecare în felul său. Scriitorii mediocri lucrează la fel după rețete și șabloane. Dacă Socrate ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tot se tot mângâe Cu pumni-n fălci, chiar de-s bătrâni. Chiar dacă nu-s așa aproape, Ci mai încolo, îndepărtați, Iar tu te lăfăi în prosoape, Când alți-s în nămol băgați. De aceea, eu rămân cu credința că netoleranța structurilor de putere din Leningrad față de Brodski la începutul anilor șaizeci era provocată nu atât de versurile sale, ce nu conțineau nici o declarație politică, ci tocmai comportarea lui socială, așezată pe libertate și organicitate într-o variantă intensivă. El nu
Brodski: Drumul de la pierde-vară la laureat Nobel by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5895_a_7220]
-
pe care-i stimezi adu-le omagiul de a nu le ceda nimic din opiniile tale. Celorlalți nu le face onoarea intransigenței tale. Nimene nu reclamă mai mult toleranța decât cel netolerant, pentru că toleranța ta este condiția de viață a netoleranței lui. Nu mărturisi sentimentul nobil pentru care ai făcut o acțiune, căci nu vei fi crezut. Inventează unul mai puțin nobil și dă-l ca motiv al acțiunii tale, pentru ca oamenii să nu-ți atribuie unul rău detot. Nu crede
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
puternic, cu atât se mlădiază mai puțin, cu atât are posibilitatea de a face, el, schimbări în acest mediu. 6. ...fiecare om vede lumea conform cu sentimentele sale. 7. Omul e nemulțumit întotdeauna de prezent, de aceea e unanimal progresiv. 8. Netoleranța este o stare de suflet alcătuită din tot ce estemai josnic în om. Ea presupune brutalitate de sentiment și inferioritate de gândire. Netoleranța este ură și lipsă de simpatie intelectuală. Netoleranța este strâns legată de pornirea bestială de agresiune. Netoleranța
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
lumea conform cu sentimentele sale. 7. Omul e nemulțumit întotdeauna de prezent, de aceea e unanimal progresiv. 8. Netoleranța este o stare de suflet alcătuită din tot ce estemai josnic în om. Ea presupune brutalitate de sentiment și inferioritate de gândire. Netoleranța este ură și lipsă de simpatie intelectuală. Netoleranța este strâns legată de pornirea bestială de agresiune. Netoleranța este atitudinea gorilei feroce care a parvenit să vorbească. Toleranța este produsul cel mai înalt al culturii sufletești. Ea e semnul adevăratei civilizații
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
întotdeauna de prezent, de aceea e unanimal progresiv. 8. Netoleranța este o stare de suflet alcătuită din tot ce estemai josnic în om. Ea presupune brutalitate de sentiment și inferioritate de gândire. Netoleranța este ură și lipsă de simpatie intelectuală. Netoleranța este strâns legată de pornirea bestială de agresiune. Netoleranța este atitudinea gorilei feroce care a parvenit să vorbească. Toleranța este produsul cel mai înalt al culturii sufletești. Ea e semnul adevăratei civilizații. Orice aspect mai înalt al vieții morale are
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Netoleranța este o stare de suflet alcătuită din tot ce estemai josnic în om. Ea presupune brutalitate de sentiment și inferioritate de gândire. Netoleranța este ură și lipsă de simpatie intelectuală. Netoleranța este strâns legată de pornirea bestială de agresiune. Netoleranța este atitudinea gorilei feroce care a parvenit să vorbească. Toleranța este produsul cel mai înalt al culturii sufletești. Ea e semnul adevăratei civilizații. Orice aspect mai înalt al vieții morale are la bază toleranța. Progresul omenirii este progresul toleranței. Libertatea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
amorul tuturor vârstelor, afară de cea de 20 ani - amorul acesta nu apropie sufletește. Pasiunea arzătoare de primitiv, îndoiala nedezlipită de amor, care enervează și ofensează, dorința de a acapara cu totul ființa iubită, transformarea ei în izvor de plăcere, cunoscuta netoleranță a ființei care iubește, gelozia fără motiv, sentimentul de teroare, că ea e ea, că e o ființă de sine stătătoare, asupra gândirii și voinței căreia n-ai nici o putere, toate aceste sentimente care caracterizează cel mai teribil egoism și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
necontenit prin mulțimea ce năvălește zilnic aci, părăsind chiar și acele țări în care ei se bucur de toate drepturile civile și politice, și prin [însuși] această emigrare dau înșiși ei cea mai formală și mai eclatantă dezmințire calomniilor de netoleranță religioasă a românilor, sistematic răspândite în Europa; Considerând că numele de evreu nu este numai acela al unei secte, dar și al unui neam care, deși risipit pe întreaga suprafață a globului are, însă, trecutul, tradițiunile și aspirațiunile sale proprii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]