64 matches
-
J, New York, Guilford, pp. 359-376 SAPOSNEK DT (1980Ă - Aikido: A model for brief strategic therapy. Family Process, 19, 227-238 SIEVER LJ, DAVIS K (1991Ă - A psychobiological perspective on the personality disorders. American Journal of Psychiatry, 148: 1647-1658 SHAPIRO D (1985Ă - Neurotic Styles. New York, Basic Books SHEA MT et al (1990Ă - Personality disorder and treatment outcome in the NIMH. Treatment of Depression Collaborative Research Program. American Journal of Psychiatry, 147, 711-718 SHEA MT (1993Ă - Psychosocial Treatment of Personality Disorders. Journal of Personality
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
New York. Kipling, R. (1937/1985), „Working-tools”, în B. Ghiselin (ed.), The Creative Process: A Symposium (pp. 161-163), University of California Press, Berkeley (ediția originală: 1937). Kris, E. (1952), Psychoanalytic exploration in art, International Universities Press, New York. Kubie, L.S. (1958), The neurotic distortion of the creative process, University of Kansas Press, Lawrence. Langley, P., Simon, H.A., Bradshaw, G.L., Zytkow, J.M. (1987), Scientific discovery: Computational explorations of the creative process, MIT Press, Cambridge, MA. Lubart, T.I. (1990), „Creativity and cross-cultural variation”, International Journal
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ediția a II-a, pp. 41-52), Pergamon, Oxford (ediția originală: 1896). Kaufman, P. (1926), Essays in memory of Barrett Wendell, Harvard University Press, Cambridge, MA. Kroeber, A. (1944), Configurations of cultural growth, University of California Press, Berkeley. Kubie, L.S. (1961), Neurotic distortion of the creative process, Noonday, New York. MacKinnon, D.W. (1963), „Creativity and images of the self”, în R.W. White (ed.), The study of lives (pp. 251-278), Atherton, New York. MacKinnon, D.W. (1970), „The personality correlates of creativity: A
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
impunerea noului domeniu a adus-o Kets de Vrie care, singur sau în colaborare, a publicat un număr impresionant de lucrări pe această tematică. Iată, cu titlu de exemplu, câteva dintre ele: Organizational Paradoxes: Clinical Approach to Management (1980); The Neurotic Organizations (1984, împreună cu O. Miller); The Leadership Mistique (2001 - tradusă în limba română în 2003); Struggling with the Demon: Perspectives on Individual and Organizational Irrationality (2001tradusă în limba franceză în 2002) etc. Kets de Vrie recurge permanent la comparații. El
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stilurilor nevrotice ale personalității, problematica patologiei organizaționale a fost subiect de interes și pentru M. Kets de Vries și D. Miller, care au editat în anii ’80 mai multe lucrări, printre care și volumul Unstable at the Top sau The Neurotic Organization (1984) (vezi Kets de Vries, 2003). Autorii argumentau că în multe companii, în care puterea este mult concentrată, există o relație notabilă între personalitate, stilul de conducere și cultura corporatistă, strategia, structura. De Vries și Miller au abordat distincția
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sociale de l’entreprise: essai de sensibilisation, Gauthier-Villars, Paris. MICLEA, M., (1997), Stres și apărare psihică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. MIGLIONICO, A. (2000) Manuale di Comunicazione e Counselling, Centro Scientifico Editore, Torino. KETS DE VRIES, M., MILLER, D., (1984), The Neurotic Organization, Jossey-Bass, San Francisco. MILLS, L.M., HUEBNER, E.S. (1998), „A prospective study of personality characteristics, occupational stressors, and burnout among school psychology practitioners”, Journal of School Psychology, 36, pp. 103-120. MOISER, S.K. (1982), Workaholics: An Analysis of Their Stress, Success
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
deosebește pe artiști de oamenii de știință și de alți "contemplativi" : de fapt, deosebirea evidentă constă în aceea că adesea scriitorii prezintă propriile lor cazuri, transformându-și boule în material tematic. *1 Întrebările fundamentale sunt următoarele : Dacă scriitorul este un neurotic, nevroza este aceea care îi furnizează temele operei sau constituie numai motivarea acesteia? Dacă nevroza nu face decât să-i motiveze opera, atunci scriitorul nu se cade să. fie deosebit de ceilalți contemplativi. Cea de-a doua întrebare este : Dacă scriitorul
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
care îi furnizează temele operei sau constituie numai motivarea acesteia? Dacă nevroza nu face decât să-i motiveze opera, atunci scriitorul nu se cade să. fie deosebit de ceilalți contemplativi. Cea de-a doua întrebare este : Dacă scriitorul se dovedește un neurotic prin temele lui (așa cum în mod sigur se dovedește Kafka), cum se explică faptul că opera lui este inteligibilă pentru cititori ? Scriitorul pesemne că face mult mai mult decât să consemneze istoricul unui caz clinic. El se ocupă probabil, fie
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
opera lui este inteligibilă pentru cititori ? Scriitorul pesemne că face mult mai mult decât să consemneze istoricul unui caz clinic. El se ocupă probabil, fie de un arhetip (așa cum face Dostoïevski în Frații Karamazov), fie de un tip de "personalitate neurotică" foarte răspândit în vremurile noastre. Concepția lui Freud despre scriitor nu este absolut consecventă. Ca mulți dintre colegii lui europeni, în special Jung și Rank, Freud a fost un om cu o bogată cultură generală, nutrind respectul austriacului instruit pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
el a găsit numeroase intuiții care anticipau și confirmau propriile lui teorii - în Frații Karamazov de Dostoïevski, în Hamlet, în Nepotul lui Rameau de Diderot, în opera lui Goethe. Dar, pe de altă parte, Freud considera că scriitorul este un neurotic incurabil care, prin creația lui, evită o prăbușire, dar în același timp se sustrage unei adevărate vindecări. Artistul (spune Freud) este la început un om care se îndepărtează de realitate pentru că nu se poate împăca cu faptul că i se
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
scrie, fie că adaptarea ce li se propunea însemna o adaptare la o normalitate sau la un mediu social pe care ei le respingeau ca filistine sau burgheze. Astfel, Auden a afirmat că artiștii ar trebui să fie cât mai neurotici ou putință; și mulți au fost de acord cu freudiștii revizioniști, ca Homey, Fromm și Kardiner, care susțineau că și concepțiile lui Freud despre nevroză și normalitate, care își au originea în lumea vieneză de la sfârșitul secolului ai XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
mai categorice - anume că opiul deschide o întreagă lume de noi experiențe oare pot fi tratate pe plan literar ; dar în lumina cercetărilor clinice moderne reiese că elementele neobișnuite din opera unor astfel de poeți sunt generate de psihicul lor neurotic și nu de efectul specific ai drogului. Elisabeth Schneider a arătat că, de fapt, cu excepția complexității lor, "visurile literare ale unui mâncător de opiu" [scrise de De Quincey] care au avut o atât de mare înrâurire asupra literaturii ulterioare, nu
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
privind iluminismul politic necesitau mai mult decat așa ceva. El s-a inspirat din povestirea imaginara, Histoire de Dom Carlo, fils de Philippe ÎI, scrisă de anticlericalul abate César Vichard de Saint-Réal (1639-92). Abatele și ulterior Schiller, l-au transformat pe neuroticul Carlo într-un Hamlet progresist, un intelectual prolific, a cărei energie era canalizata spre cauza eliberării Flandrei de sub tirania spaniolă, si care se opune tatălui său care, din rațiuni de stat, se căsătorise cu iubita lui, Elisabeta de Valois. Celelalte
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
controlul perceput asupra finanțelor și conflictele produse de bani. El a descoperit că extravertiți tind să fie mai extravaganți decât introverții. Persoanele care își controlează banii au dat mai puțină dovată de anxietate și tind să fie mai extroverți. Introverții neurotici consideră că banii au un rol mai important în viață și erau mai reținuți, în comparație cu introverții stabili. În ciuda legăturilor clare cu personalitatea, rezultatele au arătat că atitudinea față de bani măsurată prin intermediul chestionarului, nu avea legătură cu diferențele demografice de gen
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
familii de teorii și metode psihologice, deși e cunoscută mai curând ca tehnică psihoterapeutică de a elucida procesele de transfer și rezistență prin intermediul asociațiilor libere ale inconștientului care s-ar manifesta prin intermediul simptomelor. Teoriile freudiene, de pildă, susțin că reacțiile neurotice și isterice ar avea la bază inacceptarea culturală și socială a unor dorințe și fantezii de natură sexuală ori a unor evenimente traumatice din trecut, care ar fi astfel reprimate în inconștient. Există, însă, și situații în care materialul reprimat
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
A. (1958). Rational Psychotherapy. Journal of General Psychology, 59, 35-49. Ellis, A. (1962). Reason and Emotion in Psychotherapy. New York: Lyle Stuart. Ellis, A. (1975). A Guide to rational living. Englewood Cliffs: Prentice-Hall. Ellis, A. (1975a). How to live with a neurotic. Rev. ed. North Hollywood, CA; Wilshire Books. Ellis, A. (1994). Reason and emotion in psychotherapy. New York: Carol Publishing Group. Ellis, A., și Harper, R.A. (1975). A new guide to rational living (rev. ed.). Hollywood, CA: Wilshire Books Company. Ellis, A
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
faptul că eram invitat să conferențiez la Yale și la Harvard - pentru taică‑meu nu conta și Îmi arunca Întotdeauna În față că n‑am intrat la Phi Beta Kappa. Mintea lui era un soi de mlaștină Okefenokee, cu luminițe neurotice care‑i jucau la suprafață. Era un ratat, desigur, dar și cu ceva merite ascunse - Însă atât de bine Îngropate, Încât nu mai puteau fi redescoperite. Aici Ravelstein s‑a oprit și pe urmă mi‑a spus: - Cred că În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
hypnotherapy. American Journal of Clinical Hypnosis, 8, 57-65. Erickson, M. H. (1966Ă. The interspersal hypnotic technique for symptom correction and pain control. American Journal of Clinical Hypnosis, 8, 198-209. Erickson, M. H. (1973Ă. Psychotherapy achieved by a reversal of the neurotic processes in a case of ejaculatio praecox. American Journal of Clinical Hypnosis, 15, 217-222. Erickson, M. H., Rossi, E. L. & Rossi, S. I. (1976Ă. Hypnotic Realities. New York: Irvington. Erickson, M. H. (1977Ă. Hypnotic approaches to therapy. American Journal of Clinical
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
caracterul ambiguu-fabulos al povestirii se opune relatării tradițional-omnisciente, păstrîndu-se mai curînd în aria translucidului narativ, un fir epic minimal poate fi reconstituit din diverse supoziții și sugestii. Personajul, în postură de posibil servitor al unui bătrîn bogat, dezvoltă o fixație neurotică, legată de constituția fizionomică a blîndului său stăpîn. Acesta are un ochi exoftalmic, asemănător cu al unui vultur, de un albastru deschis înfricoșător, care, ori de cîte ori se oprește asupra naratorului, îl îngheață instantaneu, tulburîndu-l emoțional pentru tot restul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
numește slavare a copiiilor (a căror inocență a fost, prezumtiv, "coruptă" de către maleficii mesageri). Lupta eroinei (niciodată vizibilă sau măcar inteligibilă celorlalți din jurul ei) amestecă delirul, erotismul, parapsihologia și religia într-un comportament ce se revelă, fără nici un dubiu, drept neurotic (în excesul final, de a-l proteja pe Miles de privirile diabolice ale lui Peter Quint pe care, se înțelege, doar naratoarea îl vede, guvernanta îl strînge atît de tare pe copil în brațe, încît ... îl omoară, asfixiindu-l). James introduce
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
i-a rămas încremenit în acea clipă fatidică). Moștenitorii îi vînează averea, dar nu au acces la Miss Havisham, singurele persoane care o văd fiind Estella și Jaggers, administratorul financiar și, totodată, personajul suficient de bizar el însuși în care neurotica femeie are încredere deplină. Situațiile trăite de Pip în Casa Haviham revelă o dimensiune paradoxală. E umilit constant de către Estella (sub supravegherea "paideică" a mamei adoptive, care, se pare, încearcă să-și "educe" fiice dur, de timpuriu, pentru a nu
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
din afara țării: Tavi Iepan (inițiatorul proiectului Rezident Ex, chitară, Hamburg, ex- Progresiv TM, Cargo, Flying Wood, Locatarii), Christian Podratzky (bass, Berlin, ex- Impact, Pro Musica, Poems for Layla, Abra), Matthias Lange (chitară, Hamburg, ex- Metalium, Sinner), Florin Cvasa (tobe, ex- Neurotica), Adrian Popescu (chitară, Paris, ex- Metamorf, Cargo). După 10 ani petrecuți in Australia, Ovidiu Ioncu- Kempes (fostul solist al trupei Cargo) sa întors pe scena românească alături de acest grup. Albumul de debut poartă numele “alpha” - “care este un simbol
Margareta P?slaru:?Margareta 70? by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84325_a_85650]
-
dat în orașul nostru, aducând în sprijinul acestei afirmații și nume precum Colegium, Kamadeva, KPK (Dixi Krauser, Boian Perin, Nic Krakovsky), Impact, Metamorf, Autostop, Logaritm, Black Roses, Peti Tocak (A cincea roată, singura trupă de expresie sârbească de aici), Survolaj, Neurotica sau Chin. Evident, lista poate fi completată cu o serie de nume actuale sau din istorie. Cum se vede situația prin ochii celor care au emigrat? Tavi Iepan, fost membru activ al scenei locale, care actualmente trăiește în Germania și
Agenda2006-11-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284861_a_286190]
-
Trupa londoneză Neurotic Mass Movement se află în premieră la București, săptămâna aceasta. Miercuri, 5 octombrie, de la ora 19, artițtii sunt invitații centrului de artă și cultură contemporană Pavilion Unicredit, urmând ca joi, 6 octombrie, după oră 21, să concerteze pe scena Club
Neurotic Mass Movement se află în premieră în București. Vezi unde concertează () [Corola-journal/Journalistic/68776_a_70101]
-
după oră 21, să concerteze pe scena Club Control (Academiei, 19). La evenimentul de pe 5 octombrie este liberă, iar la concertul de la Club Conbtrol costă 15 lei. În deschidere va cânta formația românească Umbre & Lumini. Formată în 2008, trupa londoneză Neurotic Mass Movement este un parteneriat muzical între Yin Neurotic (voce & synth) și David Neurotic (chitară). Împreună, ei au găsit o abordare emoțional-intuitivă a muzicii realizând un sunet unic. Vocea intensă și sunetul dramatic al chitării balansează stilistic între muzică electro
Neurotic Mass Movement se află în premieră în București. Vezi unde concertează () [Corola-journal/Journalistic/68776_a_70101]