169 matches
-
este considerată, de asemenea, reacție normală postvaccinală. Au fost descrise diferite complicații cutanate nespecifice după vaccinarea BCG. Acestea pot apărea la locul vaccinării: eritem, ulcerare, formare de vezicule, cicatrice hipertrofice, cheloid, granuloame, leziuni eczematoase sau pot fi erupții generalizate: eritem nodos, herpes zoster, erupții acneiforme, urticarie, eritem polimorf, toxidermie etc.. Complicațiile specifice ale vaccinării BCG (BCG-ite) includ: limfadenita supurativă, abcese localizate și, foarte rar, BCG-ita diseminată, care este cea mai serioasă reacție adversă la vaccinarea BCG. Complicațiile cutanate specifice au caracteristicile
Revista Medicală Română by Adriana Dănilă () [Corola-journal/Journalistic/92299_a_92794]
-
ischemie periferică cronică cu tulburări trohice. 5. Insuficiența renală cronică cu retenție azotată. 6. Ciroza hepatică cu encefalopatie cronică. 7. Poliartrita cronică evolutivă și spondilartrita anchilozantă cu invaliditate motorie accentuată. 8. Colagenoze majore (lupus eritematos diseminat, sclerodermie generalizată, dermatomiozită, poliartrită nodoasă) cu grad avansat de invalidare. 9. Boli cutanate. - bolile cronice ale pielii cu secreții abundente: pemfigus, pemfigoide, boala Duhring; - genodermatoze: xeroderma pigmentosum, ichtioze grave, eritrocheratodermii ichtiziforme congenitale, epidermolize buloase polidistrofice. 10. Boli neurologice - bolile neurologice cu invalidități motorii mari sau
HOTĂRÂRE nr. 860 din 13 iulie 1973 pentru stabilirea măsurilor de executare a Legii nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106384_a_107713]
-
IRIS) i. apare în termen de 3 luni de la restaurarea imunității ... ii. se manifestă sub formă de abcese locale sau limfadenită regională, de obicei fără diseminare ... ... d) Alte evenimente rare: sarcoidoză, leziuni oculare (conjunctivită, coroidită, nevrită optică) și eritem nodos. Meningita tuberculoasă (datorată BCG) a fost descrisă, dar este excepțional de rară (Tardieu și colab., 1988) ... Pot fi sugestive pentru RAPI la BCG - proces specific activ, diseminat - simptomele respiratorii (tuse, dispnee) și radiografia toracică anormală. Din punct de vedere al
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
formare de sinus sau adenită ce se dezvoltă rapid - în mai puțin de 2 luni de la vaccinare. NU se recomandă incizia pentru drenaj ! Tratamentul anti-TB pe cale generală este obligatoriu în cazurile de reacții adverse severe: lupus vulgar, eritem nodos, osteită, osteomielită, determinări pulmonare, meningită BCG, BCG-ite sistemice, apărute de obicei la copii imunodeprimați (HIV- pozitiv sau cu alte deficiențe imune celulare severe). Întrucât tulpina vaccinală BCG este un derivat de M. bovis, PZM nu face parte din schema de
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
da Tuse [ ] nu [ ] da Raluri in velcro [ ] nu [ ] da Febra [ ] nu [ ] da Miopatie [ ] nu [ ] da Dureri toracice [ ] nu [ ] da Poliartralgii [ ] nu [ ] da Wheezing [ ] nu [ ] da Deformări articulare [ ] nu [ ] da Fatigabilitate [ ] nu [ ] da Sdr. Raynaud [ ] nu [ ] da Anxietate [ ] nu [ ] da Eritem nodos [ ] nu [ ] da Modificări ORL [ ] nu [ ] da Modificări cutanate [ ] nu [ ] da Tulburări de vedere [ ] nu [ ] da Antecedente familiale? [ ] Nu [ ] Da: _________________ __________________________________________ Istoric fumat / noxe respiratorii / medicatie Istoric fumat [ ] Niciodată [ ] Fumător activ [ ] Ex-fumator _____________ pachete-an data start data stop __/__/____
ANEXĂ din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277949]
-
idiopatică (PTI), coagularea intravasculară diseminată (CID). ... 55. Diabetul zaharat. ... 56. Artrita reumatoidă. ... 57. Spondilartritele. ... 58. Guta. ... 59. Boala artrozică vertebro-periferică. ... 60. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermato-polimiozita, boala mixtă de țesut conjunctiv). ... 61. Vasculitele sistemice (arterita gigantocelulară, polimialgia reumatică, poliarterita nodoasă, granulomatoza cu poliangeita, vasculitele ANCA-asociate, vasculitele prin complexe imune): etiologie, tablou clinic, criterii de diagnostic, principii de tratament. ... 62. Distiroidiile. ... ... 5. Baremul activităților practice Activitățile practice (manevrele) trebuie efectuate pe parcursul întregii pregătiri de rezidențiat. Manevrele practice care trebuie efectuate
ANEXE din 20 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276346]
-
idiopatică (PTI), coagularea intravasculară diseminată (CID). ... 55. Diabetul zaharat. ... 56. Artrita reumatoidă. ... 57. Spondilartritele. ... 58. Guta. ... 59. Boala artrozică vertebro-periferică. ... 60. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermato-polimiozita, boala mixtă de țesut conjunctiv). ... 61. Vasculite sistemice (arterita gigantocelulară, polimialgia reumatică, poliarterita nodoasă, granulomatoza cu poliangeita, vasculitele ANCA-asociate, vasculitele prin complexe imune): etiologie, tablou clinic, criterii de diagnostic, principii de tratament. ... 62. Distiroidiile. ... Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor interne frecvente (vezi lista). Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite
ANEXE din 20 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276346]
-
idiopatică (PTI), coagularea intravasculară diseminată (CID). ... 55. Diabetul zaharat. ... 56. Artrita reumatoidă. ... 57. Spondilartritele. ... 58. Guta. ... 59. Boala artrozică vertebro-periferică. ... 60. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermato-polimiozita, boala mixtă de țesut conjunctiv). ... 61. Vasculite sistemice (arterita gigantocelulară, polimialgia reumatică, poliarterita nodoasă, granulomatoza cu poliangeita, vasculite ANCA-asociate, vasculitele prin complexe imune): etiologie, tablou clinic, criterii de diagnostic, principii de tratament. ... 62. Distiroidiile. ... Baremul de manevre, tehnici și activități practice: ● Puncții venoase ● Puncții arteriale ● Inserarea unei linii venoase periferice ● Toracocenteza ● Paracenteza ● Injecții intradermice
ANEXE din 20 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276346]
-
la efort este utilă pentru evidenţierea şi cuantificarea dispneei, eventual evaluarea hipoxemiei de efort anomalie precoce, sensibilă. SARCOIDOZA, cod CIM X J 84 Clinic: simptome pulmonare -dispnee, tuse iritativă, dureri toracice simptome determinate de extensia bolii: poliartralgii, afectare cutanată (eritem nodos), afectareoculară (uveită), afectarea glandelor salivare, splenomegalie, neurosarcoidoză Funcţional : funcţia ventilatorie (spirometrie), funcţia de transfer gazos (factorul de transfer gazos T LCO ), funcţiile adaptării la efort, funcţiile vederii funcţia cardiovasculară (electrocardiogramă, ecocardiografie, RMN cardiac), funcţia hepatică, funcţia renală, (teste de laborator
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
Pentru aprecierea severităţii inflamaţiei intestinale se utilizează, de regulă, scoruri semicantitative, cel mai cunoscut este Crohn s Disease Activity Index (CDAI) , ce cuantifică 8 variabile – nr. de scaune lichidiene sau moi, durerea abdominală, starea generală, numărul complicaţiilor (artrite, uveite, eritem nodos sau stomatită aftoasă, fisuri, fistule sau abcese anale, febră), utilizarea opiaceelor antidiareice, prezenţa maselor abdominale, hematocritul, procentul deviaţiei greutăţii corporale faţă de standard. CDAI sub 150 → remisiunea bolii; CDAI între 200 - 450 → activitate moderată a bolii; CDAI peste 450 → boală
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
logistic. 3.7.8. Angiografia renală selectivă (ARS) ARS reprezintă „standardul de aur” în diagnosticul stenozei de arteră renală, fiind utilă și în tromboza de venă renală, infarctul renal, masele renale vascularizate, fistulele arterio-venoase și vasculita vaselor relativ mari (panarterita nodoasă); are însă dezavantajul costului ridicat, invazivității și necesității administrării SCI (cu potențialul nefrotoxic binecunoscut). ARS se efectuează prin canularea arterei femurale, în unele cazuri adaugându-se tehnici de substracție digitalică, care măresc sensibilitatea procedurii. Incidentele care pot să apară în timpul ARS
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
artera temporală. Survine după vârsta de 50 de ani. Se asociază cu polimialgia reumatică. • Arterita Takayasu. Inflamație granulomatoasă a aortei și a ramurilor ei principale. Survine, de obicei, înainte de vârsta de 50 de ani. 2. Vasculite ale vaselor medii • Poliarterita nodoasă. Inflamație necrozantă a arterelor de calibru mediu și mic, fără afectare glomerulară, fără afectarea inflamatorie a arteriolelor, a capilarelor și a venulelor. • Boala Kawasaki. Arterită a arterelor de calibru mare, mediu și mic, asociată unui sindrom limfo-cutaneo-mucos. Atingerea coronarelor este
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
capilarele, arteriolele și arterele intraparenchimatoase distale ce se continuă cu arteriolele. Unele vasculite ale vaselor mari pot afecta și vase de calibru mediu, dar vasculitele vaselor medii nu trebuie să afecteze vase mai mici decât arterele. 7.2.1. POLIARTERITA NODOASĂ (PAN) 7.2.1.1. Definiție Vasculită sistemică necrozantă, ce afectează arterele de calibru mediu și mic. 7.2.1.2. Epidemiologie Incidența anuală este de 5-10 cazuri/100.000 locuitori. Afectează în mod egal ambele sexe. Vârsta de predilecție
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
hipoperfuziei cronice a rinichilor. Cauzele cele mai frecvente de NI sunt stenoza aterosclerotică a arterelor renale (SAAR) și micro-embolismul renal cu cristale de colesterol (și alte forme de atero-embolism). Alte cauze, mai rare, sunt sindromul antifosfolipidic primar, neurofibromatoza și poliarterita nodoasă. Prevalența HTRV în general într-o populație neselecționată este variabilă, între 1% și 5%. Prevalența SAAR crește cu vârsta, fiind întâlnită la circa 7% dintre indivizii de peste 65 de ani. SAAR se întâlnește la aproximativ 20% dintre pacienții cu boală
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
edem interstițial. Etiologia include cinci categorii de cauze care, în ordinea frecvenței, sunt: hipersensibilitate la medicamente; infecțiile (bacteriene, virale, parazitare) (Brucella, Legionella, Leptospira, Mycoplasma, Rickettsia, Hantavirus); bolile mediate imun (lupus eritematos sistemic, sarcoidoză, sindrom Sjögren, vascularite necrozante - Boala Wegener, periarterita nodoasă, purpura reumatoidă, boala Goodpasture, maladia Churg Strauss, poliartrita reumatoidă, Boala Berger, glomerulonefritele extramembranoase); afecțiuni hematologice maligne: limfoame, leucemia limfatică cronică, mielom; cauze necunoscute (nefrita interstițială acută idiopatică). Se impune diferențierea dintre nefrita interstițială acută (cu afectare predominant interstițială) și necroza
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
capabile să mimeze schizofrenia. 2. Bolile autoimune sunt acelea în care organismul generează răspunsuri imune la unele din propriile sale țesuturi. Deși reprezintă o grupă de boli relativ rare, trebuiesc luate totuși în considerație. Lupusul eritematos sistemic (LES), sclerodermia, poliarterita nodoasă, granulomatoza Wegener și trombangeita obliterantă, la fel ca și alte vasculite autoimune, trebuiesc luate în considerație ca contribuind sau cauzând tulburări mentale organice. Steroizii utilizați în tratamentul acestor afecțiuni pot de asemenea cauza sindroame mentale organice. Lupusul este în particular
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
mici. Printe efectele adverse se numără aritmiile de conducere, litiază billiară și diverse tulburări digestive, dispnee, hiperglicemie sau hipoglicemie (cu modificarea testelor de toleranță la glucoză). Tratamente cu glucocorticoizi se fac pentru afecțiuni autoimune (reumatism poliarticular acut, poliartrita reumatoidă, poliarterita nodoasă), gută, diferite boli alergice printre care astmul bronșic, în scop subsitutiv în insuficiența corticosuprarenaliană iar în combinație cu citotoxicele inhibă imunitatea în situația necesității menținerii grefelor sau transplantelor. Excesul de cortizol induce eozinopenie, limfopenie și neutrofilie, catabolism proteic manifestat printre
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
dezavantajul unor reacții adverse grave, printre care necroza osoasă aseptică și fenomene degenerative locale. Prednisonul și Prednisolonul, derivați cortizonici ce se administrează pentru tratarea bolior reumatismale, colagenozelor și afecțiunilor autoimune (poliartrită reumatoidă, cardită reumatismală, lupus eritematos diseminat, dermatomiozită, sclerodermie, periartrită nodoasă) au ca posibile reacții adverse hipertensiunea arterială, osteoporoza, miopatiile, necroza osoasă aseptică, tulburări de creștere la copii, iar Dexametazona (Superprednol®) deși are efect antireumatic puternic, poate induce osteoporoză. Afecțiunile reumatismale beneficiază și de efectele terapeutice ale analgezicelor, antipireticelor și antiinflamatoarelor
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
fie leziunilor aterosclerotice, în mai mult de 90% din cazuri, fie displaziei fibromusculare, reprezentând cele mai frecvente două cauze de HTA renovasculară (21). Cauze mai puțin comune de HTA renovasculară includ: arteritele (aortita Takayasu, arterita cu celule gigante și poliartrita nodoasă), tromboza, embolia și disecția arterei renale, neurofibromatoza etc. HTA renovasculară reprezintă o formă de HTA potențial curabilă, cu condiția să fie identificată la timp. În cazul coexistenței HTA esențiale sau renoparenchimatoase, vindecarea completă a acestor pacienți este limitată (22). Principalele
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
conține mai mult fibre simpatice postganglionare. În afara fibrelor eferente, în constituția plexului cardiac intră numeroase filete nervoase aferente. Acestea aparțin fie celulelor senzitive din ganglionii spinali ai primelor cinci rădăcini posterioare ale măduvei dorsale D1-D5, fie acelora din ganglionul plexiform (nodos) al vagilor. În primul caz, fibrele aferente ajung la nivelul coarnelor posterioare ale măduvei pe traiectul nervilor cardiaci simpatici, traversând ganglionii laterovertebrali corespunzători (cervical mijlociu, inferior și toracali D1-D5), iar în cel de al doilea caz, se termină în nucleul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cunoscute sub numele de teorie unicistă și pluralistă. Teoria unicistă, emisă de Koelliker și acceptată de majoritatea autorilor, susține că fibrele vegetative aferente aparțin celulei senzitive în T din ganglionii spinali și formațiunile ganglionare ale unor nervi cranieni (jugular, geniculat, nodos etc.). În cazul celulelor cu sediul ganglionar spinal, terminațiile dendritice străbat fără întrerupere sinaptică plexurile și ganglionii simpatici laterovertebrali, pentru a ajunge la rădăcinile posterioare și ganglionii spinali corespunzători pe calea ramurilor comunicante albe. Prelungirea axonală a acestui mic neuron
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
endocardoaortici sunt, de asemenea, formate din terminații dendritice ale celulelor senzitive situate în ganglionii de pe traiectul acestora și prelungiri axonale spre nucleii de origine centrală, în cazul aferentelor vagale, de exemplu, celula senzitivă își are sediul în ganglionul jugular sau nodos, iar prelungirea axonală se termină în nucleul dorsal al vagului. Teoria pluralistă, susținută de Dogiel, pretinde însă că în afara neuronului senzitiv spinal, calea aferentă viscerală ar folosi un al doilea neuron în ganglionii simpatici laterovertebrali. Aferentele vegetative ar ajunge într-
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu restul sistemului nervos autonom și intrinseci ale căror prelungiri nu părăsesc pereții intestinali. Neuroni aferenți extrinseci pot fi extra-parietointestinali și intra-parietointestinali. Din punct de vedere anatomic, neuronii extra-parietointestinali aparțin fie SNP parasimpatic și sunt situați în ganglionii jugular și nodos de pe traiectul nervului vag, fie SNP simpatic și au corpurile neuronale în ganglionii spinali toraco-lombo-sacrați. Neuronii extrinseci intra-parietointestinali sunt numiți și intestinofugali (IFAN), au corpurile neuronale atât în plexul mienteric, cât și în cel submucos, și reprezintă singura structură neuroenterică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în cazul reflexelor somatice și în afara măduvei, în ganglionii simpatici, în cazul reflexelor vegetative. La rândul său, arcul reflex parasimpatic prezintă de asemenea unele particularități, deși este format tot din trei neuroni. Filetele senzitive ale vagului, de exemplu, aparțin ganglionului nodos (echivalentul ganglionului spinal), ca principală punte de legătură aferentă între teritoriul receptor și centrii bulbari din jurul nucleului dorsal al vagului. De aici, emană fibrele eferente ale primului neuron parasimpatic spre inimă, plămân și tractusul digestiv. Ajunse la nivelul acestor organe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
viscere la stațiile organo-vegetative centrale. Căile sensibilității inconștiente viscerale nu pot fi diferențiate anatomic de acelea ale sensibilității somatice. Fibrele vegetative aferente aparțin fie celulei senzitive în „T” din ganglionii spinali, fie formațiunilor ganglionare ale unor nervi cranieni (ganglionii: jugular, nodos, geniculat etc.). În primul caz, terminațiile dendritice străbat fără întrerupere sinaptică plexurile și ganglionii simpatici latero-vertebrali, pentru a ajunge la rădăcinile posterioare, și ganglionii spinali corespunzători pe calea ramurilor comunicante albe. Prelungirea axonală a acestui prim neuron senzitiv intră prin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]