38 matches
-
de prin curțile sătenilor erau îmbrăcați în mantia florilor albe/rozarii, parfumând cu polenul lor aerul satelor care scăpaseră de năpasta iernii și a excavatoarelor demolatoare, le dădeau aspectul unor imense păpădii. Gospodarii rămași acasă trebăluiau prin grădini adunând gunoaiele netrebuincioase pentru a le arde, a săpa terenul și netezind pământul reavăn. Din lighene învechite, cu emailul sărit, dar păstrate prin cotloane, umplute cu arpagic și grăunți de usturoi, pa care le înfigeau în solul straturilor bine mărunțițe. Pe la porți, în
MAI POFTIM PE LA NOI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1493979779.html [Corola-blog/BlogPost/371094_a_372423]
-
unde se petrece comuniunea noastră cu Hristos. Drept urmare, se poate afirma că este partea cea mai importantă a bisericii. Doresc să aveți convingerea că nu mi am propus să abuzez de răbdarea voastră, iubiți cititori, oferindu vă aceste amănunte aparent netrebuincioase și lipsindu vă de continuitatea descrierii complete a ritualului sfințirii bisericii. Singurul gând a fost acela de a vă furniza elemente și situații pe care noi, credincioșii, ar trebui să le cunoaștem, pentru că, numai cunoscându le, ne putem apropia mai
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1458858576.html [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
sigur este însă că au fost luate cu asalt de cele cu sîngele-n fierbere în vinele tinere ce-a rămas după măcelul urmat au fost doar grînele și vasele cu untdelemn cu care au supraviețuit pînă atunci cele ajunse acum netrebuincioase și în putrezire precum și o singură filă rămasă nu se știe cum rătăcită din însemnările Scribului unde se poate citi doar atît cu credință intrați și cu dragoste dar nădejdea lăsați-o afară Definiții o religie fără putere o toleranță
Poezii by Octavian Doclin [Corola-website/Imaginative/3120_a_4445]
-
gândit la o aventură cu această fată simplă dar simpatică, fată neștiutoare de la țară, ca apoi după ce se va plictisi de ea, s-o urce în primul tren și s-o expedieze înapoi la Vetrișoaia, ca pe un obiect devenit netrebuincios. Dar nu a fost să fie cum și-a făcut el planurile. Ion neavând unde să ducă fata în București, având doar o cămăruță unde să doarmă la palat, ca mai toate slugile, spre ghinionul său, o duce direct la
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477827347.html [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
peisajele realizate în împrejurimile Vienei, Linz-ului (Mathausen) și a zonei montane a regiunii Salzkammergut (Gmunden și Hallstadt). În opinia lui Ionel Jianu, singurele documente certe care au rămas din perioada vieneză a artistului, sunt cele păstrate în mapa cu lucruri netrebuincioase care s-a găsit în anul 1901 la biblioteca vechii Academii Române. Din studierea acestora, au rezultat două concluzii: prima, că Iscovescu se ducea prin târguri și orășele de provincie pentru a-și căuta de lucru - în aceste localități reușea
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
Nichita Stănescu... Ion Lazu înaintează astfel pe vreme închisă, titlul aluziv al întregului Jurnal, pe care îl consideră „un fel de hol al literaturii”. Asta pentru că îți „deșerți” acolo impresiile, cum te lepezi de sacoșe, la intrarea în casă. Materia netrebuincioasă rămîne afară; minereul prețios îl ia cu sine, în literatură. Dincolo de ușă încep „chinurile scrisului”? Chinuri? Dar Ion Lazu e sigur că asta e „unica plăcere a vieții”... Mantia protectoare anti „iepocă” e manuscrisul. Așa cum cele 6-7 luni pe an
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
mișcare de puterea omenească numai, posed o parte foarte esențială fără de care mașina ar lucra lipsită de orice regulă, ar deveni incalculabilă în privirea repejunii cu care se mișcă, și-ar toci toate părțile și peste puțin s-ar face netrebuincioasă. Deși această parte nu pare esențială la prima vedere, deși ea nici produce putere, nici îndeplinește o muncă, totuși fără de dânsa mașina ar fi de o regretabilă imperfecțiune și de puțin folos. Această parte a mecanismului se numește regulator. Ceasornicele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
belșug și libertate ca măgarul lui Buridan care a pierit în fața celor două căpițe de fân neputându-se decide pe care s-o rumege mai întâi. - Nu numai despre tine gândesc așa. Vorbesc despre profesia ta de scriitor. Astăzi ești netrebuincios. Un dinozaur. în ziua de astăzi realizarea supremă în literatură este ca romanele tale să dea impresia că relatează secvențe din serialul "reality show". Ceea ce au fost în secolele XVIII și XIX romanele de dragoste, astăzi sunt acele canale porno
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
trebuie să se aștepte ca funcțiile ei vitale, cari se întemeiază pe muncă, să găsească - de nu o suplinire - cel puțin un surogat în meșterii și neguțitorii răi pe cari străinătatea îi zvârle din sânul ei ca pe niște elemente netrebuincioase. Dar o dată stabilit că la imigrarea evreilor vina e în parte și a noastră, care am crezut că fără o muncă ecuivalentă putem introduce la noi toate formele de cultură occidentală, băgând în ele scribi de rând, oameni fără știință
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
într-adevăr, pentru ca un simplu actor să-și închipuiască a reforma în sensul său (și ce sens! ) vocalele unei limbi plăsmuite de secole și milioane de oameni îi trebuiește neapărat ceva din instinctul nostalgiei îndreptate spre țara păsărească. Necuviința neologismelor netrebuincioase și... netrebnice n-o mai accentuăm, fiindcă mirosă astăzi până ș-a bucătărie și pentru această origine nu ne-ar părea nici stranie măcar. Cel mai însemnat defect al d-lui în cestiune este acela că joacă pe scena română
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fost gata să mă aventurez cât de departe se poate; chiar dacă nu m-a mai atins nimeni așa cum a făcut-o Einhorn în acele momente importante, cu pantalonii lui de bancher și cravata de cancelar, cu picioarele lui încârligate și netrebuincioase așezate pe scândurica de scaun de bărbier a drăciei lui mecanice cu roți făcute exact după indicațiile lui. Și nu m-am putut niciodată hotărî dacă voia de fapt să spună că era un geniu sau că avea geniu, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cumani sau chiar tătari. Noapte magică În fiecare an, în noaptea din miezul verii, magia pogora din ceruri peste ținuturile noastre. Din văzduhurile în care pluteau, ielele se uitau spre pământ. Hojbăiau după locuri nespurcate de umblătura de multe ori netrebuincioasă a omului. Aveau pe alese, prin codri și câmpii, unde nimeni nu îndrăznise să le calce sfințenia. Sânzienele coborau lin și tăcut în cerc. Priveau în jur pentru a nu fi pândite de feciorii curioși care s-au furișat prin
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
știe să citească și să scrie, să-și scrie numele, să-și treacă în condica lui un bou alb, negru și cu coarne, caii, oile și alte dobitoace de povară, stupii și oricare alte lucruri ca acestea; toate celelalte sunt netrebuincioase.” Desigur, este o exagerare, când Dimitrie Cantemir spune că pentru omul de rând e suficient să citească și să scrie. Rar se găsea într-un sat răzeșescă cineva care să știe carte, cât despre satele cu vecini și clăcași nici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
devine identic cu al [lui] Poesis. Gânduri sclipitoare, dar fără adâncime - iată caracteristica ei. Și această receptivitate largă, tocmai pentru că e largă, nu e adâncă, ci seamănă cu undele crețe a unui vad. Ele sunt ca un material întîmplător și netrebuincios până ce nu cade în ele ideea, sămânța individualității poporului, care sămânță crește apoi {EminescuOpVII 225} ca un stejar și suge din materialul receput ca dintr-un pământ, indiferent în sine pentru ideea ce stejarul o reprezintă, sucul creșterei și a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
apucă de gâtul subțire cu degetele lui butucănoase ce parcă aveau niște noduri ciudate. Strânse până se auzi ca un fel de chițăit mărunt iar băiatul se făcu deodată moale ca o cârpă. Îi dădu drumul ca pe un lucru netrebuincios pe frunzele acelea care foșniră până departe în liniștea nopții. Începu să strige furios: „Jivină, hai, mă faci de râsul satului, să dormi în vizuinile lupilor, cui vei fi semănând tu, mai fă tu asta și apoi ai să vezi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Reieșea că reticulocitele posedă un alt sistem de liză proteinică. Astfel a fost descoperit, dar încă imperfect elucidat, sistemul ubiquitină - proteasomi. Acest sistem este format din două entități morfofiziologice care se com pletează reciproc, realizând împreună toate etapele descompunerii proteinelor netrebuincioase. a. uBiquitina (Ubiquitous Immunopoietic Polypeptide) este o proteină descoperită încă din 1975. Abia în perioada 1985-2000 doi biochimiști israelieni, aaron Ciechanover și avram Hershko, alături de colegul lor american irwin Rose, au reușit să precizeze rolul pe care această proteină îl
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de specialitate se vehiculează în prezent termenul de immunoproteasome, organit a cărui specificitate de substrat e diferită de cea a proteasomilor comuni. 4.3. Dinamica procesului apoptotic De la început precizăm că toate elementele care duc în final la sinuciderea celulei netrebuincioase se află în interiorul ei, în zestrea ei genetică. Oricare dintre celulele organismului, fetal sau adult, posedă această zestre, dar programul concret de distrucție, de sinucidere altruistă, nu devine activ decât în cazul celulelor condamnate să dispară. În celulele „necesare“ unei
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
jet; joc cu cîinele; jocuri; a da jos; lac; a lansa; lemn; leu; libertate; lovește; a lovi; lumină; masă; meserie; dă-mi; mizeria; mîngîie; mult; murdărie; a da naibii; necioplit; nefavorabil; nefolosire; nefolosit; ceva nefolositor; negație; neglijență; neimportant; neinteresant; nenorocire; netrebuincios; neutilizabil; nisip; nu are nevoie; a nu avea nevoie; nu îi trebuie; nu mai are nevoie; cu noroi; nu pleca; nu prețuia; obiect; obiecte; ochește; oină; opulență; pantoful; parte; pămînt; păpușoi; cu piatra; o piatră; a pierde; pietroi; pîine; poseda
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lehamite; lene; libertate; lin; a lipsi; a se lipsi; a te lipsi; locul; a lua; lucrul; maiestoasă; mama; mereu; minciună; mîncare; a se mîntui; moarte; Moise; muncă; muri; nasol; nasture; de necaz; nefericire; nefolosibil; negru; neîncredere; nepăsare; neplăcut; nepriceput; nerecunoaștere; netrebuincios; neutil; nevastă; niște vicii; nufăr; obicei; obicei greșit; obișnuință; a ocupa; oferă; om; un om; orfan; pană; păcatul; pădure; pămînt; părăsește; părăsire; păzește; persoana; Petru; a pierde; pierdea; pierdere; pierdu; plictisitor; poate; porni; preț; prieten; prima; problemele; pui; pur; puritate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frustrare; geacă; greu; haina; haine firmă; important; inaccesibil; indiferent; insula; interes; interesant; iPhone 5; îmbrăcăminte; îngrijorat; libertate; lipsă bani; lipsuri; mare; mașină de lux; Mihai; moft; motorină; mut; nașpa; neatins; necesar; de necomparat 10 min; nefolositor; neplăcere; neprețios; de neprețuit; netrebuincios; niciodată; nu cumpăr; obiecte; occident; odor; off; oraș; palton; pantofi; papuci; parfum; părinți; părinții; pește roșu; piatră; pisoi; pix; pîine; plată; prea; fără preț; prețuire; produse; prost; răbdare; reduceri; respect; rochie; roți; rudă; sănătate; sclipici; select; snobism; soț; special; strălucitor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
zile, tot acolo le-a găsit: «Acum le iei și le duci. Ai muncit pentru ele? Le-ai plătit? Ți s-au dat în dar? Acum să pleci cu ele ’năpoi!» Biata Căta le luase că erau aruncate cu altele netrebuincioase. Dar n-a îndurat moșu’ să aibă lucrul altuia în casă”. De la ăi bătrâni a văzut Carolina că avuția se face din muncă și așa a trăit și ea toată viața, cu munca și cu cinstea... E un capitol ca
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
să o eliberăm de elementele străine naturii sale. Aceste metode nu sunt miraculoase, dar ne sunt de folos, căci evită împrăștierea minții. Când mintea ajunge să fie concentrată și ținută cu ușurință înlăuntrul ei, atunci toate aceste metode auxiliare devin netrebuincioase. Alte greșeli apar atunci când vrem să trecem repede de la o treaptă a rugăciunii la alta. Unii oameni, sărind peste prima treaptă, trec direct la a doua și nu reușesc prea mult. Alții sar de la prima treaptă la a treia, unde
Cum să te rogi la Dumnezeu corect: Nu te speria dacă nu plângi by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63631_a_64956]
-
DOCT[ORUL] A! O! Vă cunoașteți, frate, or ba! De nu, vă recomand... domnul.... A[LECU] Domnul Vrance... Știu... cum să nu-l cunosc pe poetul nostru cel iubit... DOCT[ORUL] Și d[om]nia-lui, domnul... [ȘTEFAN] Taci, doctore... Ești netrebuincios. D. Alecu Criste, știu... amicul... tânărul și iubitul meu amic. Ce faci tu? {EminescuOpVIII 318} A[LECU] Ce să fac... Bine... adică... rău și... totuși bine, cum vezi. (se uită expresiv și nerăbdător la doctor și apoi la ușă. ) [ȘTEFAN
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fost odată tot, care le-am fost odată idolul lor? SERV[ITORUL] Na, na, na! doar n-ei fi crezând că-ți atacă cu asta onoarea! HISTR[IO] Mie - o pomană? O, câtă milă au ei; da e adevărat sunt netrebuincios, bătrân, tâmpit... O, câtă milă, câtă milă! SERV[ITORUL] Ei drace! Ce mai porți și d-ta capul d-tale înălbit așa de sus, așa de mândru. Hehei! vremea mi te face mai cu minte, mi te mai umilește. Mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un bal, la o serată, în vizită sau la concert, iar eu îl așteptam curios să aflu de ce a avut nevoie de mine și de ce m-a chemat la telefon cu puțin timp înainte. Aruncând în jur lucrurile trebuincioase și netrebuincioase pentru seara respectivă - bretele, batiste, parfum, cravate -, mi le arăta grăbit, comunicându-mi prețurile și locul de unde le-a cumpărat. Gata îmbrăcat în șuba lui dintr-o stofa lucioasă, cu o căciulă țuguiată din blană de biber pe cap, mijindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]