45 matches
-
este cunoscut ca fiind cel mai mare lac glaciar, se află la altitudinea de 2041 m și are o suprafață de aproximativ 9 ha. Lacul Zănoaga este cel mai adânc lac, cu adâncimea de 29 m. Există de asemenea lacuri nivale (Groapele, Bucurelul, Tăul dintre Brazi) și lacuri de origine carstica (Tăul fără Fund, Soarbele). Patrimoniul natural al Retezatului este deosebit de valoros datorită speciilor rare care se întâlnesc pe suprafața lui. Speciile rare de garofița, darie, flămânzica, anghelina, floare de colț
PARCUL NATIONAL RETEZAT, O EXPERIENTA DE NEUITAT de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360990_a_362319]
-
crize de toate felurile posibile. Personal, văd salvarea acestei lumi, paradoxal, printr-o “tragedie fără morți”. De ce consider eu că este nevoie de continuarea unui experiment artistic prin Arta-transformării, la nivel social-planetar: 1. Pentru că există pericolul unui dezastru ecologic la nival social-planetar, în cadrul universului tehnologic construi diabolic pentru a elibera oamenii către nimic. De exemplu, scăpă un microb sau un virus în sistemele moarte și reci, în angrenajul social-planetar al capitalului politic și economic despre care am vorbit mai sus; scapă
SCRISOAREA NR.76. CE AR TREBUI SĂ NE ÎNGRIJOREZE PE TOŢI PĂMÂNTENII? de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351915_a_353244]
-
de producere a inundațiilor și viiturilor rapide. ... 5.2.3. Biodiversitate și servicii ecosistemice Habitatele alpine vor fi printre cele mai afectate de schimbările climatice (Inouye, 2019), fiind caracterizate de un sezon de vegetație scurt (care corespunde cu intervalul lipsit de strat nival) și necesitând umiditate suficientă pentru începerea ciclului vegetativ (Beniston, 2003). Habitatele de tufărișuri și pajiști alpine și subalpine (tipurile de habitat 4070* Tufărișuri de Pinus mugo și Rhododendron hirsutum și 6230* Pajiști de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicatice
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
care au făcut investiții considerabile în proiecte și infrastructuri de exploatare și aducțiune, din păcate nu toate în condiții de rentabilitate tehnicofinanciară (de exemplu, eșecul sistemelor din Libia). b. Rețeaua fluvială este alcătuită din râuri cu alimentare predominant pluvială, aportul nival (cazul zăpezilor din munții Atlas) și subteran fiind modest. Râurile mici aparțin în general tipurilor hidrologice tropical (cele nord africane și din Arabia) și subtropical (cele din Levant), iar marile fluvii (Nilul) au regim hidrologic complex, ca urmare a parcurgerii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Asupra agenților patogeni și plantelor factorii mediului extern acționează în mod conjugat, într-o strânsă corelație, uneori compensativ, alteori cumulativ sau antagonic. Se cunosc cazuri când, sub influența factorilor externi de mediu, au devenit patogene diferite microorganisme saprofite (ex. Fusarium nivale). Factorii externi care acționează atât asupra agenților infecțioși cât și asupra plantelor sunt: Temperatura aerului și a solului poate influența planta, agentul patogen sau cuplul plantă gazdă-parazit. Temperatura aerului sub nivelul normal, face ca unele soiuri de cartof să manifeste
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
pe un teren lucrat după regulile agrotehnice, agenții patogeni nu găsesc un microclimat favorabil pentru instalare și manifestare. Drenarea terenului. Multe boli ale plantelor sunt favorizate de excesul de umiditate al solului. De exemplu, mucegaiul de zăpadă produs de Fusarium nivale atacă mai puternic cerealele cultivate pe suprafețe unde primăvara băltește apa. În aceste cazuri este necesară drenarea terenului, pentru îndepărtarea excesului de umiditate. Distrugerea samulastrei. Pentru numeroși agenți patogeni samulastra constituie o etapă din ciclul evolutiv al acestora. De exemplu
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
mosaic striate mosaic virus mozaicul striat european al grâului 3. Wheat dwarf virus piticirea grâului Micoplasme 1. Mycoplasma îngălbenirea, piticirea și aspermia grâului Ciuperci 1. Gaumannomycea graminis var. tritici îngenuncherea plantelor și șiștăvirea boabelor 2. Micronectriella graminicola f.c. Fusarium nivale mucegaiul de zăpadă 3. Tilletia controversa mălura pitică 4. Puccinia recondita f.sp. tritici rugina brună 5. Puccinia striiformis rugina galbenă 6. Puccinia graminis rugina neagră 7. Septoria tritici și S. nodorum pătarea brună a frunzelor 8. Pseudocercosporella herpotrichoides pătarea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
se îngălbenesc, se usucă și după topirea zăpezii se observă că frunzele sunt lipite de sol iar cultura prezintă goluri. Agentul patogen -Micronectriella (Calonectria) graminicola (Berk. et Br.) Wr., fam. Hypochreaceae, ord. Sphaeriales. cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Fusarium nivale (Fr.) Ces. Miceliul ciupercii trăiește saprofit în sol, pe resturi vegetale și parazitează în timpul iernii baza tulpinilor și frunzele, pe care produce sporodochii cu conidiofori ce susțin conidii hialine, fusiforme, ascuțite la capete, cu 1-3 septe, de 25-29 x 5
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Asupra agenților patogeni și plantelor factorii mediului extern acționează în mod conjugat, într-o strânsă corelație, uneori compensativ, alteori cumulativ sau antagonic. Se cunosc cazuri când, sub influența factorilor externi de mediu, au devenit patogene diferite microorganisme saprofite (ex. Fusarium nivale). Factorii externi care acționează atât asupra agenților infecțioși cât și asupra plantelor sunt: Temperatura aerului și a solului poate influența planta, agentul patogen sau cuplul plantă gazdă-parazit. Temperatura aerului sub nivelul normal, face ca unele soiuri de cartof să manifeste
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
pe un teren lucrat după regulile agrotehnice, agenții patogeni nu găsesc un microclimat favorabil pentru instalare și manifestare. Drenarea terenului. Multe boli ale plantelor sunt favorizate de excesul de umiditate al solului. De exemplu, mucegaiul de zăpadă produs de Fusarium nivale atacă mai puternic cerealele cultivate pe suprafețe unde primăvara băltește apa. În aceste cazuri este necesară drenarea terenului, pentru îndepărtarea excesului de umiditate. Distrugerea samulastrei. Pentru numeroși agenți patogeni samulastra constituie o etapă din ciclul evolutiv al acestora. De exemplu
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
European mosaic striate mosaic virusmozaicul striat european al grâului 3. Wheat dwarf virus - piticirea grâului Micoplasme 1. Mycoplasma - îngălbenirea, piticirea și aspermia grâului 111 Ciuperci 1. Gaumannomycea graminis var. triticiîngenuncherea plantelor și șiștăvirea boabelor 2. Micronectriella graminicola f.c. Fusarium nivale mucegaiul de zăpadă 3. Tilletia controversamălura pitică 4. Puccinia recondita f.sp. tritici - rugina brună 5. Puccinia striiformis - rugina galbenă 6. Puccinia graminis - rugina neagră 7. Septoria tritici și S. nodorum - pătarea brună a frunzelor 8. Pseudocercosporella herpotrichoidespătarea în ochi
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
județului Iași acoperă o suprafață totală de 13.080 de hectare și aparține bazinelor hidrografice ale râurilor Prut (centrul și estul județului), Siret (vestul județului) și Bârlad (sudul județului). Caracteristica generală a rețelei hidrografice a județului o constituie alimentarea pluvio nivală, cu mari variații de nivel și debit, precum și turbiditatea ridicată, datorită fenomenului de eroziune din bazinele de recepție. Principalele cursuri de apă care drenează județul sunt: Prutul (sectorul mijlociu), care formează granița cu Republica Moldova, și afluentul său Jijia (cursul mijlociu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
albul mineral al zăpezii, în rînd cu lutul, încă gălbui, astupat cu fulgi, restricție de viteză între Urechești și Adjud, eroi în rol de victime camioanele care încetinesc și unul s-a oprit în cîmp, farurile năzuind în albul aversei nivale, zăpada care a fost în veac, tot ea curge, ne-a prins cu despăduriri, cu răutăți, ce argument să-și mai aducă omul, că poate numi zăpezile iterativ? o măreție de închipuire este ce văd și se întîmplă doar meteorologic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
altitudine, este acoperită de un strat gros de grohotiș de un metru. La baza inferioară, topirea accelerată Începută din anii 1960 a transformat insulele și movilele de gheață izolate, din centrul ghețarului, precum și un mic lac alungit, Într-un lac nival mare ce se Întinde pe o lungime de 2,5 km și o adâncime de o sută de metri (Smithsonian, Terra, p. 280). 442 Ibidem. 443 Ibidem, p. 170. 287 Versanții vestici sunt Împăduriți, În vreme ce terenurile de la est, mai aride
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
preșcolară, sunt excluși de la cămine, iar familia se preocupă prea puțin specializat. În afara Centrului Logopedic, care colaborează cu cabinetul de psihiatrie, neuropsihiatrie, E.E.G., kineziterapie și se ocupă cu stăruință de instruirea și educarea părinților pentru a-i determina la un nival de informare științifică și metodică adecvată cazului, nu se mai ocupă nimeni. Centrul Logopedic, nu este o instituție avizată pentru această vârstă și categorie de copii, având o altă destinație în sistemul de învățământ special. Centrul de sănătate mintală, trebuie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
același timp, sursa de bază în alimentarea cu apă a populației, pe plan local. În funcție de condițiile litologice și morfologice,cercetătorii M.Schram, M Pantazică, I .Ungureanu au identificat pe teritoriul comunei Șipote trei unități hidrogeologice. Acestea se alimentează din apele nivale și pluviale, mai ales primăvara și la începutul verii, din afluența straturilor acvifere limitrofe situate la altitudini mai mari și din aportul antropic al apelor menajere și al celor utilizate la grădinărit. Pe harta regionării hidrogeologice a teritoriului localității Șipote
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
la o pantă de aproximativ 6° pierderile prin eroziune sunt de aproximativ 5 t. sol/ha, iar la pante de 15° se pierd 13 - 15 t. sol/ha), fragmentarea reliefului, energia sa, apele subterane, infiltrarea apelor meteorice și de origine nivală la adâncimi variabile, ceea ce creează o pelicula de apă deasupra argilelor (patul de alunecare) și declanșează alunecările de teren. Un rol important l-a avut defrișarea pădurilor din ultimii ani, dar și desțelenirea pajiștilor de pe pantele din arealul satelor din
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Loimaa Loimaan käräjäoikeus Mäntyharju Heinolan käräjäoikeus Loimaan kunta Loimaan käräjäoikeus Naantali Turunseudun käräjäoikeus Loppi Riihimäen käräjäoikeus Nakkila Porin käräjäoikeus Loviisa Loviisan käräjäoikeus Nastola Lahden käräjäoikeus Luhanka Jyväskylän käräjäoikeus Nauvo Paraisten käräjäoikeus Lumijoki Oulun käräjäoikeus Nilsiä Nilsiän käräjäoikeus Lumparland Ålands tingsrätt Nivală Haapajärven käräjäoikeus Luopioinen Hämeenlinnan käräjäoikeus Nokia Tampereen käräjäoikeus Luoto Pietarsaaren käräjäoikeus Noormarkku Porin käräjäoikeus Luumäki Lappeerannan käräjäoikeus Nousiainen Turunseudun käräjäoikeus Luvia Porin käräjäoikeus Nummi-Pusula Lohjan käräjäoikeus Längelmäki Tampereen käräjäoikeus Nurmes Nurmeksen käräjäoikeus Nurmijärvi Hyvinkään käräjäoikeus Polvijärvi Joensuun käräjäoikeus Nurmo Seinäjoen
jrc5045as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90213_a_91000]
-
s Falcon 71. Falco biarmicus Halcón borní Lannerfalk Lanner Lanner Falcon · 72. Falco rusticolus Halcón gerifalte Jagtfalk Gerfa Gyrfalcon 73. Falco peregrinus Halcón peregrino Vandrefalk Wanderfalke Peregrine 74. Bonasa bonasia Grévol Hjerpe Haselhuhn Hazel Grouse 75. Lagopus mutus pyrenaicus Perdiz nival pirenaica Fjeldrype (underart fra Pyrenæerne Alpenschneehuhn (Pyrenäen-Unterart) Ptarmigan (Pyrenean sub-species) 76. Lagopus mutus helveticus Perdiz nival alpina Fjeldrype (underart fra Alperne) Alpenschneehuhn (Alpen-Unterart) Ptarmigan (Alpine sub-species) 77. Tetrao tetrix tetrix Gallo lira (continental) Urfugl (kontinental underart) Birkhuhn (kontinentale Unterart) Black
jrc3344as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88502_a_89289]
-
Jagtfalk Gerfa Gyrfalcon 73. Falco peregrinus Halcón peregrino Vandrefalk Wanderfalke Peregrine 74. Bonasa bonasia Grévol Hjerpe Haselhuhn Hazel Grouse 75. Lagopus mutus pyrenaicus Perdiz nival pirenaica Fjeldrype (underart fra Pyrenæerne Alpenschneehuhn (Pyrenäen-Unterart) Ptarmigan (Pyrenean sub-species) 76. Lagopus mutus helveticus Perdiz nival alpina Fjeldrype (underart fra Alperne) Alpenschneehuhn (Alpen-Unterart) Ptarmigan (Alpine sub-species) 77. Tetrao tetrix tetrix Gallo lira (continental) Urfugl (kontinental underart) Birkhuhn (kontinentale Unterart) Black Grouse (continental subspecies) 78. Tetrao urogallus Urogallo Tjur Auerhuhn Capercaillie 79. Alectoris graeca saxatilis Perdiz griega
jrc3344as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88502_a_89289]
-
due Silberhalstaube Long-toed pigeon 127. Columba bollii Paloma turque Kanarisk langtået due Kanarentaube Dark-failed laurel pigeon 128. Columba junoniae Paloma rabiche Laurbærdue Lorbeertaube White-failed laurel pigeon 129. Bubo bubo Buho real Stor hornugle Uhu Eagle Owl 130. Nyctea scandiaca Buho nival Sneugle Schnee-Eule Snowy Owl 131. Surnia ulula Búho gavilán Høgeugle Sperbereule Hawk owl 132. Glaucidium passerinum Mochuelo chico Spurveugle Sperlingskauz Pygmy Owl Français Italiano Nederlands Português Suomi Svenska Română (98) Courvite isabelle Corrione biondo Renvogel Corredor Aavikkojuoksija Ökenlöpare Cursorul (99
jrc3344as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88502_a_89289]
-
pârâurile au dezvoltare: În afară de R.Secaș, V.Mare, Mică și Ghibartului celelalte au scurgeri temporare. Majoritatea apelor își au izvoarele în apropierea satului cu excepția Secașului Mic care își are izvoarele în teritoriul satului Broșteni din județul Sibiu. Alimentarea lor este nivală și fluvială. Climatul de deal este bine conturat și își păstrează calitățile celui de crutare. Secașul Mic își are izvoarele în teritoriul satelor Armeni și Broșteni, cursul său fiind de 37 Km, iar suprafața bazinului hidrografic de 356 Km. În
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
Cătămărăști este folosită la irigații. Apele subterane sunt localizate în depozitele argiloase sarmațiene, cu intercalații nisipoase și orizonturi grezoase. Se întâlnesc numeroase pâraie cu regim torențial ce se varsă în pâraiele Dresleuca și Sitna. Alimentarea acestora este de tip pluvio - nival, repartiția scurgerii oscilând foarte mult. Primăvara și toamna predomină scurgerea pe toate pâraiele, iarna scurgerea este nulă iar vara destul de scăzută. Regimul precipitațiilor condiționează o însemnată oscilație a debitelor rețelei hidrografice. Temperatura Temperatura medie anuală are valoarea de 8,6
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
montan până în cel alpin, Cursuri de apă montane și vegetația erbacee de pe malurile acestora, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin, Grohotișuri silicatice din etajul montan până în etajul nival, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul cursurilor de apă montane, Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a lungul cursurilor de apă montane și Versanți stâncoși silicatici cu vegetație casmofitică. Acestea adăpostesc o gamă diversă de floră rară și
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
izvoarelor, chiar în timpul verii este destul de coborâtă, ajungând până la 4-6 °C la 2000 m. Numai cursul superior al Streiului străbate zona montană și se numește râul Petros, părăsind munții în zona localității Baru Mare. Lacurile naturale au origine glaciară și nivală. Munții Șureanu oferă condiții favorabile dezvoltării unor grupări vegetale caracterizate printr-o mare varietate floristică. Se pot diferenția mai multe etaje de vegetație care se succed pe verticala muntelui. "Etajul alpin", reprezentat prin pajiști apare insular doar pe vârfurile ce
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]