46 matches
-
ivit brusc în partea cealaltă a perdelei, fața impunătoare, ochelarii groși, negul rebel de pe obrazul drept, acolo unde lama de ras ezita întotdeauna, lăsând un smoc mărunt de păr ca iarba ferită de coasă... Cum era îmbrăcat, - costumul de vară nisipiu, de in, cu ceva mătătos în el sclipind în bătaia luminii electrice, ce observasem mai demult, într-o seară, când ardea lumina electrică, nu ca acum, în ziua luminoasă de iunie cu soare generos, când, trăgând perdeaua de pluș, dădusem
Scene cu Marin Preda (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15087_a_16412]
-
mai desăvârșită sau mici plăceri plimbările deșirate din gesturi domoale prăbușite între cuvinte prin piațete zgâriate de umbra turlelor și gheruțele orei târzii unde pisici albe își ispășesc tainul de șoareci... să se fi pierdut odată cu păpușa minionă cu păr nisipiu în spitalul copilăriei imprimându-și obrazul pe mânuțe bolnave și-apoi pe chipuri tot mai îndesate - se rostogolesc în oglindă ca bulgării peste vrafuri de renunțări și mâzgălituri în jurnale de naufragiu bulevarde ale duminicilor goale cochiliile urâtului ezitărilor mediocrității
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
însă explorările infinitului îți dau sentimentul plutirii, inconștientul introduce în substanța visării ceva din zborul plan al pescărușului, din rotirile lui netezi. Marea e un poem al ritmului. De la murmurul ei, până la pânzele ei colorate, când mai verzi, când mai nisipii, - infinite panglici de apă cu reflexe lent jucăușe - marea toată e ritm. Chiar când e netedă ca oglinda, sustrasă adierii și undei, pe cerul ei păsările taie cu aripa arcuite felii de văzduh, aceleași, mereu aceleași, parcă din ce în ce mai mari și
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
M-a primit un bărbat fără îndoială foarte tînăr, dar care arăta de-a dreptul ca un băiețandru. În plus, era frumos: numai forma frunții mă mira puțin. Mi-aduc aminte că la picioarele lui stătea tolănit un ciobănesc german, nisipiu, o frumusețe, ce-l însoțise în timpul domiciliului forțat și pe care stăpînul îl mîngîia în răstimpuri. Cum fusese deja pus la curent cu situația, mi-a spus că lucrurile se puteau aranja doar dacă mă botezam. (Pe atunci erau mulți
Umberto Saba - Scrisoare către Linuccia () [Corola-journal/Journalistic/2822_a_4147]
-
inspirate din moda anilor ’80 și nuanțe de maro mahon, arămiu sau blond maro), flux (tunsori cu contururi foarte precise, cu nuanțe de roșu, roșu arămiu și violet) și electric (alternanțe de lung și scurt, asimetrii „undercut“, nuanțe de blond nisipiu, platinat sau bej, cu accente de albastru, verde, roșu, violet). Noile produse (pentru întreținere și regenerare a părului, vopsele) lansate se găsesc în saloanele de înfrumusețare acreditate „Joico“. Detalii se pot obține la tel. 0724-385 102. ( C. B.) Modificări la
Agenda2004-41-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282979_a_284308]
-
ieșit în lumina soarelui un bărbat cu părul fluturând că o coama de leu. Venea încet, pășind cu lentoare prin cenușă argintie a străzii. Era un barbat tânăr și elastic că o pulpa de atlet, iar de sub cămașă lungă și nisipie se bălăngănea un cordon unduitor. S-a apropiat de omul din Dudești, care îl privea ca si cum n-ar mai fi fost nimeni în toată piața. O briză leneșa i-a umflat părul că un lan răscopt, iar mâna lui osoasă
Miracol la Veneția by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/8624_a_9949]
-
unde el se lipește de trunchi, îi va brăzda gâtul cu dune șerpuite ca drumurile berberilor în furtuna de nisip. Și așa va fi și obrazul ei, acum fin ca năframa care n-a șters de sânge chipul vizigotului. Granulat. Nisipiu. Fără urmă de strălucire alta decât cea dată de sulemenelile pe care Riya i le pregătește de pe acum, în fiecare dimineață. Nu e frumoasă. Dar e albă. Și atât de blondă... Și a fost a lui. A celuilalt. A vizigotului
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
cu ochii lor bulbucați și câteodată, În mijlocul lor ca Albă ca Zăpada apare ea și Îi mângâie pe creștet, dansează cu ei. Îți dai seama că astea sunt Închipuiri ale minții tale obosite de așteptare. Odată dizolvate imaginile În lumina nisipie a candelabrului, Îți revii Încet, Încet. Sfârșit de octombrie. Bruma a căzut devreme și mirosul de gunoi ars a dispărut. Umpli scrumiera cu mucuri de țigări. Nimeni și nimic nu te poate opri de la gândul răzbunării. Are destule resurse. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de-afară, știu cine va păși alături de el În spirit de-a lungul coridorului și la baie: domnul Eckman și domnul Stein. Domnul Eckman, se gândi el, Încercând să convingă un robinet să sloboadă ceva apă caldă Într-o chiuvetă nisipie, ținea o Biblie legată de tronul de la baie. Cel puțin așa i se spusese. Mare și hărtănită și foarte „de familie“ printre robineții și prizele argintate și aurite, ea oferea fiecărui bărbat ori femeie care cinau În acel apartament ocazia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
vânzătoare ce se ofereau riscant pentru un pahar la han, o plimbare cu mașina În viteză și pentru simpla distracție. Pe cealaltă parte a bulevardului, În Întuneric, pe cele câteva bănci, ședeau prostituatele, șleampete și bătrâne, cu spatele spre pantele nisipii și tufișurile spinoase, așteptând un bărbat destul de prost și de orb ca să le ofere zece șilingi. Isaacs trase Bentley-ul sub un felinar și lăsară frumoasele și tinerele fețe sălbatice și vii să se scurgă pe lângă ei. Isaacs voia una blondă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
ar fi În stare să administreze mai mult decât un Daiquiri cu căpșuni. — Îi cunoști pe toți? Întrebă Din. — Recunosc câteva fețe. Tocmai intrase pe ușă și se apropia de ei un bărbat masiv, plin de pistrui și cu păr nisipiu. Era Însoțit de o localnică tânără, arătoasă și destul de Înaltă pentru o javaneză. — Margaret, ce mai faci? Nu te-am mai văzut de o veșnicie, de fapt de anul trecut, de la recepția de 4 iulie de la Lazarsky. Amicul cine-i
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
dat seama că e Într-adevăr fată. Ea a scos limba și l-a lovit cu un cocoloș de hârtie. Băieții s-au strâns În jurul lui să vadă ce avea În tașca lui nouă de pânză, un caiet cu coperți nisipii, un mic atlas de buzu nar și o cutie neîncepută de creioane colorate. I-au rupt cărțile și au făcut din ele avioane pe care le-au aruncat În aer ca pe niște săgețele. Adam privea cum bucățele din atlas
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
nu-i nici pe departe ca Walter. Jos Smit nu-i homosexual, mă rog, cel puțin așa gândesc eu, totuși femeile lui tot așa sunt. Doar nu vă luați unul după altul? Karl s-a Întors spre ea. Sprâncenele lui nisipii i se uniseră Într-o cută. — Crezi că lucrările mele sunt... adaptări? — Nu, n-aș zice, a răspuns ea pe loc, deși, vorbind, Își dădea seama că vocea nu-i era convingătoare. Tu, adică, folosești ad mirabil culoarea. Uite, a
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
seama că eu nu-s. — Nu, nici eu. Singurul lucru pe care-l Înțeleg e că nimic altceva nu contează, În afară de culoarea pielii. În lumina lunii, cu brațul ei aproape de al lui, a văzut că amândouă aveau aproape aceeași culoare nisipie. — Aș vrea eu să fiu ca tine, a zis Karl, dar nu pot! N-o să fiu niciodată În stare. În ultimele luni m-am gândit să mă refugiez pe vreo insulă Îndepărtată unde nu mai sunt alți europeni. Aș fi
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Amalia gâfâia. Încă puțin și iat-o pe Acoperișul Lumii! Abia mai respira. Cine ajunge aici Îl vede pe Dumnezeu! Marta lăsă revista să-i alunece din poală: În fața ei stătea un domn Înalt și uscat, Îmbrăcat Într-un trenci nisipiu, Încheiat până sub bărbie. Palăria maro și ochelarii rotunzi Îi Întăreau nota de distincție și susțineau convingător ipoteza Înrudirii cu doamna Koblicska. Ea Însăși se grăbea să risipească eventualele Îndoieli În privința domnului În cauză, prezentându-l ori de câte ori era cazul: fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Gleznele tale nu sînt muritoare. O să tot mergi cu ele pe iazul din Dorobanț, în pictura mea". Era vremea vitraliului cînd mi-a spus asta, într-un asfințit cald, blajin. Lucra cu torsul gol, în șortul din foaie de cort, nisipie. Picta cu un prosop în talie, picta în pantaloni scurți, tăiați din ginși vechi și-n T-shirt. Picta o pasăre cu mutra mea, o licornă cu mutra mea, o sărăsoare (așa-i zicea bunica Leonora florii-soarelui) cu mutra mea. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și plânsete Închisoare și palat și reverberație De tunet de primăvară peste munți depărtați Cel ce trăia acum e mort Noi, ce trăiam, acum murim Cu puțină răbdare Aici nu-i apă, numai stâncă Stâncă și nu apă și drumul nisipiu Drum șerpuind deasupra printre munți Care sunt munți de stâncă făr' de apă Dac-ar fi apă ar trebui să ne oprim și să bem Între stânci nu te poți opri sau gândi Sudoarea-i uscată și tălpile-n nisip
Tărâmul pustiirii, 1922 by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/7094_a_8419]
-
în parcare, urcă în Ramcharger, îl porni și trecu peste bordura de ciment, apoi intră în parcarea magazinului de electronice de vizavi și de-acolo ieși pe șosea. Wells stătea pe pod și briza rîului îi răvășea părul rar și nisipiu. Se întoarse, se rezemă de gard, duse la ochi un aparat de fotografiat mic și ieftin pe care-l avea la el și făcu o fotografie la întîmplare, după care lăsă aparatul în jos. Stătea exact în locul unde stătuse și
Cormac McCarthy - Nu există țară pentru bătrîni by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/6316_a_7641]
-
rostit, cu sunetele, cu cîntecele compuse de Vasile Șirli. Corul și protagoniștii își topesc granițele, ca și ziua în noapte, ca și noaptea în zi, ca și aventura în iubire. Totul este suav, fin, într-o cromatică ce definește armonios nisipiul și tonurile de alb în costume și decorurile lui Dragoș Buhagiar, dar povestea este puternic sub semnul iluziei care se poate destrăma oricînd! În orice clipă pereții care împart scena în multe și diferite spații de joc, absolut ingenios construite
Seducția iluziei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3816_a_5141]
-
reproduc două strofe din sonetul intitulat „Tu ai plecat“- pag.12: „Tu ai plecat și șlefuiesc în daltă/ Metafora iubirii nesfârșite,/ Să-mi readuci puteri nebănuite/ Când inima-n acorduri vii tresaltă.// Dar marea veșnicia ne promite,/ În dansul ei nisipiul care saltă/ A dezmierdat speranța cea înaltă,/ Pictând culori pe vise răvășite.“ Ar mai fi multe de spus despre poeziile pe care Alexandra Mihalache le scoate în lume, fie în revistele literare sau în volumele tipărite, fie publicându-le pe
ÎN POEZIILE SALE, ALEXANDRA MIHALACHE DEZMIARDĂ CUVÂNTUL de IOAN VASIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365966_a_367295]
-
atenția un fluture căruia i-am spus, în glumă, „îndrăgostitul tomnatic”. Vara aceasta, florile mele au fost vizitate de fluturi cu aripile pictate în culori vii și pastelate, fiind cu mult mai frumoși decât acest "îndrăgostit ciudat" ce are aripile nisipii. Făptura lui este o capodoperă în miniatură, suavele-i aripioare fiind adevărate minuni ale naturii. Preț de câteva minute, i-am admirat mișcările grațioase. La început, a zburat din floare în floare, de la petunii la zorele, de la ele... la florile
CRAIUL ÎNDRĂGOSTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346110_a_347439]
-
înclinat delicat sub îmbrățișarea lui, de parcă ea ar fi înțeles sublima chemare a dragostei. Astfel, am putut să-l privesc mai îndeaproape. Aripile lui păreau suflate cu pulbere de stele... căci aveau scânteieri diamantine. Nu știu prin ce minune, dar nisipiul s-a transformat într-o nuanță de albastru-cenușiu, asemănătoare cețurilor nordice. Și, cu fiecare bătaie a lor, culoarea devenea mai intensă. Admiram o minune a naturii, fragilă și delicată. În îmbrățișarea-i tandră, fluturele părea că se contopise cu crăița
CRAIUL ÎNDRĂGOSTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346110_a_347439]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > EU, FARA NUME... Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 540 din 23 iunie 2012 Toate Articolele Autorului din aerul acela bătut în cuvânt mi-ai prins diademă bătută de vânt. de vântul colorat în nisipiu de ochiul toamnei castaniu. răbdarea mea lăsată din pântecul firii ai prins-o ca o pată sub pietrele zidirii. aștept acum cuvântul să încolțească pe-a ta limbă, din calea-ți lustruită cu potcoave medievale, să îmi trimiți răbdarea zidită
EU, FARA NUME... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358349_a_359678]
-
un ecou prelung de moarte... În schimb, lăuntrul îi era bombardat intempestiv cu bubuieli de tambur la paradă, îndurerându-i și inima... În față-i bănuia orizontul, o biată fantă slab luminată ce se-ngusta supărător privirii, constrânsă de colinele nisipii care șerpuiau monoton de-o parte și de-alta. Iar când soarele o lua razna sulițând pământ și om, ei bine, calea îi părea amenințată dinspre amândouă laturile de niște sălbăticiuni uriașe, defel prielnice, alunecând odată cu el înspre un neunde
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
atenția un fluture căruia i-am spus, în glumă, „îndrăgostitul tomnatic”. Vara aceasta, florile mele au fost vizitate de fluturi cu aripile pictate în culori vii și pastelate, fiind cu mult mai frumoși decât acest „îndrăgostit ciudat" ce are aripile nisipii. Făptura lui este o capodoperă, suavele-i aripioare fiind adevărate minuni ale naturii. Preț de câteva minute, i-am admirat mișcările grațioase. La început, a zburat din floare în floare, de la petunii la zorele, de la ele... la florile domnești, iar
CRAIUL ÎNDRĂGOSTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/375744_a_377073]