6,279 matches
-
să mă-nece, Dar ruga mea-i fierbinte de cuvinte. Bolnavă și cuminte, mă dezminte - Plutesc într-o derivă relativă, Dar ruga mea-i fierbinte de cuvinte Și totuși sunt captivă deopotrivă. Plutesc într-o derivă relativă A lumilor văzute, nevăzute Și totuși sunt captivă deopotrivă, Minute de minute, toate mute. A lumilor văzute, nevăzute Simbrii plătite-n sânge vor restrânge, Minute de minute, toate mute Și ochiul care plânge și deplânge. Simbrii plătite-n sânge vor restrânge Mulțimea diletanta și
PANTUM CONFUZ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1473465160.html [Corola-blog/BlogPost/361047_a_362376]
-
dezminte - Plutesc într-o derivă relativă, Dar ruga mea-i fierbinte de cuvinte Și totuși sunt captivă deopotrivă. Plutesc într-o derivă relativă A lumilor văzute, nevăzute Și totuși sunt captivă deopotrivă, Minute de minute, toate mute. A lumilor văzute, nevăzute Simbrii plătite-n sânge vor restrânge, Minute de minute, toate mute Și ochiul care plânge și deplânge. Simbrii plătite-n sânge vor restrânge Mulțimea diletanta și actantă Și ochiul care plânge și deplânge Își va iubi o-amantă combatanta. Mulțimea
PANTUM CONFUZ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1473465160.html [Corola-blog/BlogPost/361047_a_362376]
-
adânc întâmplării care mi-a scos în cale acest dar, căci la rândul lui, scrisul a dat naștere unei alte etape de viață cu trăiri în care zace ceva sacru și teribil de frumos. Comunicarea prin scris cu semenii mei nevăzuți de pretutindeni, mai ales cu cei care își notează pe agenda zilnică împlinirea faptelor bune și iubirea, a devenit pentru mine esențială. Scriu, fie despre lumea prin care mi-am depănat firul vieții cu întâmplările ei, fie despre lumea văzută
NICIODATĂ NU E PREA TÂRZIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_niciodata_nu_e_prea_tar_elena_buica_1343815559.html [Corola-blog/BlogPost/360068_a_361397]
-
infailibil?! Omenia, generozitatea, bunul simț îi înnobilează pe oameni întocmai necățărându-i în vârful aroganței, cățăratul nefiind cu nimic mai presus decât târâșul. Există uneori atât de aproape, chiar sub ochii noștri astfel de oameni, dar, adesea ne derutează viziuni nevăzute, ne domină o rațiune ce se dușmănește cu sensibilitatea sufletului, iar aceasta nu-i decât un crunt rău ce ne-ndepărtează de ei și pe noi de noi! Neamul românesc are lângă trupul și sufletul său un suflet și un
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
-i legat, în ce e trupul, nici de carene, nici de os. Pe pământ izvorul vieții nu e și n-a fost nicicând : Nici în sânge, nici în creier, nici în inima bătând, Ci el curge din adâncul Cerurilor înstelate, Nevăzut fior de viață în oricare vietate. Iar când vietatea moare, se dezleagă-ntreg misterul, Căci pământul ia țărâna, pe când sufletu-l ia Cerul, Cum, spărgând un bec ce face casa de lumină plină, Sfărmat este doar becul, nu izvorul de
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
împodobit că o zeița a sacrificiului. Carnavalul e o artă nescrisa, e sufletul despuiat, etalat în stradă cu toate rănile înflorite... că o nefirească primăvară! Nimeni nu înțelege această parada, necunoscuții aclamă și râd; doar cuvintele se închid într-o nevăzuta și nebănuita tornadă, și-așteaptă tăcute nașterea unui taifun... Veniți la sărbătoarea cetății! Nu lăsați cuvintele să vă întunece mintea și ochii; regina să fie cea mai frumoasă frază ce sângerează în voi, de când “Paharnicul” și-a umplut ulcelele cu
CARNAVALUL CETATII de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Carnavalul_cetatii_valentina_becart_1385039226.html [Corola-blog/BlogPost/347275_a_348604]
-
a se cățăra, târându-și undeva mai sus, trupul greoi, i se agăță de retină. Așadar tot ei, dinții, erau salvarea. Poate că nu era deloc întâmplătoare închiderea cabinetelor stomatologice și fenomenul chiar se petrecea, așa, în plină zi, pe nevăzute. Rămase pe gânduri, neștiind dacă să se bucure sau să se întristeze. Oare fenomenul era o evoluție, sau doar o involuție? Se concentră asupra dilemei încercând să găsească răspunsul pe care-l simțea pe aproape, asemeni unui fluture așezat pe
DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1443456784.html [Corola-blog/BlogPost/363368_a_364697]
-
în urmă”.Nu de puține ori ne-am întrebat de unde venim și încotro ne îndreptăm, care sunt resorturile intime capabile să ne dea tăria de a merge mai departe, către atingerea obiectivului propus. Factorul intern, acumularea datorată generațiilor anterioare, ștafeta nevăzută pe care am preluat-o de la moșii și strămoșii noștri - aceasta este enigma pe care vom încerca s-o descifrăm. Națiunea este un termen, o noțiune, o entitate de care auzim foarte des, dar, din păcate, sursele oficiale de informare
Națiunea, eterna iubire… by http://balabanesti.net/2014/05/24/natiunea-eterna-iubire/ [Corola-blog/BlogPost/339971_a_341300]
-
fragmentat, sugerat. De ce nu am avut puterea să îl întregim și să îi dăm culoare, strălucire? Ne cunoșteam demult, din liceu. Preocupări comune, idealuri asemănătoare; drumurile însă ne-au fost paralele, ba nu, mai bine zis siameze. Cordonul ombilical era nevăzut și, peste ani, am încercat să-i demonstrăm existența... dar poate că a fost o simplă operație chirurgicală de separare necesară, firească...efectuată în cea mai deplină stare de sterilizare cu ustensile moderne, sub anestezie completă.Dar atunci de unde durerea
ROMANUL DIANEI -CONTINUARE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1456635783.html [Corola-blog/BlogPost/384767_a_386096]
-
semăna a om dar parcă dădea a animal după copite doar că în mână ținea o tavă argintie cu un pocal pe ea. Nu zise nimic, puse mâna pe pocal de parcă o fură și își potoli setea. Vietatea se retrăse-se nevăzută precum apăru. Nu înțelegea ce se petrece dar se simțea bine, totul în jur era atât de ... moale. Se ridică de pe patul ce o atrăgea ca un magnet și se duse la geam, un geam ilogic de înalt ce se
MÂNTUIREA III de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/Mantuirea_iii_ovidiu_borchin_1392069764.html [Corola-blog/BlogPost/364116_a_365445]
-
speriat și ați căzut, trei zile nu ați știut de domnia voastră. Brusc parcă simți retrăind trupul aflat în cădere urmată de senzația de moliciune. - Da îmi este foame, voi lua masa aici ! - Am înțeles măria ta ! deândată ... și se făcu nevăzut. Își întinse brațele și luă aer în pieptul ce se umflă a împlinire. Se scufundă apoi în fotoliul din fața geamului deschis și se născu în mintea ei întrebarea - eu ce vis am avut ? cu o stradă ? Repede îi făcu vânt
MÂNTUIREA III de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/Mantuirea_iii_ovidiu_borchin_1392069764.html [Corola-blog/BlogPost/364116_a_365445]
-
un alb porumbel Ce nu poate zbura singur. Scânteietoarele, mirabilele prea plinele Tale Izvoare Mă umplu, Mă învăluiesc simplu Din creștet până la picioare Și sunt la masă și la cină Ta, Doamne Amfora plină cu vinul vieții Aflată În divinele, nevăzutele Mâinile Tale. Doamne! Ai grijă, nu mă lasă Nu mă scăpa, cioburi să devin Sunt amfora Ta plină cu vin! În ceruri, ca și pe pământ, Moartea este transformare Înviere-n altceva, înălțare. Cu toate acestea,măi lasă-mă, Mă
SUNT CUPA DIN MÂINILE TALE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1401973945.html [Corola-blog/BlogPost/360957_a_362286]
-
la Sucevița cele mai mici dimensiuni din întreaga pictură moldovenească a acestei a doua faze. Dimensiunile mici au înlesnit însă exprimarea în pictura Suceviței, interioară și exterioară, a unui număr impresionant de scene cu „tâlc” legate între ele „prin fire nevăzute ... cel mai complex program iconografic din întreaga ortodoxie medievală”, spune Sorin Ullea. Este concluzia la care a ajuns însă numai după aplicarea timp de câteva decenii a aceleiași metode de studiere exhaustivă și asupra monumentelor bizantine cât și ale școlilor
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
modesta biserică bizantină din satul Kritza (insula Creta). O preocupare deosebită a lui Sorin Ullea a fost modul de construire al spațiului interior, uimitoarea descoperire a marelui istoric de artă austriac Alois Riegel, publicată în 1901: „o entitate abstractă și nevăzută care este baza și punctul de plecare al oricărei arhitecturi, pereții fiind doar cochilia, învelișul acestui spațiu”, talentul constructorului fiind însă cel care determină calitatea spațiului interior religios sau laic: bine sau prost realizat. Cercetarea comparativă în 1965 a acestui
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
Și pentru comoară cu moartea plătesc, Căci viteazul îi ucide în luptă. Învingător Siegfried,devine rege În Nibelheimul sinistru și tăcut Când sabia promisă,s-o ia,merge, Cu violență-i prins de-un necunoscut. Siegfried se luptă cu ceva nevăzut, Iar lupta este grea,obositoare. Tot luptând,o zi și-o noapte au trecut, Dar iată că un semn acum apare. E o bucată de mătase mică De care Siegfried trage înfuriat Și imediat în față-i se ridică, Al
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1418339495.html [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
trecut, Dar iată că un semn acum apare. E o bucată de mătase mică De care Siegfried trage înfuriat Și imediat în față-i se ridică, Al piticilor rege încoronat. Purtând pe cap o glugă fermecată Piticul rege,se făcea nevăzut Și astfel el a putut să se bată Cu Siegfried,vitezul prinț de toți temut. Alberich recunoaște c-a fost învins Devenind a comorii ocrotitor Ca s-o păzească el e convins, Cunoascându-i blestemul ucigător. Când sabia din nișă a
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1418339495.html [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
pe loc l-a plăcut, Dar el ignorând-o spune că-i vasal. Lui Gunter jurându-i să-i fie ca scut, Vița apărându-i,e-al său ideal. Brunhilda și Gunter pornesc la luptă, Iar Siegfried de glugă făcut nevăzut, Sulița și scutul lui Gunter poartă, Să-nvingă regina în luptă tăcut. Învinsă regina,spre Worms au plecat, Ca nunta s-o facă cum au hotărât. Când Siegfried cu Krimhilda s-au cununat, Doar chipul Brunhildei era mohorât. Pe Gunter
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1418339495.html [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
minunile pe care le făcea Dumnezeu prin mâinile lui. Atădată mergând la biserică și neaflând acolo decât slujitorii, a aprins candelele, făcliile și a început de unul singur slujba. Dar s-a întâmplat că răspunsurile diaconilor erau date de îngeri nevăzuți iar glasurile lor răsunau atât de minunat, încât oamenii au dat buzna să vadă ale cui sunt acele frumoase cântări, într-atât a cinstit Dumnezeu pe acest credincios al Său. S-a mai întâmplat că altădată la Vecernie, n-a
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/12_decembrie_sf_spiridon_f_ion_untaru_1386822970.html [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
care o doresc, orientîndu-se de mici către locul de muncă preferat conform principiului ”omul potrivit la locul potrivit”. Viața întru zamolsianism, ca dacoromân, este eternă, pentru că eternitatea s-a născut, este valoarea zamolsiană vie, omul este academicianul celor văzute și nevăzute - simbolul înțelepciunii a tot și a tuturor celor care s-au aflat, se află și se vor afla în DacoRomânia de la începuturi pînă în viitorii previzibili și dezirabili spre orizonturile lumii. La 21 iunie 2016 am sărbătorit, împreună cu ei, trei
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
și strămoșilor săi spre a releva ochilor odihniți (ai celor fără harul și puterea lui de dăruire) chipul lumii Cerului, așa cum a fost închipuit jos, pe pământ, de meșterii cei aleși de Domnul să zidească, să cioplească, să zugrăvească lumea nevăzută a Sa. Și ca văzând noi toate acestea, să ne minunăm de câtă avere a făcut poporul român din Basarabia (și din alte locuri străine, unde l-a prins vremurile) din talantul cel propăvăduit în Evanghelia Duminicii a 16-a
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
Sângur nu pot. N-am zis nimic. Ultimele cuvinte le-am prins din mers. Nu, nu din mers, că mă târam, apăsat de disagi, cătrănit, cu gura uscată, cu greața-n stomac, încătușat și smucit de lanț de către un călăreț nevăzut. ”Cu dragoste, îmi răsuna la fiecare smucitură, șî cu post. Cu dragoste... șî cu post. Cu dragoste... șî cu post.” Ce dragoste? Tocmai sfârtecasem o oaie! Ce post? Cu carne, nu cu post! Până s-ajung acasă, mă stăpânea o
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
că mama s-a speriat. Am trântit disagii în mijlocul antreului și-am fugit. Am umblat pe coclauri până noaptea târziu. La fiecare pas mă căzneam, ca și cum m-aș fi întors din drum și aș fi luat după mine acel călăreț nevăzut, cu cal cu tot, pe târâș. Dragostea, pentru Bătrâni, era ceea ce noi numim har. Un dar de Sus, cu care ai fost înzestrat, de care, la un moment dat, devii conștient, pe care ți-l asumi și îl pui în
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
a imaginii încremenite-ntr-o natură supremă, desăvârșită, iar culorile june ale primăverii își tricotau bucuroase asortările împachetate în dantescul anotimpului. M-am întrebat atunci cu pietate ce am făcut în lumea asta să merit o asemenea chemare, ce forțe nevăzute m-au împrejmuit și m-au ridicat în văzduh, îmbătându-mă de fericire? Iar cerul, ghicindu-mi parcă gândul precar, îmi zâmbi îngăduitor și-mi trimise o rază de soare ce-mi gâdilă retina. Am înțeles atunci răspunsul lui și
REGATUL DIVIN AL HORAIŢEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Regatul_divin_al_horai_cristea_aurora_1351863264.html [Corola-blog/BlogPost/344993_a_346322]
-
Constantin Publicat în: Ediția nr. 1345 din 06 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului În subteranele minții umane bântuie umbre ... strigoii unor traume sau întâmplări generatoare de suferințe fizice sau psihice. Mintea ... un labirint nesfârșit, întortocheat, plin de capcane și entități nevăzute. Uneori e ca o mlaștină cu nisipuri mișcătoare unde poți fi înghițit fără milă. Nimic nu poate prevesti o eventuală deraiere sau pierderea realității. O fracțiune de secundă și întunericul cuprinde culoarele rațiunii scufundându-le într-o beznă totală, cu
MINTEA UMANĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1410006290.html [Corola-blog/BlogPost/365306_a_366635]
-
Acasa > Poezie > Delectare > AMPRENTA LUI DUMNEZEU Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2049 din 10 august 2016 Toate Articolele Autorului Îmi cunosc locul. Primesc zilnic indicații pentru poziționare în raport cu inima lucrurilor. Sunt de nevăzut pentru înstrăinări de lumină, sunt de neauzit pentru călătoriile în afara muzicalității. Îmi cunosc locul. E spațiul acela liber pe care îl zăresc preț de un suflet. Mă cheamă, mă caută, mă atrage, mă invită, mă așteaptă, mă primește, tânjește să
AMPRENTA LUI DUMNEZEU de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1470821311.html [Corola-blog/BlogPost/382514_a_383843]