40 matches
-
de la Paris să poată fi considerat ,de-al nostru". Zadarnică e arta fugii (1991; Premiul Uniunii Scriitorilor), Nunțile necesare (1992; Premiul Academiei Române), Roman de citit în tren, Un român la Paris și Reîntoarcerea fiului la sânul mamei rătăcite (1993), Cuvântul nisiparniță (1994), Hotel Europa (1996), Porumbelul zboară (1997), Călătorie neizbutită (1998), Pont des Arts (1999), Războiul literaturii încă nu s-a încheiat (2000), Maramureș (2001; Premiul Uniunii Scriitorilor), Destin cu Popești (2001), Clepsidra răsturnată. Dialog cu Ion Simuț (2003) sunt numai
Oameni din Est by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11137_a_12462]
-
sonore constituie planul dramaturgic al lucrării. Vieru preferă timpul linear ca fundal. Energiile acumulate interior se condensează în explozia efemeridelor, simțite ca noduri muzicale ce apar în prim-plan conform unei gradații ce conduce de la delicat la vehement. Clepsidra și nisiparnița sunt într-adevăr simboluri ale acestei muzici. Este acesta un zgomot pe care spre a-l percepe sunt necesare, firește, urechi fine." (Jünger, 138) Octavian Nemescu preferă gnomonul, "obiect vertical, de pildă o vergea, a cărui umbră slujește de indicator
Gnomoni, clepsidre și ceasuri by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15457_a_16782]
-
și oferă posibilitatea unei înțelegeri adâncite. Timpul, în acest caz, e iterativ și spiralat. Iată pe scurt caracteristicile muzicilor celor trei compozitori: timp linear la Anatol Vieru, timp ciclic la Doina Rotaru, netimp la Octavian Nemescu. în termenii lui Jünger: nisiparniță, inimă, gnomon. Se cuvine evidențiată, pentru cele două CD-uri, calitatea deosebită a înregistrărilor și interpretării de înaltă clasă a ansamblurilor Contraste, Violoncelissimo, Orchestre Française de Flutes, Tokio Philharmonic Orchestra și a dirijorilor și soliștilor Aurelian Octav Popa, Dorel Pașcu
Gnomoni, clepsidre și ceasuri by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15457_a_16782]
-
nu rivali într-un act de valorizare sau de situare. Pe lângă colocviul propriu-zis, din care am să rețin imediat câteva idei, s-au mai desfășurat și alte două tipuri de activitate. A fost lansată o nouă ediție a volumului Cuvântul nisiparniță, despre care au vorbit, alături de autor, Ileana Oancea, Robert Șerban și Adrian Bodnaru. Un atelier de traducere a făcut o sesiune specială, cu participarea celor inițiați în domeniu (profesori, traducători) sau în curs de inițiere (studenți), propunând mai multe variante
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
de drum. S-a putut constata pe viu în ce măsură ?traducerea omoară? un text sau îl înstrăinează pe autor de propria operă transpusă într-o altă limbă, experiență traumatizantă pe care a invocat-o Dumitru }epeneag, la modul explicit, în Cuvântul nisiparniță. Apetența pentru teorie a făcut ca scriitorul, încă de la debutul său, să-și pună mai bine în evidență inconformismul. Marian Victor Buciu, autorul unui eseu monografic despre Dumitru }epeneag, a stăruit, în colocviul universitar de la Timișoara, asupra înnoirilor susținute de
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
în procesul neuro-mental de construcție și deconstrucție. Cea de-a doua a detaliat ?arhitectura procesuală? a creației lui }epeneag. Legătura dintre onirism și scripturalitate experimentală, dintre creație și traducere, se poate extinde până la dimensiunile unui caz semnificativ de interculturalitate. Cuvântul nisiparniță, apărut inițial în Franța în 1985, Le mot sablier, este simptomul unei crize acute a bilingvismului și totodată documentul tentativei de ieșire din această criză. Câțiva ani, din 1978 până în 1984, prozatorul nu mai scrisese nici în română, nici în
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
prozatorul nu mai scrisese nici în română, nici în franceză, se refugiase în șah și apoi decide să scrie numai în franceză, dovadă fiind Roman de gare, publicat în 1986. Tranziția nu putea fi decât ?călare pe două limbi?, iar ?nisiparnița textuală? se scurge în favoarea celei franceze. Prozatorul și-a regizat bine această victorie. Știe că trebuie să ?scape de fantasmele înmagazinate de-a lungul atâtor ani în care în loc să scriu m-am gândit cum să scriu și la ce folos
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
victorios în urma unui proces îndelungat de îmblânzire. Dominarea propriilor fantasme trebuia să treacă prin purgatoriul altei limbi, care sună mai autoritar, dar nu perfect inhibitoriu. Fantasmele nu trebuie distruse, ci convertite. Deci, la care comandă răspunde ficțiunea, de care ascultă: nisiparniță,clepsidră sau sablier? Deși sinonime, fiecare creează alt text, altă reacție, alte fantasme, altă ficțiune, deci altă literatură.
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
făcu greșeala să-l împingă spre marginea biroului. Mușcătura lui Bichon fu pe cât de fulgerătoare, pe atât de profundă. Contele scoase un urlet teribil. Sângele șiroia din mâna lui și curgea de acum pe birou, peste călimara din cristal, peste nisiparniță, peste cutia cu pene de scris... Și ce pete, ce pete înspăimântătoare peste impecabilele coli ministeriale!... Toinette, care mersese foarte departe și tocmai atinsese puntea raiului, ținând-o strâns de un capăt, îl scăpă repede auzind acel urlet. ― Fugi, fugi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
recreațiile Ninei care îmi spunea toate cuvintele în rusește, turma cuvintelor albindu-mi noaptea. Și cuvintele nici nu erau rusești ci ucrainiene sau haholești, de la numele pe care singuri și-l dădeau locuitorii așezării. Încetul cu încetul, ca într-o nisiparniță, absorbeam cantitatea de cuvinte slavone pe când copiii, la rândul lor, partea de tirizie a limbii române. În ceea ce privește frecvența la școală, mă ajuta tot biata Nina. Mergea cu mine prin sat pe la părinții care nu-și trimiteau copiii la școală și
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
era uneori simplă ca o convorbire la telefon! - și se făcu livid cînd constată că firul atîrna În gol. Mobilul eșuase pe nisip la un metru distanță, dar parcă ar fi fost la ani-lumină - iar el se afunda inexorabil În nisiparnița aia cu dimensiuni omenești pe care nimeni nu se va gîndi s-o Întoarcă cu susul În jos. Lucas rămase nemișcat și aruncă o privire spre corpul lungit la cîțiva metri de el, pe care marea Începuse să-l acopere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
spirituală primordială. Un mare topos al conștiinței mistice de totdeauna și de pretutindeni. Dar să rămânem la esențial. Le mot sablier: titlul își capătă acum întregul înțeles. Trecerea de la un regim lingvistic la altul este pusă sub semnul clepsidrei, al nisiparniței, unde firele de nisip (= cuvintele) curg, unul câte unul, dintr-un vas în altul. Imagine ingenioasă și pe deasupra și exactă. Iată deci pe Dumitru Țepeneag devenit omul (mai bine spus scriitorul) clepsidră. El toarnă româneasca sa originară într-o franceză
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Sablier de Dumitru Țepeneag (Paris, P.U.L., 1984, 130 p.), scrisă în franceză, la Paris, în 1988 și publicată în revista franceză Dialogue, 19/1989 pp. 159-181. Republicată, în versiunea editurii, ca prefață la traducerea volumului: Dumitru Țepeneag, Cuvântul nisiparniță (București, Univers, 1994), pp. 5-7. 9. Cetatea totală. O carte uitată, in: Jurnalul literar, I, 7, 19 februarie 1990. 1 La cită totale, Traduit du roumain par Șerban Cristovici. Postface de Paul Goma (Paris, Editions du Seuil, 1980), 320 p.
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu care protagonistul are relații erotice vinovate ș.a. -, mitul e revitalizat pe coordonatele actualității. Secvența finală, memorabilă, reprezintă o nuntire cosmică tulburătoare, construită în registrul carnavalescului tragic și al onirismului alegoric, replică la alegoria morții din finalul baladei folclorice. Cuvântul nisiparniță (1994), carte bilingvă (textul începe în limba română, treptat apar tot mai frecvent ample secvențe în franceză, astfel încât spre sfârșit curge exclusiv în limba franceză), este jurnalul textualist și autoreferențial al migrării lingvistice a lui Ț. În Roman de citit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Paruit, Paris, 1972; Arpièges, tr. Alain Paruit, Paris, 1973; ed. (Zadarnică e arta fugii), București, 1991; Les Noces nécessaires, tr. Alain Paruit, Paris, 1977; ed. (Nunțile necesare), București, 1992; Le Mot sablier, tr. parțială Alain Paruit, Paris, 1984; ed. (Cuvântul nisiparniță), pref. Adrian Marino, București, 1994; Roman de gare, Paris, 1985; ed. (Roman de citit în tren), Iași, 1993; Pigeon vole, Paris, 1989; ed. (Porumbelul zboară!....), București, 1997; Înscenare și alte texte, postfață Nicolae Oprea, Pitești, 1992; Reîntoarcerea fiului la sânul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]