235 matches
-
puțin infarctul și accidentele vasculare cerebrale. Din păcate nu există un studiu care să evalueze efectele scăderii frecvenței cardiace la pacienții hipertensivi. Într-un astfel de studiu ideal ar fi ca toți pacienții să primească același medicament hipotensor cu efect neurogen asupra frecvenței cardiace și apoi să fie randomizată cu un drog ce bradicardizează și are și efect neurogen asupra tensiunii arteriale. Ivabradina care acționează selectiv inhibând curentul pacemakerului cardiac pare a fi drogul pentru un astfel de studiu.
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92040_a_92535]
-
cardiace la pacienții hipertensivi. Într-un astfel de studiu ideal ar fi ca toți pacienții să primească același medicament hipotensor cu efect neurogen asupra frecvenței cardiace și apoi să fie randomizată cu un drog ce bradicardizează și are și efect neurogen asupra tensiunii arteriale. Ivabradina care acționează selectiv inhibând curentul pacemakerului cardiac pare a fi drogul pentru un astfel de studiu.
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92040_a_92535]
-
luxaţiile metatarsienelor şi falangelor Fracturile coloanei vertebrale Politraumatismele Fracturile deschise Ortopedie Diformităţi: etiopatogenie, genetică, diformităţi câştigate şi congenitale ale aparatului locomotor Diformităţi congenitale segmentare ale membrului toracic Diformităţi congenitale segmentare ale membrului pelvin Osteopatii genotipice Condrodistrofii genotipice Osteopatii endocrine, metabolice, neurogene în bolile hematologice Osteopatii de carenţă Osteomielita – fiziopatologie, clinică, tratament Osteonecrozele aseptice Reumatismul cronic inflamator - poliartrite reumatoide şi spondilite anchilopoietice Poliomielita - sechele ale coloanei vertebrale, membrului toracic şi pelvin Infirmitatea motorie cerebrală Tumorile osului (generalităţi) Tumorile benigne ale scheletului Tumorile
ANEXE din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251366]
-
luxaţiile metatarsienelor şi falangelor Fracturile coloanei vertebrale Politraumatismele Fracturile deschise Ortopedie Diformităţi: etiopatogenie, genetică, diformităţi câştigate şi congenitale ale aparatului locomotor Diformităţi congenitale segmentare ale membrului toracic Diformităţi congenitale segmentare ale membrului pelvin Osteopatii genotipice Condrodistrofii genotipice Osteopatii endocrine, metabolice, neurogene în bolile hematologice Osteopatii de carenţă Osteomielita – fiziopatologie, clinică, tratament Osteonecrozele aseptice Reumatismul cronic inflamator - poliartrite reumatoide şi spondilite anchilopoietice Poliomielita - sechele ale coloanei vertebrale, membrului toracic şi pelvin Infirmitatea motorie cerebrală Tumorile osului (generalităţi) Tumorile benigne ale scheletului Tumorile
ANEXE din 12 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251365]
-
respectiv «incontinență urinară permanentă». Pentru dispozitivele pentru retenție urinară, în cazul pacienților cu retenție urinară permanentă, medicul va menționa pe prescripția medicală «retenție urinară permanentă». Pacienți cu retenție urinară permanentă sunt pacienți cu leziuni medulare traumatice și pacienți cu vezică neurogenă. Durata prescripției medicale pe care este menționat «stomă permanentă», «incontinență urinară permanentă», respectiv «retenție urinară permanentă» este nelimitată. ... 42. În anexa nr. 39, la articolul 2, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins: Articolul 2 (1
ORDIN nr. 4.772/1.679/2024 () [Corola-llms4eu/Law/288954]
-
ureterostomia transileală tip Bricker); Cistostomia definitivă. Deficienţă funcţională accentuată , incapacitate adaptativă70-89 % Nefrostomia bilaterală definitivă; Derivaţii urinare externe cu colector urinar permanent, bilaterale; Derivaţii urinare interne continente- neovezică rectală, derivaţii continente în pungă ileocecale care necesită golire intermitentă prin cateterism. Vezica neurogenă (VN), cod CIM X N31 (VN spastică completă/incompletă, VN paralitică ) Anomaliile funcţiei vezicale (de continenţă şi de golire a vezicii urinare) apar în contextul unor afecţiuni neurologice complicând tabloul acestora: leziuni medulare de cauze variate (traumatice- inclusiv operatorii, infecţioase, vasculare
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
stenoze de canal lombar, neuropatia diabetică, AVC, boala Parkinson, postiradiere sau după intervenţii chirurgicale abdominale delabrante. Deficienţă funcţională medie, incapacitate adaptativă 50-69 % Cateterism uretro-vezical intermitent (> 2 ori /zi). Purtător permanent de sondă urewtro- vezicală Foley. Incontinența urinară secundară (iatrogenă, vezica neurogenă) Deficienţă funcţională ușoară, incapacitate adaptativă 20-49 % Sunt necesare cel mult două pad-uri(scutece )/zi. Deficienţă funcţională medie, incapacitate adaptativă 50-69 % Sunt necesare trei -patru pad-uri (scutece)/zi. Deficienţă funcţională accentuată, incapacitate adaptativă70-89 % Sunt necesare peste patru pad-uri(scutece
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
semnelor Diagnosticul SLA necesită absenţa: (diagnostic prin excludere) Semnelor senzitive Tulburărilor sfincteriene Tulburărilor vizuale Disfuncţiei autonome Disfuncţiei ganglionilor bazali Demenţei de tip Alzheimer Sindroamelor ce ‘mimeaza’ SLA Diagnosticul SLA este sprijinit de: Fasciculaţii într-una sau mai multe regiuni Modificări neurogene la EMG Viteze de conducere nervoasă senzitive şi motorii normale Absenţa blocului de conducere În funcţie de predominanţa tablourilor clinice, se definesc următoarele variante de S.L.A.: paralizia bulbară progresivă cu predominanţa fenomenelor bulbare; atrofia musculară progresivă cu predominanţa simptomelor de
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
umane sunt lipsite de inervație parasimpatică, cu excepții notabile (creier, tubul digestiv, glande salivare, organe genitale). Terminațiile parasimpatice folosesc ca mediator principal acetilcolina, cu efect vasodilatator dependent de endoteliu, dar nervii perivasculari conțin și neuroni nitrergici și peptidergici, astfel încât vasodilatația neurogenă este mediată și de oxidul nitric și de diverse peptide, cum ar fi peptidul intestinal vasoactiv (vasoactive intestinal peptide, VIP). 13.2.2. Centrii cardiovasculari bulbo-pontini Centrii nervoși esențiali pentru controlul presiunii arteriale sunt bulbopontini, iar organizarea funcțională complicată a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la nivel vascular. Există un puternic tonus simpatic vasoconstrictor; vasodilatația neurogenă poate fi determinată prin inhibiție presinaptică. Noradrenalina ca mediator principal și cotransmițătorii (ATP și neuropeptidul Y) acționează sinergic, prin intermediul receptorilor corespunzători din membrana miocitului neted vascular, pentru a asigura cotransmisia în această joncțiune neuro-efectoare simpatică. Vasoconstricția simpatică este mediată mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sinergic, prin intermediul receptorilor corespunzători din membrana miocitului neted vascular, pentru a asigura cotransmisia în această joncțiune neuro-efectoare simpatică. Vasoconstricția simpatică este mediată mai ales de adrenoceptori postsinaptici α1 (uneori și α ) și de purinoceptori P2 2x în oarecare măsură. Contracția neurogenă a mușchiului neted vascular este determinată de influxul de calciu prin ROC controlate direct de receptori P2x și de activarea eliberării de calciu IP3 -dependentă de către α1 adrenoceptori, cu o contribuție majoră a canalelor de tip L, ca rezultat al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
oxigen ce va fi asigurat prin creșterea rapidă a ventilației pulmonare pe seama intensificării frecvenței respiratorii și amplitudinii respirației (Motoc,2003). După Derevenco(1998), intensificarea ventilației pulmonare se realizează printr-un mecanism complex în care intervin două grupuri de stimuli, unii neurogeni, și alții umorali. Stimulii neurogeni domină în special la începutul efortului, în exercițiile ușoare și moderate. Principalii stimuli neurogeni sunt: a) Impulsurile corticale din aria premotorie centrală și din proiecțiile centrilor respiratori și circulatori subcorticali. Ventilația pulmonară este un act
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
prin creșterea rapidă a ventilației pulmonare pe seama intensificării frecvenței respiratorii și amplitudinii respirației (Motoc,2003). După Derevenco(1998), intensificarea ventilației pulmonare se realizează printr-un mecanism complex în care intervin două grupuri de stimuli, unii neurogeni, și alții umorali. Stimulii neurogeni domină în special la începutul efortului, în exercițiile ușoare și moderate. Principalii stimuli neurogeni sunt: a) Impulsurile corticale din aria premotorie centrală și din proiecțiile centrilor respiratori și circulatori subcorticali. Ventilația pulmonară este un act aflat sub control voluntar, influențat
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
2003). După Derevenco(1998), intensificarea ventilației pulmonare se realizează printr-un mecanism complex în care intervin două grupuri de stimuli, unii neurogeni, și alții umorali. Stimulii neurogeni domină în special la începutul efortului, în exercițiile ușoare și moderate. Principalii stimuli neurogeni sunt: a) Impulsurile corticale din aria premotorie centrală și din proiecțiile centrilor respiratori și circulatori subcorticali. Ventilația pulmonară este un act aflat sub control voluntar, influențat și de emoții, stres. b) Impulsurile de la proprioceptori transmiși motoneuronilor din centrii mușchilor respiratori
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
hipertensiv, când aparatul de tensiune (tensiometrul) indică cifre mai mari de 100mmHg + vârsta, pentru maximă și peste 90 mm Hg pentru minimă (evaluări orientative). Dar menținerea tensiunii arteriale (TA) în limite normale este realizată de acțiunea complexă a numeroși factori: neurogeni, vasculari, renali, glandulari, ce acționează prin mecanisme complexe și este suficient ca unul din aceștia să se deregleze pentru ca tensiunea să crească și să se instaleze boala hipertensivă (HTA). Hipertensiunea poate apare la orice vârstă, dar frecvența maximă de manifestare
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
lui Al. Brăescu stabilește o interpretare strict materialistă în etipatogenia bolilor mentale. Sunt semnificative nu numai lucrările, dar și titlurile sub care le comunică: tulburări vasomotoare psihogenetice în istorie (oedemul albastru), creșterea acidității gastrice în melancolie și confuzia mintală, etiologia neurogenă a claudicației intermitente și altele. Al. Brăescu este, totodată, unul dintre primii autori care sesizează (pe plan internațional) existența formei juvenile a sclerozei în plăci, formă până atunci ignorată, apropiind această boală de concepția actuală a leuconevraxitei ca boală encefalomielitică
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a masajului. F. Atrofia musculară este frecventă în afecțiunile reumatismale și precedată de un anumit grad de hipotonie. Amiotrofia este totdeauna confirmată prin palpare și obiectivată prin măsurători. în literatura de specialitate, se enumeră următoarele tipuri de atrofie: Atrofia musculară neurogenă, observată în denervările parțiale sau totale prin afectarea neuronului motor periferic, de exemplu în sciatica paralizantă sau pareziantă (sindrom radicular) sau în sindromul canalului carpian cu afectare neurogenă (sindrom troncular); Atrofia miogenă se întâlnește în colagenoze: polimiozite, dermatomiozite, periartrite nodulare
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
în literatura de specialitate, se enumeră următoarele tipuri de atrofie: Atrofia musculară neurogenă, observată în denervările parțiale sau totale prin afectarea neuronului motor periferic, de exemplu în sciatica paralizantă sau pareziantă (sindrom radicular) sau în sindromul canalului carpian cu afectare neurogenă (sindrom troncular); Atrofia miogenă se întâlnește în colagenoze: polimiozite, dermatomiozite, periartrite nodulare (PAN), anumite poliartrite reumatoide, anumite forme de lupus. Starea inflamatorie a mușchiului reprezintă o contraindicație pentru masaj, dar fibroza ca sechelă a afecțiunii primare constituie o bună indicație
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
sau diastolic; de cele mai multe ori ambele valori cresc simultan ca rezultat al perturbării mecanismelor de reglare. Hipertensiunea arterială primară (sau esențială) este o boală multifactorială, etiologia fiind reprezentată de factori genetici, endocrini (secreție crescută de catecolamine, aldosteron, deficit de prostaglandine), neurogeni, retenție hidrosalină, obezitate, rezistență la insulină. Creșterea presiunii arteriale poate fi secundară atunci când constituie una dintre manifestările leziunilor nervoase centrale sau periferice, nefropatiilor (glomerulonefrite cronice, pielonefrite) sau sindromului Cushing. HTA sistolică este de cele mai multe ori consecința creșterii debitului cardiac
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
ignorând stimulii externi (stupoarea catatonică), sau, din contră, să manifeste o hiperactivitate motrică (excitarea catatonică). Nervii periferici pot fi lezati prin traumatisme, procese de scleroză a vaselor perineurale, stricturi cicatriceale, inflamații sau tumori, manifestarile clinice putând fi motorii (pareze, atrofii neurogene, hipotonii musculare, areflexie), senzitive (parestezii, disestezii, alodinie) și vegetative (tulburări de sudorație, ale reglării temperaturii corporale, de troficitate cutanată) [55]. Nervii rahidieni pot fi lezați de către fragmente ale discurilor intervertebrale; aceste fragmente pot hernia în cazul unor compresiuni realizate de
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
simpla măsurare a circumferințelor segmentelor examinate sau, mai modern, prin tehnici electrologice sau imagistice. Cert este însă faptul că lipsa contracției musculare privează fibrele musculare de alungirea sau scurtarea lor, cu repercusiuni negative asupra troficității musculare. În condițiile atrofiei musculare neurogene, adică prin denervare, în sprijinul acestei afirmații vin și rezultatele terapeutice favorabile obținute prin terapia excitomotorie, care menține în limite trofice musculatura denervată. Alături de absența contracției musculare, există opinii care atribuie importanță și absenței alungirii fibrei musculare, mecanism ce ar
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
umane sunt lipsite de inervație parasimpatică, cu excepții notabile (creier, tubul digestiv, glande salivare, organe genitale). Terminațiile parasimpatice folosesc ca mediator principal acetilcolina, cu efect vasodilatator dependent de endoteliu, dar nervii perivasculari conțin și neuroni nitrergici și peptidergici, astfel încât vasodilatația neurogenă este mediată și de oxidul nitric și de diverse peptide, cum ar fi peptidul intestinal vasoactiv (vasoactive intestinal peptide, VIP). 13.2.2. Centrii cardiovasculari bulbo-pontini Centrii nervoși esențiali pentru controlul presiunii arteriale sunt bulbopontini, iar organizarea funcțională complicată a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la nivel vascular. Există un puternic tonus simpatic vasoconstrictor; vasodilatația neurogenă poate fi determinată prin inhibiție presinaptică. Noradrenalina ca mediator principal și cotransmițătorii (ATP și neuropeptidul Y) acționează sinergic, prin intermediul receptorilor corespunzători din membrana miocitului neted vascular, pentru a asigura cotransmisia în această joncțiune neuro-efectoare simpatică. Vasoconstricția simpatică este mediată mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sinergic, prin intermediul receptorilor corespunzători din membrana miocitului neted vascular, pentru a asigura cotransmisia în această joncțiune neuro-efectoare simpatică. Vasoconstricția simpatică este mediată mai ales de adrenoceptori postsinaptici α1 (uneori și α ) și de purinoceptori P2 2x în oarecare măsură. Contracția neurogenă a mușchiului neted vascular este determinată de influxul de calciu prin ROC controlate direct de receptori P2x și de activarea eliberării de calciu IP3 -dependentă de către α1 adrenoceptori, cu o contribuție majoră a canalelor de tip L, ca rezultat al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
umane sunt lipsite de inervație parasimpatică, cu excepții notabile (creier, tubul digestiv, glande salivare, organe genitale). Terminațiile parasimpatice folosesc ca mediator principal acetilcolina, cu efect vasodilatator dependent de endoteliu, dar nervii perivasculari conțin și neuroni nitrergici și peptidergici, astfel încât vasodilatația neurogenă este mediată și de oxidul nitric și de diverse peptide, cum ar fi peptidul intestinal vasoactiv (vasoactive intestinal peptide, VIP). 13.2.2. Centrii cardiovasculari bulbo-pontini Centrii nervoși esențiali pentru controlul presiunii arteriale sunt bulbopontini, iar organizarea funcțională complicată a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]