14,855 matches
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > ROD AL CREAȚIEI Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 816 din 26 martie 2013 Toate Articolele Autorului Modelată lumina răsăritului cuprinde timid chipuri forme hrănite cuvinte mărturisiri singurătate pictată în fire de nisip îndrăgostiți printre voluptoase valuri de nori dătătoare de îngeri murmură esențe ambivalente realități paradigmatice dragostea profundă sub ochiul cerului noi rod al creației. Referință Bibliografică: Rod al creației / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 816, Anul III, 26
ROD AL CREAŢIEI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/Rod_al_creatiei_gheorghe_serbanescu_1364349035.html [Corola-blog/BlogPost/345403_a_346732]
-
și a luat elan, s-a pierdut în soare ... care își înclină capul pe mare, închidea un ochi ca să se scalde genele în apă, degetele bărbatului se strecurau prin părul răsfirat al femeii, apa le atingea gleznele și muta căldura nisipului mai sus pe picioarele ei netede, sculptate de mâini sensibile, se întindea o manta roșie peste grânele galbene, arzătoare ale soarelui, reflecții roșii pe genunchii ei, apa inundă coapsele, iar el căută iluziile de apartenență, în care fiecare respiră prin
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Concursul_de_schi_.html [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
în apus s-au suprapus peste fața rece și albastră a mării într-o mângâiere, el îi prindea mijlocul într-o simfonie de Brahms și o umplea cu sunete dulci, care se urcă pe vârful sânilor albi, cu picățele de nisip. Soarele mai râdea cu ultimele forțe, îi învăluia în mantale grele, roșii-portocalii, el apucă gâtul femeii cu atingeri răscolitoare, ca buzele să se deschidă într-o chemare nestăpânită, apa le ajungea peste coapse, le mângâia șira spinării, curgea în priviri
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Concursul_de_schi_.html [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
închidea și ochiul celălalt și desena ultimele șuvițe pe mare, ca pe o pânză expresionistă, îmbrățișarea lor se întindea pe luciul apei, ca să-i cuprindă într-un aliaj, respirația se pierdea în clipocit de ape, lovind ritmic trupurile amestecate. Temperatura nisipului creștea căldura acumulată intracelular, soarele cu ultimele unduiri de trup, le înălța mișcarea într-o zvârcolire galbenă, apa se ciocnea de brațele lor împletite într-un singur colac de salvare, briza le frunzărea privirea și pielea, sarea de pe ochi și
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Concursul_de_schi_.html [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
galbenă, apa se ciocnea de brațele lor împletite într-un singur colac de salvare, briza le frunzărea privirea și pielea, sarea de pe ochi și gât părea dulce, în timp ce, coroana soarelui se agăță de părul lor învălmășit și ud. Dansul pe nisip era felin, căutarea de sine dura până soarele topea oglinda apei, până când apa le inunda clipa, până când trupurile se regăseau la intrări în febra elementelor din natură. Peter a țâșnit cu schiurile în picioare, într-o încremenire proiectată deasupra tuturor
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Concursul_de_schi_.html [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
sine dura până soarele topea oglinda apei, până când apa le inunda clipa, până când trupurile se regăseau la intrări în febra elementelor din natură. Peter a țâșnit cu schiurile în picioare, într-o încremenire proiectată deasupra tuturor, ducând cu el gustul nisipului cald, urmele mângâierilor lăsate pe piele, vroia căldura pătrunderii în coroana coapselor, unde se unea aerul cu apa din amintiri, iar el prelungea cât se poate de mult, plăcerea decupată din unirea identităților ... și doar peste această dimensiune ateriza pe
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Concursul_de_schi_.html [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
înflori sau înverzi vei fi gelos pe culorile mele și că vei amurgi cu umbra plecărilor peste mine mi-am ucis rodul în pântec numai să te am Am mai murit o dată când m-am tăiat într-un fir de nisip pe care l-ai cuibărit acolo unde te iubeam mai mult în locul acela din palmă în care făceau dragoste liniile vieții și tu ai vrut să mor atunci cu vara în brațe ca să nu-mi fie frig De fiecare dată
AM ALES TOAMNA PENTRU UN PĂCAT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cantecul_lebedei_am_ales_to_violetta_petre_1361267664.html [Corola-blog/BlogPost/352006_a_353335]
-
Monica aduce corecturi: - Mâine închiriem două săniuțe. S-a dovedit că pentru transportul persoanelor săniile nu erau bune de nimic. Trotuarele erau pline de troiene, iar pe drumurile principale trecea destul de des un camion din care un tip, Dorel, arunca nisip cu lopata. Cătălin a ajuns la vilă mai obosit decât în prima zi. Așa încât din a treia zi mi-am reluat calitatea de conducător auto. Burțile n-au scăzut nici un pic. În schimb timp de o săptămână am folosit săniile
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1406189490.html [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
lumină plină, Sfărmat este doar becul, nu izvorul de lumină ! ,, Iată, aici este capătul drumului meu spuse unul dintre îngeri, celorlalți. Și-a înfășurat strâns aripile și a coborât deasupra unei căsuțe mici așezată pe pietre de apă de culoarea nisipului de mare. Casa era albă precum zăpada iarna. Construită din scândură și lut, ferestrele erau larg deschise să poată intra soarele, luna și stelele pentru a o lumina. Copilul care cânta poezia, uneori își mai ștergea lacrimile de pe obraz. Stătea
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
an, deficitul motoriu s-a accentuat, merg din ce în ce mai greu, iar în urma ultimelor investigații am primit vestea că tumora a recidivat. Cam asta este povestea mea“, a adăugat Marcela Constantin. „Când ajung acasă îmi leg de picior saci medicinali umpluți cu nisip ca să pot să merg“ Toate aceste probleme medicale nu au împiedicat-o să învețe, să-și urmeze visul de a ajunge dascăl. A predat religie timp de câțiva ani, apoi a trecut pe un post de învățătoare. Obținuse titularizare în
SĂ DĂRUIM PENTRU VIAŢĂ ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1423346247.html [Corola-blog/BlogPost/340365_a_341694]
-
în genunchi, rugându-se pentru mine, și zilnic se ducea la mănăstire să se roage să mă fac bine. Cum aș putea eu acum să o las? Când ajung acasă de la cursuri, îmi leg de picior saci medicinali umpluți cu nisip ca să pot să merg. Îi dau să mănânce, o spăl, o îmbrac. Plătesc însă și oameni să mă ajute. Să îmi aducă lemne în casă, să îmi facă uneori mâncare, să vină la bunica atunci când eu sunt la ore. De
SĂ DĂRUIM PENTRU VIAŢĂ ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1423346247.html [Corola-blog/BlogPost/340365_a_341694]
-
aici grămadă să se uite la platforma care a venit din Japonia, dupa tsunami. Mami, bunica și Scumpa merg pe cărăruia marginită de iarba infuzată în ultima zi a platformei japoneze. Atmosfera-i marcată de alge, de macaraua uriașă pe nisipul fin al plajei, de scoici bizare și de lemnul adus de ocean. - Scumpo, sunt alte vremuri acum. Acum petrecem concediul pe coasta Pacificului. În tinerețea mea mergeam la Southwold. Îmi amintesc cum căldura intersecta suprafața mării. Reflectă bunica, cu ochii
PLATFORMA JAPONEZA DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Platforma_japoneza_de_mariana_mariana_zavati_gardner_1376478693.html [Corola-blog/BlogPost/350288_a_351617]
-
-n brațe! Zbiară Scumpa. Pelicanul cel mai apropiat o privește dezaprobator, la fel ca și un număr de părinți cu copii tăcuți. Macaraua ridică platforma japoneză sub cerul greu de azur și toți, de la mic la mare, abandonează castelele de nisip și sandvișurile cu șuncă, gălețelele, lopățelele și formele pentru nisip și urmăresc fascinați ce se întâmplă pe plajă. - Mi-e de ajuns! Plictisitor! Vreau să merg acasă! Zbiară Scumpa fixând aerul cu ochi furioși. Referință Bibliografică: Platforma japoneza de Mariana
PLATFORMA JAPONEZA DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Platforma_japoneza_de_mariana_mariana_zavati_gardner_1376478693.html [Corola-blog/BlogPost/350288_a_351617]
-
dezaprobator, la fel ca și un număr de părinți cu copii tăcuți. Macaraua ridică platforma japoneză sub cerul greu de azur și toți, de la mic la mare, abandonează castelele de nisip și sandvișurile cu șuncă, gălețelele, lopățelele și formele pentru nisip și urmăresc fascinați ce se întâmplă pe plajă. - Mi-e de ajuns! Plictisitor! Vreau să merg acasă! Zbiară Scumpa fixând aerul cu ochi furioși. Referință Bibliografică: Platforma japoneza de Mariana Zavati Gardner / Mariana Zavati Gardner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PLATFORMA JAPONEZA DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Platforma_japoneza_de_mariana_mariana_zavati_gardner_1376478693.html [Corola-blog/BlogPost/350288_a_351617]
-
mască în care se agită clowni, mimi... cu sau fără pâine, circ să fie. miezul este mucegăit oricum... se împlinește spusa ta. căderile, urcușurile, încercările se apropie de limita țărmului. oceanul primește ratările. le spală, le primenește, le retransformă în nisip. umed sau uscat, nu mai contează... prezentul își ascute unghiile. îmbrac haina din pielea demonului, deasupra chipului îngerului strâns fetus în copca fricii. râd odată cu urâtul, plâng la unison cu îngerul. din toate, iese un relief ciudat al absurdului. la
JOC DE RUMMY de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Joc_de_rummy_anne_marie_bejliu_1345578670.html [Corola-blog/BlogPost/355240_a_356569]
-
fisurilor... punctul verde al pietrei prinde rădăcini între două cifre fără contur. suma lor va fi infinitul vertical al destinului în prag de strigăt. vârsta biologică îmi taie aripile într-o zi de septembrie. între tine și un fir de nisip, se adună pașii fugind de furia pământului. tu numeri gloria cifrelor. eu număr cioburile de gânduri și fragmentele de timp. s-a umplut vara cu versuri împrăștiind dansatorii și cuvintele goale. într-o metaforă ne ascundem singurătatatea. ne bucurăm de
FRAGMENT DE TIMP de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Fragment_de_timp_anne_marie_bejliu_1345611164.html [Corola-blog/BlogPost/355136_a_356465]
-
1829 din 03 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Adevărata iubire Adevărata iubire nu poate să se preschimbe în ură nicicând. Chiar și-o fărâmă din ea va răzbate din al tău suflet, spre viață, oricând. Doar dac-a fost pe nisip înălțată din îndoieli, gelozii și-ntrebări riscă să fie de ură surpată și spulberată-n imensele-i zări. Când ai iubit pătimaș și fierbinte nu poți urî pentru-un vis spulberat. Îți va rămâne de-apururi în minte tot ce a
ADEVÃRATA IUBIRE DRAGOSTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1451826792.html [Corola-blog/BlogPost/378596_a_379925]
-
Crivăț s-a deschis larg, pregătită să-și primească oaspeții, iar închipuirea fănușiană din această încăpere era autentificată prin trofeele sale ce se lăsau filmate de ochii curioși ai vizitatorilor. Dincolo de geamul vitrinelor stăteau volumele sale : ,,Insomnii de mătase”, ,,Dincolo de nisipuri”, ,,Frumoșii nebuni ai marilor orașe”, ,,Îngerul a strigat” și altele. Dar și cărți ce i-au fost închinate: ,,Fănuș, frumosul nebun al marilor orașe”, de Mircea Micu, sau ,,Povestea viei, cântecul vinului” al cărui autor este Gabriel Leț. Și peste
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Buzele_rasaritului_au_sarutat_inca_cornelia_viju_1330670339.html [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
retorică amintește oarecum de cea a lui Octavian Paler: “Spre ce ne ducem Daca nu sosim nicaieri?” (“Logica inutilă”) Nu în ultimul rând, poetul își exprimă propriul crez artistic, o interesantă și profundă Ars Poetica: “În timp ce alții Construiesc castele de nisip Eu îmi clădesc viața Din litere ... Cuvintele-mi sunt temelie Iar încununarea lor Îmi este testamentul ... ” (“Testament”) Cuvântul și scrisul reprezintă rostul și rațiunea de a fi a scriitorului Marius Cioarec, ce își construiește viața în sferele metafizice ale Creației
POSTFAŢĂ LA UN MANUSCRIS AL IUBIRII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1413178301.html [Corola-blog/BlogPost/383703_a_385032]
-
de spate, Lor ce-au exersat o viață de spartani, Plătind și neputințe imputate. Însă mormântul lor se tot închide, Trăserăm malul de ud pământ pe ei. Strugurii au rămas tot aguride Și tăceri îi înfășoară în bordei. Respiră liniștiți nisip și moarte, Pe pământul cald nu au mai încăput; Dumnezeul nostru-i vrea prea departe, Iar eu copil am rămas fără trecut. 27-11-12 Referință Bibliografică: COPIL, COPIL... / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 697, Anul II, 27 noiembrie
COPIL, COPIL... de STELIAN PLATON în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Copil_copil_stelian_platon_1354069779.html [Corola-blog/BlogPost/359257_a_360586]
-
Botezatu Publicat în: Ediția nr. 1708 din 04 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Din țărână venim, în țărână ne-ntoarcem... Piatră din piatră bucăți ne desfacem, Piatră și os, piatră și vânt, Lumină și apă, ne facem pământ. Ne facem nisip, ne facem și lut, Împrejmuind pământul c-un scut; Scut plin de viață și de iubire Înălțat înspre Dumnezeire. Piatră din piatră crește un munte, Doinind peste veacuri din suflete multe. Piatră și os naște o apă Unde urmașii de
LA POESIA DELLA PIETRA de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1441390800.html [Corola-blog/BlogPost/343014_a_344343]
-
urmașii de om se adapă Piatră și os naște o apă. Doinind peste veacuri din suflete multe, Piatră din piatră crește un munte Înălțat înspre Dumnezeire; Scut plin de viață și de iubire. Împrejmuind pământul c-un scut Ne facem nisip, ne facem și lut. Lumină și apă, ne facem pământ, Piatră și os, piatră și vânt. Piatră din piatră bucăți ne desfacem, Din țărână venim, în țărână ne-ntoarcem... Liubastra 09.04.2015 Referință Bibliografică: La poesia della pietra / Liuba
LA POESIA DELLA PIETRA de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1441390800.html [Corola-blog/BlogPost/343014_a_344343]
-
din est. Nu spune la nimeni că ți-am dat-o. Alege una.” Și așa am mulțumit soartei că francezul „drageur” m-a făcut să mă uit spre el la aceea intersecție, în acea zi, și să mă prăbușesc în nisipul porțiunii de stradă în reparație. Dar și azi mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă accidentul ar fi fost mai serios?! - Sintagma ,,depinde de tine în ce fel te vor prețui ceilalți” este adevărată? - Sunt convinsă de adevărul acestei
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
de pânză îi ardea pielea din dreptul inimii. Căldura îi fulgera creștetul și lui i se părea c‑o să plouă, înaintea ochilor i se făceau pânze de păianjen pe care se țeseau oaze răcoroase și se târa spre ele pe nisipul mișcător ca pe un val de mare. Dar dacă mănâncă doar o firimitură din pâinea cea uscată? Va prinde puteri și va ajunge mai repede! Vrea să desfacă sforile pânzei, însă degetele cu pielea plesnită și plină de sânge o
ALTFEL DE IUBIRE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Altfel_de_iubire_stefan_popa_1390379541.html [Corola-blog/BlogPost/347545_a_348874]
-
micuțului, mângâindu-l pe frunte. Imediat îmi apare imaginea lui Stan și Bran plini de noroi din cap până în picioare care încearcă cu degetul mic să se curățe de noroi. Tot în parc am văzut, zilele trecute, la groapa de nisip o fetiță ca o păpușă. Când am întrebat-o cîți ani are a zis că doi și că e cu bunicul ei și mi l-a arătat cu degetul. Pe bancă bunicul. Un om rotund ca o mingie. Abi i
DETECTIV VOLUNTAR POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Detectiv_voluntar_povestire_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355504_a_356833]