58 matches
-
sunt cuprinse între neuropsihologie care le leagă de științele naturii și psihopatologie care le conexează prin antropologie la științele umane, așa cum se poate vedea în schema de mai jos. Fig. p. 14 manuscris??? Domeniul psihologiei Persoana normală PSIHOLOGIA Științele naturii NEUROPSIHOLOGIA PSIHOTERAPIA PSIHOPATOLOGIA Științele umane Neurobiologie Domeniul antropologiei medicale PSIHIATRIA Psihoantropologie Domeniul antropologiei filozofice Bolnavul psihic Domeniul clinicii medicale Reprezentare schematică a relațiilor dintre disciplinele psihologice W. Dilthey, care vede în psihologie o știință fundamentală ce sistematizează toate cunoștințele despre spirit
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clinicii medicale Reprezentare schematică a relațiilor dintre disciplinele psihologice W. Dilthey, care vede în psihologie o știință fundamentală ce sistematizează toate cunoștințele despre spirit, afirmă că psihologia are două surse fundamentale. Pe de o parte științele naturii reprezentate prin biologie (neuropsihologie), iar pe de altă parte științele umane, reprezentate prin filozofie (psihoantropologia). Acest aspect, adus în discuție de W. Dilthey în secolul al XIX-lea pentru psihologie, este reluat în secolul XX pentru psihiatrie, căreia i se subliniază dubla apartenență la
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
De la Socrate la Freud, Ed. Fast Print, București, 1997. Enăchescu, C., Expresia plastică a personalității. Ed. Științifică, București, 1975 Enăchescu, C., Fenomenologie nebuniei, Paideia, București, 2003. Enăchescu, C., Igiena mintală și recuperarea bolnavilor psihici, Ed. Medicală, București, 1979. Enăchescu, C., Neuropsihologie, Ed. Victor, București, 1996. Enăchescu, C., Psihologia activității patoplastice, Ed. Științifică, București, 1977. Enăchescu, C., Tratat de igienă mintală, Ed. Polirom, Iași, 2004 Enăchescu, C., Tratat de psihanaliză și psihoterapie. Ed. Polirom, Iași, 2003 Enăchescu, C., Tratat de Psihologie Morală
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracterul. Psihologia medicală (1924) C. von Monakow (1853-1930) Elveția Introducere biologică în studiul neurologiei și al psihopatologiei (1928) J.B. Watson (1878-1958) S.U.A Psihologia comportamentului (Behaviorismul) H. Wallon (1879-1962) Franța Psihologia patologică (1920) K.S. Lashley (1890-1958) S.U.A Neuropsihologia E. Minkowski (1886-1972) Franța Schizofrenia (1927). Tratat de psihopatologie (1966) I.P. Pavlov (1849-1936) Rusia Reflexele condiționate. Tipurile de activitate nervoasă superioară H. De Jong și H.Baruk Franța Catatonia experimentală (1930) E. Durkheim (1858-1917) Franța Du suicide (1930) J.M. Sakel
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Enciclopedică română, București. 8. Ciofu, I. și Golu, M. 1978. „Tratat de psihofiziologie. Vol. I”, Ed. Academiei RSR, București. 9. Cosmovici, A. 1990. „Despre cauzalitatea psihică”. Revista de psihologie Nr. 1. 10. Dănilă, I. și Golu, M. 2002. „Tratat de neuropsihologie”. Ed. Medicală, București. 11. De Bruin Colette 2008. „Dă-mi o mână de ajutor. Pedagogia modernă pentru lucru cu persoane autiste”. Traducere din limba olandeză Inge Jose Smolik. 12. Theo, Poeters 2009. „Autismul și intervenția educațională”. Traducere. Ed. Polirom Iași
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
reușește să reabiliteze omul în singularitatea și forța sa creatoare. Ilustrînd la fiecare pagină fragilitatea paradigmelor umane, demersul său transdisciplinar ne conduce pe drumuri neobișnuite, sprijinindu-se pe analiza unor opere de artă, a unor lucrări de etnologie, economie sau neuropsihologie, examinînd această facultate umană prin excelență care este imaginația creatoare de lumi. Iată un fragment ilustrativ, chiar dintru începutul acestui volum surprinzător: Căzut de pe bicicletă. E ceea ce am păstrat ca imagine și, mai mult decît atît, ca emoție corporală, de la
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
motivaționale au fost abordate dintr-o perspectivă practică. Ca model bio-psihosocial, terapiile comportamentale și cognitive au, de asemenea, relații cu neuroștiințele și cu farmacologia. In cazul neuroștiințelor, progresele sunt promițătoare, de exemplu în ceea ce privește aporturile combinate ale imageriei medicale și ale neuropsihologiei. Modalitățile de utilizare ale acestor noi cunoștințe fiind insuficient adaptate abordării clinice, am decis să nu tratăm acest subiect în lucrare. In schimb, psihofarmacologia face parte dintre instrumentele clinice disponibile. Trebuie oare s-o asociem sau nu terapiilor comportamentale și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
concepute ca o ucenicie în domeniul reglării emoționale. Studiile demonstrează faptul că această dereglare emoțională este globală: fobicii sociali prezintă o dereglare și a altor stări emoționale decât teama și rușinea cum ar fi: furia, tristețea. Perspectivele neuro-imageriei și ale neuropsihologiei Informațiile referitoare la fobia socială sunt susținute de către lucrările de neuro-imagerie, care atestă realitatea neuro-anatomică funcțională a fobiei sociale (hiperactivitate amigdaliană, care depășește capacitățile de reglare a cortexului prefrontal), cât și normalizarea acesteia după tratament medicamentos însă mai ales după
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]