54 matches
-
sunt asimilați confortabil mulți poeți români, și limba în care ei au gândit și au simțit nu sunt mai deloc incompatibilități de semnificare, ci ușoare dificultăți de traducere. În acord cu Vadillo Lopez, recenta antologie Toamna ca o fregată (Ed. Neuma, Cluj-Napoca, 2017), citită fără intermediar și prefațată de Horia Gârbea, permite o observație în aceeași idee, dar ceva mai nuanțată: Poezia aceasta cultivă peisajul în sine, purtător de sens pentru un privitor care este evident eul liric, subiectiv, dar înclinat
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/iulian_chivu_1492500771.html [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Stihuri > Nuante > NICOLAE DINA - REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC Autor: Nicolae Dina Publicat în: Ediția nr. 2344 din 01 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Tânăra editură „Neuma” din Cluj-Napoca, inaugurând colecția „Arca” dedicată liricii contemporane, ne oferă prilejul fericit de a citi sau de a reciti cea mai mare parte a creațiilor unei poete cu un talent indeniabil, cu o sensibilitate ieșită din comun, pe care o
REVERII AUTUMNALE ŞI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1496288525.html [Corola-blog/BlogPost/369366_a_370695]
-
a ne reaminti o frază a lui G. Călinescu, marele critic și istoric literar care a accentuat perenitatea ... III. NICOLAE DINA - REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC, de Nicolae Dina, publicat în Ediția nr. 2344 din 01 iunie 2017. Tânăra editură „Neuma” din Cluj-Napoca, inaugurând colecția „Arca” dedicată liricii contemporane, ne oferă prilejul fericit de a citi sau de a reciti cea mai mare parte a creațiilor unei poete cu un talent indeniabil, cu o sensibilitate ieșită din comun, pe care o
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/nicolae_dina/canal [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
din volumele publicate anterior: „Noaptea ploilor acide” (2000), „Călător spre Crucea Sudului” (2002), „Muntele din vis” (2013), „Floarea de lotus” (2016), versuri de o finețe remarcabilă exprimând valori și experiențe fundamentale cu un rafinament artistic ... Citește mai mult Tânăra editură „Neuma” din Cluj-Napoca, inaugurând colecția „Arca” dedicată liricii contemporane, ne oferă prilejul fericit de a citi sau de a reciti cea mai mare parte a creațiilor unei poete cu un talent indeniabil, cu o sensibilitate ieșită din comun, pe care o
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/nicolae_dina/canal [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
2016), versuri de o finețe remarcabilă exprimând valori și experiențe fundamentale cu un rafinament artistic ... IV. REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC, de Nicolae Dina, publicat în Ediția nr. 2319 din 07 mai 2017. REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC Tânăra editură „Neuma” din Cluj-Napoca, inaugurând colecția „Arca” dedicată liricii contemporane, ne oferă prilejul fericit de a citi sau de a reciti cea mai mare parte a creațiilor unei poete cu un talent indeniabil, cu o sensibilitate ieșită din comun, pe care o
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/nicolae_dina/canal [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
2000), Călător spre Crucea Sudului (2002), Muntele din vis (2013), Floarea de lotus (2016), versuri de o finețe remarcabilă exprimând valori și experiențe fundamentale cu un rafinament artistic fascinant, sclipitor și ... Citește mai mult REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORICTânăra editură „Neuma” din Cluj-Napoca, inaugurând colecția „Arca” dedicată liricii contemporane, ne oferă prilejul fericit de a citi sau de a reciti cea mai mare parte a creațiilor unei poete cu un talent indeniabil, cu o sensibilitate ieșită din comun, pe care o
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/nicolae_dina/canal [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC Autor: Nicolae Dina Publicat în: Ediția nr. 2319 din 07 mai 2017 Toate Articolele Autorului REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC Tânăra editură „Neuma” din Cluj-Napoca, inaugurând colecția „Arca” dedicată liricii contemporane, ne oferă prilejul fericit de a citi sau de a reciti cea mai mare parte a creațiilor unei poete cu un talent indeniabil, cu o sensibilitate ieșită din comun, pe care o
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1494175862.html [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
a fi construit biserici noi precum și cunoștințele sale de limba latină, lucru foarte neobișnuit în acele momente când limba greacă era cea mai folosită pe scară largă. În această carte s-au găsit cele mai timpurii scrieri ale Regatului Poloniei: "neume" pe marginea secvenței "Ad célèbres rex celica". Cadoul a provocat efectul scontat și Mieszko al II-lea a promis să ia măsuri militare. Pregătirile pentru război au început în toamna anului 1027. În vara anului 1027, Conrad al II-lea
Mieszko al II-lea Lambert () [Corola-website/Science/327681_a_329010]
-
Denumirea "gregorian" a fost dată în timpul Imperiului Carolingian, cu referire la o autoritate din trecut, Papa Grigore, cu scopul unificării repertoriului (Hiley, p. 503-514). Primele documente scrise apar în aceeași perioadă, în jurul anului 800, cu semne corespunzătoare mișcărilor melodice, numite neume. Ulterior, neumele vor fi așezate pe linii de reper, care constituie începutul apariției portativului muzical. Într-o ultimă fază, călugărul benedictin Guido d'Arezzo (cca. 990 - 1050) teoretizează sistemul de notare și interpretare a muzicii liturgice, ce stă în mod
Muzică gregoriană () [Corola-website/Science/314720_a_316049]
-
a fost dată în timpul Imperiului Carolingian, cu referire la o autoritate din trecut, Papa Grigore, cu scopul unificării repertoriului (Hiley, p. 503-514). Primele documente scrise apar în aceeași perioadă, în jurul anului 800, cu semne corespunzătoare mișcărilor melodice, numite neume. Ulterior, neumele vor fi așezate pe linii de reper, care constituie începutul apariției portativului muzical. Într-o ultimă fază, călugărul benedictin Guido d'Arezzo (cca. 990 - 1050) teoretizează sistemul de notare și interpretare a muzicii liturgice, ce stă în mod tradițional la
Muzică gregoriană () [Corola-website/Science/314720_a_316049]
-
au în gama lor modele echipate cu motoare diesel common rail chiar și la vehiculele comerciale la urmă au rămas de menționat peșterile născute prin dizolvarea calcarului masiv cei care supraviețuiau torturii se transformau în sclavi supuși ai stăpânilor lor neuma poate fi oricare din semnele din sistemele de notație muzicală care au înlocuit notația ecfonetică în cazul unui atac german vârfurile de atac blindate urmau să fie distruse de corpurile mecanizate sovietice intensitatea fluxului de radiație incident influențează mărimea curentului
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
alfabet, "H". O asemenea notație avea neajunsul că nu se referea în nici un fel la durata sunetelor (ritmul), singurele indicii de această natură constând din accentele nescrise ale textului literar. În Evul Mediu timpuriu (sec. IX) se folosea notația cu neume - un sistem de linii și puncte ce se scriau deasupra sau dedesubtul textului literar - care indicau o inflexiune ascendentă sau descendentă a vocii. În mod incipient o astfel de notație sugera și ideea de ritm, fiind concepută pe principiul accentelor
Notație muzicală () [Corola-website/Science/311491_a_312820]
-
mod incipient o astfel de notație sugera și ideea de ritm, fiind concepută pe principiul accentelor gramaticale: accent grav, accent ascuțit, accent circumflex, fiecare în execuție primind o durată expresivă diferențiată, preluată din lectura solemnă a psalmilor. O notație cu neume speciale denumite kriuki este folosită și în prezent de către lipoveni în muzica bisericească. Notația cu portativ și chei, atribuită de către unii teoreticieni lui "Guido D'Arezzo" (sec. IX), face un mare pas înainte: neumele sunt asociate cu portativul, putându-se
Notație muzicală () [Corola-website/Science/311491_a_312820]
-
solemnă a psalmilor. O notație cu neume speciale denumite kriuki este folosită și în prezent de către lipoveni în muzica bisericească. Notația cu portativ și chei, atribuită de către unii teoreticieni lui "Guido D'Arezzo" (sec. IX), face un mare pas înainte: neumele sunt asociate cu portativul, putându-se astfel reda grafic atât "înălțimea" cât și "durata" aproximativă a sunetelor. Inițial cântările liturgice utilizează un portativ de 4 linii cu două chei, "fa" și "do"; pe măsură însă ce ambitusul melodiei s-a
Notație muzicală () [Corola-website/Science/311491_a_312820]
-
de Anton Pann și aranjată de violonistul Victor Predescu în stil turcesc (anii 1950) pentru a fi interpretată de cântăreața Maria Tănase. Se pare însă că singura manea de secol XIX păstrată datează din anii 1880 și este notată în neume bizantine (asemeni pieselor cuprinse în "Spitalul amorului"). În înțelesul actual, maneaua a apărut în comunitățile țigănești din anii 1950-1960, ca reacție la sofisticata muzică lăutărească. Maneaua era o muzică accesibilă, cu text, ale cărei versuri descriau în mod idilic aspecte
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
reprezintă un sistem de notație a ritmului unei compoziții care a fost formulat în secolul al XIII-lea și a fost utilizat până aproximativ în 1600. În notația măsurată s-a renunțat la ligaturi între neume (caracteristice modurilor ritmice subordonate accentelor din text) și s-au folosit "note". a evoluat în timp la forma actuală cu metrul indicat la începutul compoziției sub forma de proporție și măsuri separate de bare. Modurile ritmice erau organizate ritmic pe
Notația măsurată () [Corola-website/Science/317872_a_319201]
-
harpa (de o anumită construcție), cât și diferite trompete (trâmbițe) și instrumente care susțineau ritmul în timpul dansului. Despre muzica europeană a evului mediu timpuriu putem vorbi cu mai multă certitudine decât despre cântările vechilor Elini. Muzică pe care o ascundeau neumele (notele) medievale reprezenta partea cântată a ceremoniilor religioase ortodoxe și catolice. În perioada timpurie a evului mediu ea constă dintr-o unică și firava linie melodica, adică o monodie (o singură voce, un cânt religios), destinată întonării de către un cântăreț
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
biserică îi amenință, oamenii nu refuzau atunci cand scăpau de sub sfântă tutela, desfătarea prilejuita de cântecele lumești mai puțin severe, fremătătoare și generoase. Nu putem reconstitui creația folclorica a acestori vremuri, dreptul la notare fiind rezervat doar cantului și priceperea scrierii neumelor nevând-o decât monahii, dar existența unei bogate și variate muzici populare este mai presus de orice îndoială. Antipod al cântării religioase, ea nemulțumea puterea religioasă și aceasta nemulțumire lua violente atunci cand ecoul cântecelor pline de viață ale mulțimii răzbătea până în
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
le vedem astăzi însemnate în partituri. Un călugăr benedictin, Guido d’Arezzo (991/992-dupa 1033), a jucat un rol de seamă în cristalizarea acestui sistem de notație. În estul Europei autoritatea religioasă ortodoxă nu a încurajat noul sistem de notație (neumele continuă să fie utilizate astăzi, în paralel cu notația modernă). Din același motiv polifonia nu a fost adoptată în serviciul religios ortodox. Muzică medievală polifonica s-a dezvoltat exclusiv în vestul Europei. Ea a avut două forme de manifestare. Dat
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
rare și foarte rare ; traducerea autoarei violează această lege). La finele anilor optzeci, etnomuzicologul Gheorghe Ciobanu, ghidându-se după atestarea făcută de Viorica Enăchiuc (Viorica Mihai, la acel moment), studiază conținutul codicelui și descoperă o notație similară unei cântări în neume gregoriene, pe care o numește cea mai veche notație descoperită a unei melodii românești. Deși este probabil ca argumentele cercetătorului să vizeze o situație reală (este mult mai la îndemână a identifica un set de neume decât o scriere), atestarea
Codex Rohonczi () [Corola-website/Science/302847_a_304176]
-
similară unei cântări în neume gregoriene, pe care o numește cea mai veche notație descoperită a unei melodii românești. Deși este probabil ca argumentele cercetătorului să vizeze o situație reală (este mult mai la îndemână a identifica un set de neume decât o scriere), atestarea filigranului hârtiei arată clar faptul că nu poate fi vorba de cea mai veche melodie.
Codex Rohonczi () [Corola-website/Science/302847_a_304176]
-
Neuma poate fi oricare din semnele din sistemele de notație muzicală care au înlocuit notația ecfonetică. Notația neumatica continuă să fie utilizată în prezent în cântarea bizantina și gregoriana, în special în comunitățile monastice. Cântarea religioasă "corala" utilizează notația contemporană. Primele
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
bizantina și gregoriana, în special în comunitățile monastice. Cântarea religioasă "corala" utilizează notația contemporană. Primele notații ecfonetice, apărute din secolul al V-lea, utilizau simboluri care încadrau porțiuni ale textului, fiind probabil o notație simplificată pentru diferite „formule muzicale”. Originea neumelor nu este cunoscută cu certitudine. Există mai multe teorii plauzibile: o evoluție din accentele gramaticale din greacă veche sau latină, din gesturile cantorului (dascălului) sau din notația ecfonetică. Inițial au existat mai multe sisteme diferite de notație cu neume. Acestea
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
Originea neumelor nu este cunoscută cu certitudine. Există mai multe teorii plauzibile: o evoluție din accentele gramaticale din greacă veche sau latină, din gesturile cantorului (dascălului) sau din notația ecfonetică. Inițial au existat mai multe sisteme diferite de notație cu neume. Acestea indicau înălțimea relativă a sunetelor pentru o frază muzicală, dar nu și pentru întreaga compoziție. Cântăreții trebuiau să se bazeze în interpretare pe tradiția orală sau pe experiență proprie. Pentru păstrarea tradiției muzicale a fost necesară dezvoltarea unui sistem
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
de notație mai exact. Două sisteme principale au apărut în timp: în cantul de tradiție bizantina este notata mărimea intervalelor (diferența între două note), în cantul gregorian este notata înălțimea notelelor individuale. Sunt cunoscute două sisteme inițiale de notație cu neume, denumite "Coislin" and "Chartres", înlocuite în secolul al XII-lea de o notație exactă. Ioan Cucuzel (1280? d.Hr.-1360? d.Hr.) în Evul Mediu și reformele de la începutul secolulul al XIX-lea (de exemplu introducerea solfegiului și denumirea sunetelor
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]