18 matches
-
despre raiul tocmit sub poalele de deal și peste care curgea naiul de turme strânse sub caval mânate lin către izvoare de apă limpede și rece unde se-adapă și mioare și ciurda când spre casă trece iar de vreun noaten o ia razna îl strâng dulăii sub jujeu și peste tot se-ntinde hazna ce-o rânduise Dumnezeu când seara scapătă-n tărie se strâng ciobanii lângă foc cu gândul dus la vreo fetie eu, numai eu nu am noroc
DOAR DOINĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1438778346.html [Corola-blog/BlogPost/380205_a_381534]
-
copil de la țară, la tot ceea ce oferea cârciuma, mai ales veselia, cântecul și jocul popular, toate stimulate de vraja unui vin bun, însoțit de mititeii (pârjoliți la grătarul cu mangal ori cărbuni din lemn de prun) sau de pastrama de noaten ce se topea în gură. Își amintește și acum destul de bine aceste imagini, încă neșterse din memorie și din suflet, reunindu-le în volumul intitulat « Amintiri din cârciumioară», deși el însuși, culmea, nu este un admirator al lui Bachus, dimpotrivă
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
drum pe care turmele de oi, grase și acoperite cu lână curată, coboară pe Valea Doamnei, cu aceeași măgari în frunte, istoviți de greutatea burdufilor plini cu brânză și a pastramei căci, vorba aceea: „Măgărușul duce, nu știe ce duce!” Noatenii grași, oile, berbecii uriași, căluții de munte, câinii „bărbați”, ca cei în „Miorița”, toți se întorc acasă, dar pentru puțin timp, căci vor pleca apoi la vale, în transhumanță, în Bărăgan sau în Bălți, unde vor ierna: „Ziua moare după
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
ba mai mult, artistul Gelu Cazan a creionat cu exactitate casa părintească a lui Titus Podea, dărâmată astăzi, unde pe vremuri a fost cârciuma tatălui său, de unde parcă răzbate și acum damful vinului adevărat de Orlești și al pastramei de noaten, de-ți lasă gura apă. „Păcat că nu am găsit nicio fotografie cu casa părintească, s-a demolat așa... o istorie a unui neam... păcat”, mi-a spus domnul Podea. Nu vă necăjiți, domnule Podea, maestrul Cazan s-a întrecut
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Album_de_suflet.html [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
despre raiul tocmit sub poalele de deal și peste care curgea naiul de turme strânse sub caval mânate lin către izvoare de apă limpede și rece unde se-adapă și mioare și ciurda când spre casă trece iar de vreun noaten o ia razna îl strâng dulăii sub jujeu și peste tot se-ntinde hazna ce-o rânduise Dumnezeu când seara scapătă-n tărie se strâng ciobanii lângă foc cu gândul dus la vreo fetie eu, numai eu nu am noroc
DOAR DOINĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1423639519.html [Corola-blog/BlogPost/340461_a_341790]
-
de milă, vei să dai seamă de dânsul”) în numele poziției deținute de suprema creație a lui Dumnezeu: „Și să nu omori pre nimeni făr’ de judecată dreaptă și făr’ de ispovedanie, ca să nu fii și tu junghiat fără de milă ca noatenii și ca mieii. Că sângile omului nu iaste ca sângile vitelor, sau ca ale altor fieri, sau ca al pasărilor, ci iaste într-alt chip.” Rezultatele, trudnic obținute în modelarea unor personalități eficiente, roade ale unor „programe” specializate și rezervate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
și de aici înainte întreg poporul. E de observat că lumea din capitală și împrejurimi în multe cazuri nu poate servi de îndrumătoare limbei literare și de cultură. Câteva exemple: Confuzie între terminologia puilor oii și calului: în toată românimea noaten și cârlan înseamnă miel înțărcat și miel după ce a împlinit un an. "Suman de noateni." Pentru căluți sunt alte cuvinte: mânz și strâjnic. Confuzie între pom și copac. În București se spune pom și stejarului și bradului. Sărăcie de vocabular
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în multe cazuri nu poate servi de îndrumătoare limbei literare și de cultură. Câteva exemple: Confuzie între terminologia puilor oii și calului: în toată românimea noaten și cârlan înseamnă miel înțărcat și miel după ce a împlinit un an. "Suman de noateni." Pentru căluți sunt alte cuvinte: mânz și strâjnic. Confuzie între pom și copac. În București se spune pom și stejarului și bradului. Sărăcie de vocabular în grupuri de cuvinte ac, bold, spelcă, agrafă. Bucureștenii spun ac, ac cu gămălie, ac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
gămălie sau de gămălie spelcă ac de cap agrafă ac de siguranță harbuz pepene verde pepene pepene galben murături moare zeamă de castraveți z. de varză a zice a spune a merge a se duce a umbla (rău întrebuințate) miel, noaten, cârlan, mioară, mânz mînzoc strâjnic tretin (confuzie) cotei, boldei, câne, dulău, zăvod, prepelicar capău (bogăție) pisică pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cusut, acului de cap, acului cu gămălie, acului de siguranță. Vânătorului muntean îi place mai mult gotcan, bircan, ieruncă, decât cocoș de munte, cocoș de mesteacăn, găină de alună. Cunoscătorii limbii noaște știu că nu se pot amesteca noțiunile păstorești, noaten (miel înțărcat), cârlan (miel de un an), cu mânzoc, strâjinc, tretin, denumiri ale prăsilei cavaline (noaten și cârlan se spun în Muntenia căluților). Se cunosc deasemeni echivalentele moldo-ardelenești pentru pepene verde și pepenele galben ("lubeniță" "harbuz" și "pepene" "zămos"). La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
gotcan, bircan, ieruncă, decât cocoș de munte, cocoș de mesteacăn, găină de alună. Cunoscătorii limbii noaște știu că nu se pot amesteca noțiunile păstorești, noaten (miel înțărcat), cârlan (miel de un an), cu mânzoc, strâjinc, tretin, denumiri ale prăsilei cavaline (noaten și cârlan se spun în Muntenia căluților). Se cunosc deasemeni echivalentele moldo-ardelenești pentru pepene verde și pepenele galben ("lubeniță" "harbuz" și "pepene" "zămos"). La București n-am auzit decât o expresie pentru lemnele întrebuințate în gospodărie: "a sparge lemne". Lemnul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
voi fi consultat, așa cum este normal, și eu. În final, mi-am permis să mă adresez omului de cultură Ungureanu, dar și ministrului, amintindu-i "parabola bunului păstor" din Biblie, care trebuie să aibă grijă nu numai de miei și noateni, ci și de "oile bătrâne", tăvălite pe nedrept de niște "comisari" ai condeiului, care habar n-aveau de diplomație. Aveam să trimit scrisoarea respectivă în copie și domnului secretar de stat Teodor Baconschi și câtorva directori generali și directori, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
din cele Trei Teritorii, Sfătuiește-te cu Ciută Nevăzută De sub Colții Simeriei, zestrea ta de nume; Vin din Tărâmul Cimer^ Râmu, din Viu Edenul Pomilor, sunt Al lui Ciută Nevăzută Cavalerul Tânăr Salmolsis al Nouăzeci și Doilea, Cel călare pe noatenul de ren, Și cu al Treilea Salmoesis Zerna Hațeg, Eroul Rună din Tărâmul Celor Zece Kogaioane. Să mergi cu Treimea Cavalerului Kabyr La Preoteasa Lunii, Lune Cernacotis Râmșei, La Vrăjitoarea lui Zagreus cu cagula trasă pe față, du-te, Ia
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
cu care se leagă mâinile și picioarele deținuților“ și „ancoră“, sunt ulterioare și metaforice. Alte nume latinești de animale domestice s-au păstrat în română și numai în unele limbi romanice occidentale: lat. admissarius > armăsar, lat. agnellus > miel, lat. annotinus > noaten „(oaie) de peste un an“, lat. aries > (reg.) arete „berbec de prăsilă“, lat. catellus > cățel, lat. equa > iapă, lat. haedus > ied, lat. *iunicia > junice, junincă „vițea, vacă tânără“, lat. iuvencus > junc „bou sau taur tânăr (între doi și trei ani), nepus
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Alte limbi romanice au moștenit un derivat al lui ovis, lat. ovicula > sp. oveja, iar fr. mouton „oaie“ provine din cuvântul celtic *multo. În română, s-au păstrat numeroase cuvinte din latină referitoare la oi: unele diferențiază animalele după vârstă (noaten „oaie de peste un an“ < lat. annotinus, terțiu < lat. tertius), altele după culoare (coacin „(oaie) cu capul brun“ < lat. coccinus „roșu“ etc.) sau după alte caracteristici (păcuină „oaie de lapte“ < pecuina). Faptul se explică prin aceea că ocupația de bază a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Marginea de Sus, județul R. Sărat, obiectele ce s-au sechestrat pentru neplata dărilor datorite din contribuțiuni directe, răscumpărarea clăcii, prestațiuni județene și altele. Obiectele sechestrate sunt: 51 vaci, 8 boi, 88 mânzați cu mânzate, 2 cai, 15 iepe, 5 noateni, 13 capre, 5 iezi, 83 oi, 12 miei, 3 berbeci, 5 râmători, una căruță de boi nouă, 1 sucman, 3 căzi, 2 antale, 1 claie cu fân, 28 locuitori cu brațele, cari se vor da cu luna sau cu ziua
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în traistă merinde de drum, la lumina gazorniței. Când intră flăcăul, moș Calistru se încingea strâns cu cureaua peste cojocel. C-un zâmbet de înțeles arătă din cap spre mohorâta mătușă Varvara, apoi trase pe mânici și sumanul nou de noaten. După ce-și luă din fundul casei, de lângă cuptor, pușca și-i cercetă oțelele, apărate cu coadă de iepure, se întoarse spre icoane și-și făcu cruce. Apoi își îndesă căciula în cap și-și potrivi cornul la șold. — Măi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și s-or folosi străinii.” preocuparea pentru starea casei părintești și încercarea de a media cu subtilitate un eventual conflict între surori; p. 182, r. 4 5 : „Mi-aș face chiar acum o manta pentru iarnă din sum[an] de noaten” desprinderea de satul natal nu înseamnă și o uitare a obiceiurilor neaoșe sănătoase, care satisfac plăcerile, dar și nevoile persoanei. 2 Către GHEORGHE CREANGĂ p. 183, r. 5 : „Sărut mâinile și pe dos, și pe față” exprimare a respectului și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]