34 matches
-
un trecut atât de-ndepărtat că timpul n-avea chip și spațiul dormita, doar Duhul făr-odihnă prin haos rătăcea și medita la planul prefacerii-n esență, așa ca neființa să-și piardă-a sa prezență în confruntarea cu ființa de nezăgăzuit prin voia Celui care e viul infinit. Atunci s-au înjghebat contururi din veșnicii inerte și necuprinsul dobândi a sale sensuri certe, cu cerurile sus și mofturile jos - părți dintr-o simfonie supranumită Cosmos. Dar până și-un proiect divin
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_lucifer_pan_george_petrovai_1371735215.html [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
a grijilor și amarului zilei de mâine...! Așa spun despre artistă, adjudenii ei. Aproape le este inexplicabil faptul că din unduirea unei voci lirice, din gestica unei făpturi frumoase, botticeliene, izbucnește umorul, iar în privirea ei visătoare se contemplă veselia nezăgăzuită. Acasă la ea, Angela Gheorghiu nu este o statuie rece, acasă la ea Angela Gheorghiu este un om drag care se lipește de oameni. În timp ce pe scenă este una dintre cele mai mari soprane ale lumii, din toate timpurile. Secunda
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420953325.html [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
toată/ Să nu uitați să-i spuneți: „Mulțumesc!” Dacă în primele două părți ale volumului său Paula Diana nu a „abuzat” de metaforă decât atât cât a fost nevoie pentru a „cânta” trăirile-i sufletești, ea se dezlănțuie și curge nezăgăzuită în a treia parte, denumită generic, „PRIMĂVARA AMINTIRILOR”. „În primăveri brodate cu vise colorate” tânăra poetă este fascinată de „Rândunelele îndrăgostite” de „Sub streșini aburite” urmărindu-le cu admirație și încântare și observându-le fiecare mișcare, conchizând: „Crâmpeie de visare
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1394923940.html [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
a grijilor și amarului zilei de mâine...! Așa spun despre artistă, adjudenii ei. Aproape le este inexplicabil faptul că din unduirea unei voci lirice, din gestica unei făpturi frumoase, botticeliene, izbucnește umorul, iar în privirea ei visătoare se contemplă veselia nezăgăzuită. Acasă la ea, Angela Gheorghiu nu este o statuie rece, acasă la ea Angela Gheorghiu este un om drag care se lipește de oameni. În timp ce, pe scenă, Angela Gheorghiu este una dintre cele mai mari soprane ale lumii, din toate
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Angela_gheorghiu_muzica_dulc_aurel_v_zgheran_1389564387.html [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
poveste a pierit în noapte Și lasă în urmă poteci dezolate. MAREA ZBUCIUMATĂ Năvălește marea pe cheiul de piatră Pasărea furtunii țipă disperată Hula îndrăcită cheamă pescărușii Pe cerul ca plumbul zburdă spiridușii Spumegă anarhic valuri înnegrite La glasul stihiei nezăgăzuite Neguri ca de moarte acoperă malul Vântul devastează întreg litoralul Marea zbuciumată lovește cu sârg Maluri părăsite de întregul burg Nourii coboară înghițiți de ape A venit potopul, adio agape! Ascunse în grinduri vietăți de ceară În zadar se roagă
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1389209657.html [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
vânt spulberate Muzica stihiei a cuprins pădurea Trunchiuri dezbrăcate din eternitate Fluieră în codru delirând aiurea Scurtele rafale rătăcesc spre hăuri Gonite de neguri par că-s îngrozite Să-și refacă vlaga se adună-n găuri Ce duc în străfunduri nezăgăzuite * Mă-nfășoară gânduri de-un tunet stârnite Umbre fără număr mă-nsoțesc în noapte Spre locuri străbune, meleaguri sfi nțite Să-mi revăd destinul nescris în vreo carte! Fulgi de nea Fulguiește liniștit peste-o lume adormită Un covor fără sfârșit
EXECUTIA-SPICUIRI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1412202081.html [Corola-blog/BlogPost/369478_a_370807]
-
Dialogul ființei poetice cu ființa biologică prinde contur încă de la început, gust amar al un fatalități (Fugit ireparabile tempus), al implacabilului: Nu pot să-ntunec taina vânătorii/ La care trupul meu este supus și constituie esența acestei selecții. Timpul curge nezăgăzuit și sentimentele se adâncesc dar ele au o haină metaforizată, nu sunt o simplă clamare (Și dacă e târziu înspre colină/Armuri și toamnă auzi cum cad). Mereu țărâna cade peste alb, mereu realitatea copleșește visul și puritatea lui într-
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
de subtilitate care reprezintă, de fapt, un limbaj de clasă. Dacă există cu adevărat, ele au un impact profund (Chandler, 2000, p. 35). Aceste afirmații se traduc în libertatea de a lăsa personajele să se definească prin limbaj, prin subiectivitatea nezăgăzuită a comportamentului și a capacității de a-și explica acțiunile prin cuvinte. Unul dintre avantajele englezei americane - privit tot din unghiul pragmatismului scriitoricesc - se referă la ușurința încorporării clișeelor. Particularitățile de limbaj, dar și formulele gata construite constituie o bogăție
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
le place să gândească scriitorilor săi proletari. Comparată cu ceea ce are mai bun, engleza a ajuns la un stadiu alexandrin de formalism și decădere (Chandler, 2000, p. 35). Lăsând deoparte inerentele contradicții - într-un rând, engleza americană ar reprezenta dezvoltarea nezăgăzuită, într-un spațiu al permisivității absolute, al răsădirii spectaculoase într-o altă matcă socială, în altul, „creșterea” ei ar fi artificială! -, merită reținută, din perspectiva întrebuințării în întreaga literatură hard-boiled, ideea preluării limbii de către o nouă categorie de scriitori: „proletarii
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
își propune, deliberat, să fie parte a unei serii despre care scriitorul știe, de-acum, că e aproape încheiată. Cu toate acestea, e greu de identificat în roman prezența notei funerare, a tonului dramatic din preajma sfârșitului. Dimpotrivă, există o jubilație nezăgăzuită, o exuberanță atotcuprinzătoare, vizibilă în tehnica amânării secvențelor dramatice. Trei sferturi din carte nu ni se „oferă” nici un cadavru, iar când acesta e invocat, el rămâne - ca în The Little Sister - în afara razei vizuale a cititorului. Impersonalizarea (undeva, cineva, dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
urmări. Proza de început semnată de G. pare direct influențată de modelul epic al Hortensiei Papadat-Bengescu (Vladimir Streinu), dar psihologia eroinelor din Episod, Medalionul sau Caișii în floare, dezvăluind un mecanism al senzualității nesatisfăcute, al neîmplinirilor devastatoare și al defulărilor nezăgăzuite, depășește orice limită a conveniențelor. În Vila Myosotis, imaginarul acaparează realitatea și o transfigurează, dincolo de prezența bolii, într-o poveste de dragoste cu accente dramatice exploatând o stare morbidă constantă, o perspectivă a tragicului permanent conștientizat. În această perioadă, G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
sieși, ci ca o relație dinamică, vie, ce își schimbă configurația în raport cu timpul grație unei bivalențe spectaculoase, menirea ei fiind aceea de a favoriza necontenit meditația, contemplarea, spiritul de cunoaștere, competiția: „Adevărata operă literară refuză atât spontaneitatea absolută a revărsărilor nezăgăzuite de norma comună, cât și dictatura acestei norme în dauna spontaneității. Iar valoarea ei se va judeca tocmai după cantitatea de inefabil și de spontaneitate pe care va fi reușit să o ridice la suprafața înaltei conștiințe a celor aleși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
rămăsese în serviciul mamei și al bunicilor), un flăcău voinic, înalt, spătos, cu figura atrăgător blajină, mă lua de mână sau mă ducea în cârcă la scaldă, la Someș, undeva în dreptul pădurii Hoia, la poalele ei dinspre oraș, unde apa, nezăgăzuită încă de maluri, se răspândea pe albia lăbărțată în nenumărate șuvoaie mai mari sau mai mărunte. Soldatul, în izmene și gol de la brâu în sus, se așeza pe fundul apei mici, cu spinarea în amonte, ca să-l izbească valurile, a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
afirmării. Or, în acei ani, manifestările de subiectivism și confuzie în critică, atinseseră cote îngrijorătoare, echipe de susținere, ca în lupta electorală, se întreceau care mai de care să-și impună "candidații", ba până și pe terenul criticii se iveau nezăgăzuite pricini de interadmitere, superlativele curgeau din abundență, poeții puteau să nu mai scrie, prozatorii să facă grevă, critica își devenise suficientă sieși. Deci, nu descompunerea ca într-un fel de joacă, de "raționamente" critice pentru a demonstra "relativismul actului critic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
programele lor după devastatoarea inundație din 1966. Exista o fundație cu un personal complet și funcțional, o arhivă plină de planuri detaliate, existau până și gale și baluri de strângere a fondurilor, dar nu mai exista nici un sfanț, iar valurile, nezăgăzuite, continuau să facă tot ce pofteau cu orașul. Povestea, cu ramificații ce duceau la ONU, la Piața Comună și la diverse guverne și instituții financiare, se dovedise prea complicată chiar și pentru Fosco, care nu scrisese niciodată despre ea, temându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
laudativ despre forța operelor mele englezești îmi pare oarecum inexact. Tragedia mea personală, care nu poate și nu trebuie să mă preocupe decât pe mine, este că am fost obligat să-mi părăsesc idiomul meu natural, limba rusă, o limbă nezăgăzuită, bogată și de o docilitate nesfârșită, și să recurg la o engleză de mâna a doua, lipsit fiind astfel de toate acele dispozitive - oglinda înșelătoare, fundalul de catifea neagră, asociațiile și tradițiile implicate și implicite - pe care iluzionistul băștinaș le
Vă plac fetițele de cincizeci de ani? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7946_a_9271]
-
în afirmații. S-a scos în relief împrejurarea că Schiller însuși a fost conștient de unele defecțiuni ale dramelor, la Hoții a anexat singur un tabel al discordanțelor (discurs hiperbolic, grandilocvență, șovăieli în construcție). A întrezărit lucid riscurile unei inspirații nezăgăzuite, dar nu a putut compune decât în stare de febrilitate, împins din urmă de un spiriduș al nerăbdării. Ducea cu sine o fatalitate și nu s-a derobat de la datoria, asumată nesilit de nimeni, de a fi un apostol. Fusese
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
Iliescu nu are nici un motiv, dar absolut nici unul, să domnească într-o țară în care valorile culturale au cea mai mică trecere. El se simte ca peștele în apă într-un spațiu în care naivitatea, credublitatea, impostura, imbecilitatea se dezvoltă nezăgăzuit. Cred că Lucian Mîndruță - una din revelațiile anului 2000 în presa scrisă - avea dreptate să pună acest diagnostic lumii nu chiar atât de frumoase în care trăim: "Orice carte de citire ne spune că, în vremuri grele, strămoșii noștri scutiți
Când seceta era rege by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16461_a_17786]
-
intelectuale, adică tocmai acolo unde libertatea de gândire ar trebui să fie mai mare. În varianta ei benignă (dar de care apostolii ideologici nu vor să audă), corectitudinea politică nu impresionează pe nimeni. Proasta creștere, mârlănia, nesocotiorea părerii adversarului, abuzul nezăgăzuit rămân imune și la lege, nu doar la textele ideologiei P.C. Când reușește să-și atingă ținta, corectitudinea politică ruinează cariere și crează complexe de inferioritate acolo unde nu e cazul. În mod neașteptat, un profesionist de înaltă clasă, posesorul
Gulagul de hârtie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10797_a_12122]
-
dispensa de invocarea unui concept esențial în înțelegerea marilor acțiuni umane: tradiția! E adevărat că în discursul postmodernității tradiția e definită exclusiv ca valoare negativă. Ea e desemnată drept germenele patologic al represiunii, sursa "nedemocratică" a suprimării așa-ziselor "libertăți nezăgăzuite". Că o astfel de poziție e exclusivistă și reacționară, nu-i impresionează ideologii noului anarhism. Și nici că se ajunge la barbarie prin metode care, în aparență, pretind că o combat. Absența regulilor favorizează haosul, iar haosul anihilează valoarea. Întreaga
Mic tratat despre doliu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6987_a_8312]
-
Aderca susține că studiul Karl Marx și economiștii noștri are o valoare de îndrumare neîntrecuta pentru inițierea în sistemul ideatic al materialismului istoric, studiile despre Eminescu, Caragiale, Coșbuc, ar fi niște veritabile modele, neegalate prin gustul, intuiția, obiectivitatea, prin (elogiu nezăgăzuit!) ătotalitatea viziunii critice a lui C. Dobrogeanu-Ghereaă. Curioasă amnezie, la un spirit lucid că Aderca, aceasta tabula rasa a exegezelor scrise pînă în 1947, daca ne referim doar la cele eminesciene (Vianu, Călinescu). Supralicitat nepermis, Gherea devine un promotor al
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
fie de stînga, este mereu sanguinară și netoată, canalie de uliță sau de asfalt al metropolei. Există o plebe cu titluri: așa-zișii inculți cu diplomă. Există o plebe conformistă: eterna plebe guvernamentală. Există fiara dezlănțuită și bestială, cu instincte nezăgăzuite, plebea jefuitoare, măgarii care dau cu copitele în leii răniți". în consens, ni se spune că oamenii vii ai istoriei pe care, desigur, "societățile violentate în tradiții și superstiții îi încurcă și-i bagă în pușcării cu zăbrele sau în
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
liniștea cochetului scuar Piața Plevnei (din apropierea Pieței Maria și a Parcului Alpinet). Dezvelită în această săptămână, sculptura este creația artistei profesioniste Linda Saskia Menczel, o prezență cu totul deosebită în breasla plasticienilor timișoreni. Operele ei poartă amprenta unei libertăți explozive, nezăgăzuite, o franchețe și-o exuberanță pe care artista însăși, eroină a unei biografii personale demnă de-un scenariu hollywoodian, le poartă ca pe un blazon aristocratic. Intitulată „Lecția despre cub“ și inspirată de poezia omonimă a lui Nichita Stănescu, lucrarea
Agenda2005-32-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284034_a_285363]
-
a obiectului iubirii perfecte (idealizate)". (Klein, 2004: 99) Prefer aceste explicații cu tentă poetică discursurilor încruntate, pseudo-savante despre alchimia libidinală, în care își are originea, potrivit fixismelor freudiene care au făcut ravagii în ultimul secol. N-ai cum, în fața imaginației nezăgăzuite a psihanalistului, să nu izbucnești în râs, ori să te lași cuprins de repulsie. Îndrăzneala speculativă devine o formă a mitocăniei iar concluziile te trimit în zona demenței agresive: "Prin lacrimile vărsate, cel lovit de doliu nu se mulțumește să
Mic tratat despre doliu (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6922_a_8247]
-
intrase între activitățile fixe, indiscutabile, ale Filialei Uniunii Scriitorilor. Umorul, zburdălnicia și savoarea comunicării făceau din aceste întâlniri veritabile evenimente, de la care era un păcat să absentezi. Ironia viforoasă, galanteria subtilă, vizibilă în felul ceremonios-șăgalnic de a trata femeile, dialogul nezăgăzuit făceau din orice întâlnire cu Anavi Ádám un prilej de încântare. L-am văzut de nenumărate ori parcurgând în pas alert străzile Timișoarei și l-am surprins, nu o dată, alergând după tramvai. Și asta după ce împlinise nouăzeci de ani! L-
Ați vrea să trăiți o sută de ani? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7537_a_8862]