44 matches
-
Cătămărăști este folosită la irigații. Apele subterane sunt localizate în depozitele argiloase sarmațiene, cu intercalații nisipoase și orizonturi grezoase. Se întâlnesc numeroase pâraie cu regim torențial ce se varsă în pâraiele Dresleuca și Sitna. Alimentarea acestora este de tip pluvio - nival, repartiția scurgerii oscilând foarte mult. Primăvara și toamna predomină scurgerea pe toate pâraiele, iarna scurgerea este nulă iar vara destul de scăzută. Regimul precipitațiilor condiționează o însemnată oscilație a debitelor rețelei hidrografice. Temperatura Temperatura medie anuală are valoarea de 8,6
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
și ape mici, toamna și iarna. În cursul superior este amenajat bazinul de acumulare Vâlsan, care captează apa și o conduce subteran la Lacul Vidraru a hidrocentralei de pe râul Argeș. În zona superioară râului Vâlsan s-au format două lacuri nivale, unul situat în circul glaciar de sub culmea Scărișoara, " La căldarea cu izvoare", iar altul în microdepresiunea glaciară de la obârșia râului Vâlsan. În zona montană, râul Vâlsan este alimentat în principal prin topirea zăpezilor. Cei mai importanți afluenți ai râului Vâlsan
Râul Vâlsan, Argeș () [Corola-website/Science/313629_a_314958]
-
de-a lungul culmii principale, și grohotișuri. Grohotișurile de sub vîrful Omu formează adevărate „mări de pietre"; ele mai apar și sub vîrfurile Fărăoane și Oușoru creînd unele dificultăți în parcurgerea lor. În al doilea rînd, amintim mușuroaiele înierbate și microdepresiunile nivale etc. Calcarele cristaline explică apariția reliefului carstic, e drept, puțin dezvoltat, reprezentat prin dolinele din Muntele Rotunda și de pe versantul drept al văii Runcu. Caracterele morfologice de ansamblu, cît și unele aspecte de detaliu impun subdivizarea Munților Suhard în trei
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
debitului lor bogat. În viitorul apropiat, în peisajul văilor din Suhard va apare o suită de microhidrocentrale, care vor alimenta cabanele turistice, cantoanele silvice, viitoarele puncte turistice și chiar unele localități. În cadrul Masivului Suhard se întîlnesc și cîteva mici lacuri nivale (formate în depresiunile create prin acțiunea de tasare a zăpezii); ele se găsesc la sud de vîrful Fărăoane, sub vîrful Icoana și la vest de vîrful Omu. Cel mai interesant, de formă ovoidală, este cel situat sub vîrful Icoana, lîngă
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
pârâurile au dezvoltare: În afară de R.Secaș, V.Mare, Mică și Ghibartului celelalte au scurgeri temporare. Majoritatea apelor își au izvoarele în apropierea satului cu excepția Secașului Mic care își are izvoarele în teritoriul satului Broșteni din județul Sibiu. Alimentarea lor este nivală și fluvială. Climatul de deal este bine conturat și își păstrează calitățile celui de crutare. Secașul Mic își are izvoarele în teritoriul satelor Armeni și Broșteni, cursul său fiind de 37 Km, iar suprafața bazinului hidrografic de 356 Km. În
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
la o pantă de aproximativ 6° pierderile prin eroziune sunt de aproximativ 5 t. sol/ha, iar la pante de 15° se pierd 13 - 15 t. sol/ha), fragmentarea reliefului, energia sa, apele subterane, infiltrarea apelor meteorice și de origine nivală la adâncimi variabile, ceea ce creează o pelicula de apă deasupra argilelor (patul de alunecare) și declanșează alunecările de teren. Un rol important l-a avut defrișarea pădurilor din ultimii ani, dar și desțelenirea pajiștilor de pe pantele din arealul satelor din
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Asupra agenților patogeni și plantelor factorii mediului extern acționează în mod conjugat, într-o strânsă corelație, uneori compensativ, alteori cumulativ sau antagonic. Se cunosc cazuri când, sub influența factorilor externi de mediu, au devenit patogene diferite microorganisme saprofite (ex. Fusarium nivale). Factorii externi care acționează atât asupra agenților infecțioși cât și asupra plantelor sunt: Temperatura aerului și a solului poate influența planta, agentul patogen sau cuplul plantă gazdă-parazit. Temperatura aerului sub nivelul normal, face ca unele soiuri de cartof să manifeste
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
pe un teren lucrat după regulile agrotehnice, agenții patogeni nu găsesc un microclimat favorabil pentru instalare și manifestare. Drenarea terenului. Multe boli ale plantelor sunt favorizate de excesul de umiditate al solului. De exemplu, mucegaiul de zăpadă produs de Fusarium nivale atacă mai puternic cerealele cultivate pe suprafețe unde primăvara băltește apa. În aceste cazuri este necesară drenarea terenului, pentru îndepărtarea excesului de umiditate. Distrugerea samulastrei. Pentru numeroși agenți patogeni samulastra constituie o etapă din ciclul evolutiv al acestora. De exemplu
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
European mosaic striate mosaic virusmozaicul striat european al grâului 3. Wheat dwarf virus - piticirea grâului Micoplasme 1. Mycoplasma - îngălbenirea, piticirea și aspermia grâului 111 Ciuperci 1. Gaumannomycea graminis var. triticiîngenuncherea plantelor și șiștăvirea boabelor 2. Micronectriella graminicola f.c. Fusarium nivale mucegaiul de zăpadă 3. Tilletia controversamălura pitică 4. Puccinia recondita f.sp. tritici - rugina brună 5. Puccinia striiformis - rugina galbenă 6. Puccinia graminis - rugina neagră 7. Septoria tritici și S. nodorum - pătarea brună a frunzelor 8. Pseudocercosporella herpotrichoidespătarea în ochi
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
care au făcut investiții considerabile în proiecte și infrastructuri de exploatare și aducțiune, din păcate nu toate în condiții de rentabilitate tehnicofinanciară (de exemplu, eșecul sistemelor din Libia). b. Rețeaua fluvială este alcătuită din râuri cu alimentare predominant pluvială, aportul nival (cazul zăpezilor din munții Atlas) și subteran fiind modest. Râurile mici aparțin în general tipurilor hidrologice tropical (cele nord africane și din Arabia) și subtropical (cele din Levant), iar marile fluvii (Nilul) au regim hidrologic complex, ca urmare a parcurgerii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
același timp, sursa de bază în alimentarea cu apă a populației, pe plan local. În funcție de condițiile litologice și morfologice,cercetătorii M.Schram, M Pantazică, I .Ungureanu au identificat pe teritoriul comunei Șipote trei unități hidrogeologice. Acestea se alimentează din apele nivale și pluviale, mai ales primăvara și la începutul verii, din afluența straturilor acvifere limitrofe situate la altitudini mai mari și din aportul antropic al apelor menajere și al celor utilizate la grădinărit. Pe harta regionării hidrogeologice a teritoriului localității Șipote
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
se îngălbenesc, se usucă și după topirea zăpezii se observă că frunzele sunt lipite de sol iar cultura prezintă goluri. Agentul patogen -Micronectriella (Calonectria) graminicola (Berk. et Br.) Wr., fam. Hypochreaceae, ord. Sphaeriales. cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Fusarium nivale (Fr.) Ces. Miceliul ciupercii trăiește saprofit în sol, pe resturi vegetale și parazitează în timpul iernii baza tulpinilor și frunzele, pe care produce sporodochii cu conidiofori ce susțin conidii hialine, fusiforme, ascuțite la capete, cu 1-3 septe, de 25-29 x 5
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
albul mineral al zăpezii, în rînd cu lutul, încă gălbui, astupat cu fulgi, restricție de viteză între Urechești și Adjud, eroi în rol de victime camioanele care încetinesc și unul s-a oprit în cîmp, farurile năzuind în albul aversei nivale, zăpada care a fost în veac, tot ea curge, ne-a prins cu despăduriri, cu răutăți, ce argument să-și mai aducă omul, că poate numi zăpezile iterativ? o măreție de închipuire este ce văd și se întîmplă doar meteorologic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Asupra agenților patogeni și plantelor factorii mediului extern acționează în mod conjugat, într-o strânsă corelație, uneori compensativ, alteori cumulativ sau antagonic. Se cunosc cazuri când, sub influența factorilor externi de mediu, au devenit patogene diferite microorganisme saprofite (ex. Fusarium nivale). Factorii externi care acționează atât asupra agenților infecțioși cât și asupra plantelor sunt: Temperatura aerului și a solului poate influența planta, agentul patogen sau cuplul plantă gazdă-parazit. Temperatura aerului sub nivelul normal, face ca unele soiuri de cartof să manifeste
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
pe un teren lucrat după regulile agrotehnice, agenții patogeni nu găsesc un microclimat favorabil pentru instalare și manifestare. Drenarea terenului. Multe boli ale plantelor sunt favorizate de excesul de umiditate al solului. De exemplu, mucegaiul de zăpadă produs de Fusarium nivale atacă mai puternic cerealele cultivate pe suprafețe unde primăvara băltește apa. În aceste cazuri este necesară drenarea terenului, pentru îndepărtarea excesului de umiditate. Distrugerea samulastrei. Pentru numeroși agenți patogeni samulastra constituie o etapă din ciclul evolutiv al acestora. De exemplu
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
mosaic striate mosaic virus mozaicul striat european al grâului 3. Wheat dwarf virus piticirea grâului Micoplasme 1. Mycoplasma îngălbenirea, piticirea și aspermia grâului Ciuperci 1. Gaumannomycea graminis var. tritici îngenuncherea plantelor și șiștăvirea boabelor 2. Micronectriella graminicola f.c. Fusarium nivale mucegaiul de zăpadă 3. Tilletia controversa mălura pitică 4. Puccinia recondita f.sp. tritici rugina brună 5. Puccinia striiformis rugina galbenă 6. Puccinia graminis rugina neagră 7. Septoria tritici și S. nodorum pătarea brună a frunzelor 8. Pseudocercosporella herpotrichoides pătarea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
preșcolară, sunt excluși de la cămine, iar familia se preocupă prea puțin specializat. În afara Centrului Logopedic, care colaborează cu cabinetul de psihiatrie, neuropsihiatrie, E.E.G., kineziterapie și se ocupă cu stăruință de instruirea și educarea părinților pentru a-i determina la un nival de informare științifică și metodică adecvată cazului, nu se mai ocupă nimeni. Centrul Logopedic, nu este o instituție avizată pentru această vârstă și categorie de copii, având o altă destinație în sistemul de învățământ special. Centrul de sănătate mintală, trebuie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
județului Iași acoperă o suprafață totală de 13.080 de hectare și aparține bazinelor hidrografice ale râurilor Prut (centrul și estul județului), Siret (vestul județului) și Bârlad (sudul județului). Caracteristica generală a rețelei hidrografice a județului o constituie alimentarea pluvio nivală, cu mari variații de nivel și debit, precum și turbiditatea ridicată, datorită fenomenului de eroziune din bazinele de recepție. Principalele cursuri de apă care drenează județul sunt: Prutul (sectorul mijlociu), care formează granița cu Republica Moldova, și afluentul său Jijia (cursul mijlociu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
altitudine, este acoperită de un strat gros de grohotiș de un metru. La baza inferioară, topirea accelerată Începută din anii 1960 a transformat insulele și movilele de gheață izolate, din centrul ghețarului, precum și un mic lac alungit, Într-un lac nival mare ce se Întinde pe o lungime de 2,5 km și o adâncime de o sută de metri (Smithsonian, Terra, p. 280). 442 Ibidem. 443 Ibidem, p. 170. 287 Versanții vestici sunt Împăduriți, În vreme ce terenurile de la est, mai aride
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]