37 matches
-
belșug și libertate ca măgarul lui Buridan care a pierit în fața celor două căpițe de fân neputându-se decide pe care s-o rumege mai întâi. - Nu numai despre tine gândesc așa. Vorbesc despre profesia ta de scriitor. Astăzi ești netrebuincios. Un dinozaur. în ziua de astăzi realizarea supremă în literatură este ca romanele tale să dea impresia că relatează secvențe din serialul "reality show". Ceea ce au fost în secolele XVIII și XIX romanele de dragoste, astăzi sunt acele canale porno
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
să o eliberăm de elementele străine naturii sale. Aceste metode nu sunt miraculoase, dar ne sunt de folos, căci evită împrăștierea minții. Când mintea ajunge să fie concentrată și ținută cu ușurință înlăuntrul ei, atunci toate aceste metode auxiliare devin netrebuincioase. Alte greșeli apar atunci când vrem să trecem repede de la o treaptă a rugăciunii la alta. Unii oameni, sărind peste prima treaptă, trec direct la a doua și nu reușesc prea mult. Alții sar de la prima treaptă la a treia, unde
Cum să te rogi la Dumnezeu corect: Nu te speria dacă nu plângi by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63631_a_64956]
-
zile, tot acolo le-a găsit: «Acum le iei și le duci. Ai muncit pentru ele? Le-ai plătit? Ți s-au dat în dar? Acum să pleci cu ele ’năpoi!» Biata Căta le luase că erau aruncate cu altele netrebuincioase. Dar n-a îndurat moșu’ să aibă lucrul altuia în casă”. De la ăi bătrâni a văzut Carolina că avuția se face din muncă și așa a trăit și ea toată viața, cu munca și cu cinstea... E un capitol ca
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
un bal, la o serată, în vizită sau la concert, iar eu îl așteptam curios să aflu de ce a avut nevoie de mine și de ce m-a chemat la telefon cu puțin timp înainte. Aruncând în jur lucrurile trebuincioase și netrebuincioase pentru seara respectivă - bretele, batiste, parfum, cravate -, mi le arăta grăbit, comunicându-mi prețurile și locul de unde le-a cumpărat. Gata îmbrăcat în șuba lui dintr-o stofa lucioasă, cu o căciulă țuguiată din blană de biber pe cap, mijindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
știe să citească și să scrie, să-și scrie numele, să-și treacă în condica lui un bou alb, negru și cu coarne, caii, oile și alte dobitoace de povară, stupii și oricare alte lucruri ca acestea; toate celelalte sunt netrebuincioase.” Desigur, este o exagerare, când Dimitrie Cantemir spune că pentru omul de rând e suficient să citească și să scrie. Rar se găsea într-un sat răzeșescă cineva care să știe carte, cât despre satele cu vecini și clăcași nici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gândit la o aventură cu această fată simplă dar simpatică, fată neștiutoare de la țară, ca apoi după ce se va plictisi de ea, s-o urce în primul tren și s-o expedieze înapoi la Vetrișoaia, ca pe un obiect devenit netrebuincios. Dar nu a fost să fie cum și-a făcut el planurile. Ion neavând unde să ducă fata în București, având doar o cămăruță unde să doarmă la palat, ca mai toate slugile, spre ghinionul său, o duce direct la
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
unde se petrece comuniunea noastră cu Hristos. Drept urmare, se poate afirma că este partea cea mai importantă a bisericii. Doresc să aveți convingerea că nu mi am propus să abuzez de răbdarea voastră, iubiți cititori, oferindu vă aceste amănunte aparent netrebuincioase și lipsindu vă de continuitatea descrierii complete a ritualului sfințirii bisericii. Singurul gând a fost acela de a vă furniza elemente și situații pe care noi, credincioșii, ar trebui să le cunoaștem, pentru că, numai cunoscându le, ne putem apropia mai
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
de prin curțile sătenilor erau îmbrăcați în mantia florilor albe/rozarii, parfumând cu polenul lor aerul satelor care scăpaseră de năpasta iernii și a excavatoarelor demolatoare, le dădeau aspectul unor imense păpădii. Gospodarii rămași acasă trebăluiau prin grădini adunând gunoaiele netrebuincioase pentru a le arde, a săpa terenul și netezind pământul reavăn. Din lighene învechite, cu emailul sărit, dar păstrate prin cotloane, umplute cu arpagic și grăunți de usturoi, pa care le înfigeau în solul straturilor bine mărunțițe. Pe la porți, în
MAI POFTIM PE LA NOI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371094_a_372423]
-
DOCT[ORUL] A! O! Vă cunoașteți, frate, or ba! De nu, vă recomand... domnul.... A[LECU] Domnul Vrance... Știu... cum să nu-l cunosc pe poetul nostru cel iubit... DOCT[ORUL] Și d[om]nia-lui, domnul... [ȘTEFAN] Taci, doctore... Ești netrebuincios. D. Alecu Criste, știu... amicul... tânărul și iubitul meu amic. Ce faci tu? {EminescuOpVIII 318} A[LECU] Ce să fac... Bine... adică... rău și... totuși bine, cum vezi. (se uită expresiv și nerăbdător la doctor și apoi la ușă. ) [ȘTEFAN
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fost odată tot, care le-am fost odată idolul lor? SERV[ITORUL] Na, na, na! doar n-ei fi crezând că-ți atacă cu asta onoarea! HISTR[IO] Mie - o pomană? O, câtă milă au ei; da e adevărat sunt netrebuincios, bătrân, tâmpit... O, câtă milă, câtă milă! SERV[ITORUL] Ei drace! Ce mai porți și d-ta capul d-tale înălbit așa de sus, așa de mândru. Hehei! vremea mi te face mai cu minte, mi te mai umilește. Mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
într-acolo de-a depărta, afară de lipsele ce se dovedesc că aparțin particularităților unui dialect, încă și acele elemente străine care nu lasă ca sunetul articulat să vină la îndreptățirea sa deplină. Căci daca în pronunție se amestecă un sunet netrebuincios întru producțiunea unui element de limbă, atunci această producțiune devine diformă și abătută din destinațiunea ei plastică. Asta-i rădăcina absolută a toată pronunția necorectă. Doctrina și cultura trebuie așadar să lucre-ntr-acolo ca să elizeze orce esces de felul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cunoaște vo știință, nici se-ndeletnicește, nici cultivă vro artă, ba chiar pe cutare or cutare țăran îl putem numi cult în felul său. De la femei pretindem cu deosebire cultură; însă ocupațiunea lor cu științele li apare bărbaților cel puțin netrebuincioasă, adesea nemăsurată și în genere... neplăcută. Învățători sătești și de școli poporale se luptă adesea cu zel și în van, o ajung însă prea rar de-a aparținea sau de-a fi numărați măcar între cei culți; odinioară - cu deosebire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din pofta după avere. Nu doar' că cineva ar fi fost atât de nerod de a admite că omul e în adevăr făcut în așa chip, ci pentru că știința cere cu necesitate să fie cercetată în chipul acesta. ["MOARA E NETREBUINCIOASĂ... "] 2257 Moara e netrebuincioasă daca nu există grâul necesar care să se macine, și 314r fabrica de bumbac face sărbătoare când nu există bumbac care să se toarcă și să se țeasă. Cu cât mai puțină muncă se cere pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Nu doar' că cineva ar fi fost atât de nerod de a admite că omul e în adevăr făcut în așa chip, ci pentru că știința cere cu necesitate să fie cercetată în chipul acesta. ["MOARA E NETREBUINCIOASĂ... "] 2257 Moara e netrebuincioasă daca nu există grâul necesar care să se macine, și 314r fabrica de bumbac face sărbătoare când nu există bumbac care să se toarcă și să se țeasă. Cu cât mai puțină muncă se cere pentru a măcina grâu sau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
editarea simultană a două ediții, în limba română și în chineză, deoarece românii ar prefera numai literatura și gazetele străine. Articolele politice se referă la instabilitatea guvernelor și a administrației, la grevarea bugetului prin cheltuieli nesocotite, la înființarea de instituții netrebuincioase, la lipsa de pregătire a celor chemați să călăuzească destinele țării. În altă serie de articole se constată discrepanța între pretențiile protipendadei și nevoile societății, superficialitatea și spoiala de civilizație caracteristice unor reprezentanți ai păturilor sociale avute. Violențele de limbaj
SATYRUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289511_a_290840]
-
își înclină capul și puse următoarea întrebare: — Îmi este îngăduit să enumăr aceste fapte ale iezuiților în amănunt? — De aceea ne-am adunat aici, încuviință unul dintre episcopi. — De pildă, Ordinul Sfântul Petru a dobândit în portul Nagasaki un domeniu netrebuincios. Pentru ei, e un izvor de câștig folosit pentru propovăduire, dar pentru japonezii cei păgâni este un izvor de neliniște și îndoială. Pentru că japonezii nu îngăduie ca vreo palmă de pământ din insulițele lor să ajungă colonie stăpânită de cine știe ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
nu vom prinde nimic în ziua aceea, iar pe de alta că, a doua zi, vom avea norocul cel mare pe care undițarii pasionați îl așteaptă cu răbdare toată viața. Vorbind și povestind, trăgeam de pe mine, unul după altul, învelișurile netrebuincioase. În răstimpuri depuneam și pălăria, ca să-mi înfășur capul cu o pânză udă, deasupra căreia potriveam iarăși acel acoperemânt cu boruri largi. Soarele avea atâta putere și aerul era așa de neclintit încât, ca într-o etuvă, lepădam râuri după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
devine identic cu al [lui] Poesis. Gânduri sclipitoare, dar fără adâncime - iată caracteristica ei. Și această receptivitate largă, tocmai pentru că e largă, nu e adâncă, ci seamănă cu undele crețe a unui vad. Ele sunt ca un material întîmplător și netrebuincios până ce nu cade în ele ideea, sămânța individualității poporului, care sămânță crește apoi {EminescuOpVII 225} ca un stejar și suge din materialul receput ca dintr-un pământ, indiferent în sine pentru ideea ce stejarul o reprezintă, sucul creșterei și a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
trebuie să se aștepte ca funcțiile ei vitale, cari se întemeiază pe muncă, să găsească - de nu o suplinire - cel puțin un surogat în meșterii și neguțitorii răi pe cari străinătatea îi zvârle din sânul ei ca pe niște elemente netrebuincioase. Dar o dată stabilit că la imigrarea evreilor vina e în parte și a noastră, care am crezut că fără o muncă ecuivalentă putem introduce la noi toate formele de cultură occidentală, băgând în ele scribi de rând, oameni fără știință
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
într-adevăr, pentru ca un simplu actor să-și închipuiască a reforma în sensul său (și ce sens! ) vocalele unei limbi plăsmuite de secole și milioane de oameni îi trebuiește neapărat ceva din instinctul nostalgiei îndreptate spre țara păsărească. Necuviința neologismelor netrebuincioase și... netrebnice n-o mai accentuăm, fiindcă mirosă astăzi până ș-a bucătărie și pentru această origine nu ne-ar părea nici stranie măcar. Cel mai însemnat defect al d-lui în cestiune este acela că joacă pe scena română
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
apucă de gâtul subțire cu degetele lui butucănoase ce parcă aveau niște noduri ciudate. Strânse până se auzi ca un fel de chițăit mărunt iar băiatul se făcu deodată moale ca o cârpă. Îi dădu drumul ca pe un lucru netrebuincios pe frunzele acelea care foșniră până departe în liniștea nopții. Începu să strige furios: „Jivină, hai, mă faci de râsul satului, să dormi în vizuinile lupilor, cui vei fi semănând tu, mai fă tu asta și apoi ai să vezi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cumani sau chiar tătari. Noapte magică În fiecare an, în noaptea din miezul verii, magia pogora din ceruri peste ținuturile noastre. Din văzduhurile în care pluteau, ielele se uitau spre pământ. Hojbăiau după locuri nespurcate de umblătura de multe ori netrebuincioasă a omului. Aveau pe alese, prin codri și câmpii, unde nimeni nu îndrăznise să le calce sfințenia. Sânzienele coborau lin și tăcut în cerc. Priveau în jur pentru a nu fi pândite de feciorii curioși care s-au furișat prin
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
jet; joc cu cîinele; jocuri; a da jos; lac; a lansa; lemn; leu; libertate; lovește; a lovi; lumină; masă; meserie; dă-mi; mizeria; mîngîie; mult; murdărie; a da naibii; necioplit; nefavorabil; nefolosire; nefolosit; ceva nefolositor; negație; neglijență; neimportant; neinteresant; nenorocire; netrebuincios; neutilizabil; nisip; nu are nevoie; a nu avea nevoie; nu îi trebuie; nu mai are nevoie; cu noroi; nu pleca; nu prețuia; obiect; obiecte; ochește; oină; opulență; pantoful; parte; pămînt; păpușoi; cu piatra; o piatră; a pierde; pietroi; pîine; poseda
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lehamite; lene; libertate; lin; a lipsi; a se lipsi; a te lipsi; locul; a lua; lucrul; maiestoasă; mama; mereu; minciună; mîncare; a se mîntui; moarte; Moise; muncă; muri; nasol; nasture; de necaz; nefericire; nefolosibil; negru; neîncredere; nepăsare; neplăcut; nepriceput; nerecunoaștere; netrebuincios; neutil; nevastă; niște vicii; nufăr; obicei; obicei greșit; obișnuință; a ocupa; oferă; om; un om; orfan; pană; păcatul; pădure; pămînt; părăsește; părăsire; păzește; persoana; Petru; a pierde; pierdea; pierdere; pierdu; plictisitor; poate; porni; preț; prieten; prima; problemele; pui; pur; puritate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frustrare; geacă; greu; haina; haine firmă; important; inaccesibil; indiferent; insula; interes; interesant; iPhone 5; îmbrăcăminte; îngrijorat; libertate; lipsă bani; lipsuri; mare; mașină de lux; Mihai; moft; motorină; mut; nașpa; neatins; necesar; de necomparat 10 min; nefolositor; neplăcere; neprețios; de neprețuit; netrebuincios; niciodată; nu cumpăr; obiecte; occident; odor; off; oraș; palton; pantofi; papuci; parfum; părinți; părinții; pește roșu; piatră; pisoi; pix; pîine; plată; prea; fără preț; prețuire; produse; prost; răbdare; reduceri; respect; rochie; roți; rudă; sănătate; sclipici; select; snobism; soț; special; strălucitor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]