29 matches
-
în absurd, la doi pași de suprarealism, care ne lasă perplecși, uimiți”[14] Să citim următoarele maxime ale lui Schor: „Un caz rar: s-a lovit singur în amorul propriu”; „Și cuiele stabilesc contacte.” Continuă același autor: „Caricatura, parodia, surpriză, neverosimilitatea, deformarea și gluma sunt concepte strâns legate între ele.”[15], ceea ce se adeverește și la Schor: „Soțul ei e un înger și ea îi pune coarne... Înger cu coarne?”, “Astenia este tot oboseala, dar mai cultă”. În sfârșit, așa se
DOREL SCHOR SAU ITINERARIILE ABSURDULUI de DIEGO VADILLO LÓPEZ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Diego_vadillo_lpez_dorel_schor_sau_i_diego_vadillo_lpez_1331541923.html [Corola-blog/BlogPost/354526_a_355855]
-
sunt singurele instrumente care ne pot salva de la ratarea mesajului kafkaian. Autorul Procesului vizează în primul rând arhitectura inteligibilă a lumii, principiul de posibilitate a legii, transcendența ei, ontologia, fenomenologia și psihologia structurilor juridice (laice și religioase), metafizica vinei, stranietatea, neverosimilitatea, culpabilitatea și eșecul ființei umane. Kafka ar fi scris Procesul, Castelul și Colonia penitenciară sau în orice caz o operă cu un fond ideatic similar chiar dacă s-ar fi născut la Londra, Paris, București sau Ocna -Șugatag, indiferent de timpul
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/franz-kafka-procesul-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
erau inexistente în momentul redactării! Se vorbește chiar de Constantinopole, or, la acea dată, orașul nu exista; și nici măcar ideea, în spiritul celui care îl va construi. Pe de altă parte, documentul abundă în contrasensuri, în sensuri greșite, precum și în neverosimilități. De exemplu: cum ar putea Constantin să-și sacrifice proiectul lui cel mai drag, el care gândește și acționează, de-a lungul întregii lui existențe de împărat, la edificarea unui stat stabil, după dezmembrarea Tetrarhiei? Pentru care anume motive ar
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dintre cititorii lui Sade ar suporta să vadă pe ecran un număr mare de scene pe care le citesc, desigur, cu plăcere în romanele acestuia. Este, de altfel, suficient să întărești caracterul fictiv al narațiunii prin semne foarte clare de neverosimilitate pentru a se instaura o mai mare libertate. Lucrul acesta se observă, de pildă, în Anti-Justine. În prefață, autorul denunță operele lui Sade; afirmă, într-adevăr, că a scris o carte unde "libertinajul nu este nicidecum crud față de sexul grațios
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
poate atinge apogeul, spre satisfacția deplină a partenerilor. Din acest punct de vedere, se poate afirma că pornografia este absolut transgresivă, în sensul că are menirea de a bulversa multitudinea de granițe sociale și psihologice care structurează relațiile sexuale efective. Neverosimilitatea narațiunii pornografice nu trebuie considerată un defect, ca și cum autorii n-ar fi știut să ridice nivelul scriiturii: este o condiție a funcționării ei. Totuși problema verosimilității nu se pune chiar în același mod în toate narațiunile. Dacă este vorba despre
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
lucrurile în cazul povestirilor în care enunțătorul pretinde că evocă o poveste independentă de narațiune. Situațiile sunt totuși foarte diverse. La unul dintre polii extremi pot fi plasate textele care acumulează indicii de realitate, la celălalt textele care afișează semnele neverosimilității lor. Așa se întâmplă, de exemplu, în Anti-Justine de Restif de la Bretonne, unde am observat că doar numele personajelor ("Poilsoyeux", "Connette"*, "Vitnègre"...) e de-ajuns pentru a face ca lumea reprezentată să pară complet diferită de realitate: din start, ele
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
de numeroase personaje, în schimb, substanța epică e departe de a fi un simplu pretext ori suport al ei. Conflictul dramatic dintre eroii principali - umanitaristul Emil Olaru și crudul și încrâncenatul Modrogan - e construit cu o abilitate ce estompează posibilele neverosimilități. Extinderea confruntării printr-o miză erotică - prizoniera Iulia Desjöffy de care Emil Olaru se îndrăgostește - este o soluție fericită, permițând nu numai o echilibrare a forțelor, ci și atingerea unei tensiuni maxime. În acest chip, romanului de război, autentic și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286420_a_287749]
-
timp să se americanizeze și să întemeieze familia asta, care avea cel puțin opt ani vechime... Atunci un bărbat, care se ivi pe veranda casei, chemă copiii. Am ridicat privirea și, reușind să domin în câteva secunde uluirea pricinuită de neverosimilitatea acelui chip sub un astfel de nume și în acel loc, l-am recunoscut pe Iuri. Se îndreptă spre grilaj, îl apucă pe copil, îl desprinse de bare, în ciuda protestelor. Omul cel pătrat, cu cămașă albă, cu mâneci scurte (paznic
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
camerelor sau al casei în care locuiește: în asemenea cazuri ar trebui să nu surprindă că locuința corespunde sau îl reflectă pe locatar. Pe de altă parte, în multe narațiuni personajul nu deține controlul asupra propriilor condiții de viață, așa că neverosimilitatea este și ea posibilă. Personajul Sethe din Beloved al lui Toni Morrison și Oliver Twist, al lui Dickens, sînt două exemple în acest sens, dar am putea să o menționăm și pe Evelina, care privește, după cît se pare pentru
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
vrea ca hiperbola să spună mai mult decât poate susține o simplă figură de stil. În prea multe cercuri de „savanți”, care nu mai pricep adevărul ca orizont, ci ca exactitate, Biblia însăși a ajuns să fie deconstruită pe temeiul neverosimilității sale empirice. Când sunt prost citite, textele lui Ieremia și Amos nu par decât o aglomerație de exagerări. Pesemne ideologii corectitudinii politice vor vedea în tirada lansată de Iisus împotriva fariseilor doar un abuz de interpretare. La urma urmei, au
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
religioase și numai pe jumătate pe poziția poeziei și artei libere. Mai cu seamă cele mai vestite dintre aceste poeme [146], Rămăyana și Mahăbhărata, ne înfățișează concepția despre lume a inzilor în toată splendoarea și măreția ei, cu toată confuzia, neverosimilitatea fantastică și izbucnirile ei, precum și invers: cu grația și suavitatea, cu trăsăturile individuale fine ale sentimentului și sufletului acestor spirituale naturi vegetative. Fapte omenești legendare iau amploarea unor acțiuni ale zeilor întrupați, a căror faptă plutește acum incert [147] între
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
renunțat la lornioane, și-au suflecat mânecile și au pus mâna pe târnăcop și pe lopată, încă de pe la sfârșitul secolului al XIX-lea. Când Sfânta Scriptură a început să-și arate slăbiciunile sub scalpelul filologilor și al istoricilor (contradicții, interpolări, neverosimilități), spiritele evlavioase s-au apucat, în plină criză a modernității, să caute sub pământ veracitatea povestirilor biblice, fără vreun rezultat prea convingător. De unde și fantasmele cavernoase despre șarlatani, despre existența unor căi de acces clandestine, despre săpături menite să inducă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
bietului de el” nu-i rămâne altceva decât să prefere visul realității și să facă aceasta cu atâta cerbicie și Încăpățânare Încât existența Însăși, Viața, În ochii săi cel puțin, să prindă un aer de... cum să-i zic, de... neverosimilitate, de ceva dacă nu de prost gust, oricum, făcut dintr-o materie cel puțin... suspectă! Și să-i prefere propriile fantasmagorii, subscriind cu ambele mâini și cu ochii În flăcări abracadabranta aserțiune a lui Macbeth, conte de Cawdor: Life is
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
gimnastica se preschimbă într-un efort motivat de dorința de a înțelege un Dumnezeu de care gînditorul nu se îndoiește o clipă. Dacă în schimb nu admiți fundalul, întreaga discuție e de o asperitate excentrică și absurdă, care izbește prin neverosimilitatea aporiilor ei. Tocmai de aceea, citit azi, Schellling, are sunetul unui filosof mișcîndu-se în altă paradigmă mentală. Discursul germanului nu ține de perorație, ci de impostație, asta însemnînd că retorica de cuvinte e înlocuită cu tensiunea de nuanțe, Schelling nefiind
Spiritul calcitrant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4648_a_5973]
-
ea deodată îndreptîndu-se într-adevăr. - Las-o! țipă Nadia isterizată. - De ce? - Las-o să moară, nu înțelegi? - Cum?" Distanța între real și ideal este atît de idilic și de clar arătată, încît nu e de mirare că are ca efect neverosimilitatea și, apărută într-o lume în care idealul a murit, nu mai este, ca să folosesc o sintagmă a scriitoarei "obiect prețios", a devenit o pseudo-problemă. Din păcate, "falsele obiecte prețioase" prezente în existența noastră și detectate de scriitoare printre adevăratele
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]
-
Sévérine (Bérénice Marlohe) mai mult de decor, din moment ce aproape toată atenția îi revine mamei adoptive, lui M., pusă în valoare mai mult ca oricând și scoasă eroic din scenă. În schimb, adversarul lui Bond întrunește puncte serioase întru perversitate și neverosimilitate, fapt care mi-a amintit poate nu întâmplător de Twin Peaks și de înfruntarea pe bază de șah dintre agentul Dale Cooper și Windom Earle. Asemeni unui balerin, cu o pereche de dinți falși, uimitor de strălucitori, insinuând un comportament
Resurecția lui Bond by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4212_a_5537]
-
contrafacerilor. Greșeala noastră cea mai mare este să ne lăsăm duși de nas și să credem în acest joc de oglinzi mincinoase!...ť" (p. 340, ed. 1983). Sorin Titel urmărește acest efect al hazardului, adică al coincidențelor semnificative, până la limita neverosimilității, limită de care e foarte conștient: ,o potriveală de-a dreptul neverosimilă (iar noi am vrea să ne întrebăm, împreună cu stupefiatul și înmărmuritul ofițer, care sunt la urma urmei limitele verosimilității!), de parcă natura ar fi vrut, dinadins, să facă o
O narațiune rizomatică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10785_a_12110]
-
data asta cedează Svidrigailov: „Haide, haide, intră dacă vrei, sînt aici!” Acest „sînt aici”, spus pentru a-l încredința pe R. că el, Svidrigailov, chiar este acolo sună bizar. Bizar e și faptul că Svidrigailov vrea să șteargă impresia de neverosimilitate a întîlnirii spunîndu-i lui R.: „Păi, ți-am vorbit chiar despre acest tractir și nu-i nici o minune că ai ajuns aici; ți-am explicat drumul, ți-am arătat locul unde se află și ți-am spus la ce oră
„Aparițiile” lui Svidrigailov by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13488_a_14813]
-
armată română intrase în conflict cu dictatorul și că voi erați cei care voiau binele țării cu orice preț, cred că te-ai răsuci în mormînt, cățelușule. Atunci ca acuma, prostimii îi sînt băgate pe gît doar aberații care din cauza neverosimilității lor sînt ușor de digerat. Cine să mai creadă că vreodată în istorie, armata a slujit interesului național după ce ați făcut voi acuma? Nici vorbă potăilor, niciodată n-ați făcut altceva decît să parazitați pe spinarea poporului, să vă băgați
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
recunoscut la începutul dialogului nostru, numai așa funcționez, fără scris n-aș fi întreg. Diferențele de valoare literară dintre membrii USR sunt atât de mari încât unii nu sunt compatibili cu alții și pericolul, în ochii, mei, s-ar numi neverosimilitatea.... Spui în anul 2007, în revista "Ramuri", într-un editorial: "Uniunea Scriitorilor nu este o fortăreață păzită strașnic de niște străjeri fioroși, o fortăreață ce se cade să fie asediată pentru a fi cucerită. Mesajul celor dinăuntru pentru cei dinafară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
instituțională, o mare amenințare: diferențele de valoare literară dintre membrii USR sunt atât de mari încât unii nu sunt compatibili cu alții, unii și alții nu au cum să alcătuiască același întreg și pericolul, în ochii, mei, s-ar numi neverosimilitatea, inconsistența acestei structuri instituționale, USR. Sunt foarte atașat de Uniunea Scriitorilor, am și făcut eforturi încăpățânate în ultimii anii pentru apărarea ei, pentru sporirea gradului său de credibilitate publică. Dar rezultatele sunt dezamăgitoare în comparație cu eforturile depuse. Cum e structura de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de la asemănarea teatrului cu arhitectura și a dramaturgului cu arhitectul. Aceste preferințe sunt exemplificate prin studiile Câteva păreri, Oare teatrul este literatură?, cronici dramatice despre personajele lui Shakespeare, Hugo, Scheller. Închipuind un Othelo în maniera lui Hugo, I. L. Caragiale denunță neverosimilitatea unui asemenea personaj, apropiinduse de principiul verosimilității formulat de Aristotel: „a înfățișa universalul înseamnă a pune în seama unui personaj înzestrat cu o anumită fire, vorbe și fapte cerute de aceasta după legile verosimilului și ale necesarului”<footnote Aristotel, Poetica
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
era singurul angajat pe post de Moș Crăciun permanent al magazinului Unirea. Abdulah Irimescu sau Marcel Ramazi își scrută deodată mai noua dublă amintire. Angajat permanent însemna că era Moș Crăciun și pe timpul verii. Moș Abdulah Irimescu râse amar constatând neverosimilitatea siuației în care ajunsese și intră în oribilul magazin. Asta era pedeapsa pentru distrugerea magazinului Marks & Spencer? se întrebă privind kitsch-ul monstruos dinăuntru. Până la urmă se putea și mult mai rău, încercă el să se liniștească - și chiar reuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
să-i mulțumesc... Vederea unui trup mort e prea mult pentru oricine poate gândi, indiferent dacă vătămat sau nu acel corp, ciopârțit sau descărnat acel trup, numai simpla reflecție asupra simplului fapt de a fi cineva mort fiind înnebunitoare prin neverosimilitatea ei pentru cineva aflat într-un stadiu de avansată demență, precum cel în care mă aflu eu. Dar vederea propriului corp lipsit de viață, asta e prea mult pentru oricine, iar exact aceasta este ceea ce mi se întâmplă acum și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
armată română intrase în conflict cu dictatorul și că voi erați cei care voiau binele țării cu orice preț, cred că te-ai răsuci în mormînt, cățelușule. Atunci ca acuma, prostimii îi sînt băgate pe gît doar aberații care din cauza neverosimilității lor sînt ușor de digerat. Cine să mai creadă că vreodată în istorie, armata a slujit interesului național după ce ați făcut voi acuma? Nici vorbă potăilor, niciodată n-ați făcut altceva decît să parazitați pe spinarea poporului, să vă băgați
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]