51 matches
-
însuși! Cum să te resping, inima, Prietena până-n străfunduri Cu lumea întreagă! Cum să te resping, inima, În așteptarea ispititorului, A aflării pietrei filosofale a Poetului! Cum să te resping, inima, Tăcerea precuvintelor mele, Eu-non-eu! Cum să te resping, inima, Noemă Golului plin! Armura Pe strada frunzelor, La numărul șapte, Locuiește Ultima taină a nopții... Pas lângă pas, Armura pentru verde Trec doruri Pe sub ceață oglinzilor... Cuvânt lângă cuvânt, Ardere până-n zori... Cine spune Că-mi joc nenorocul Pe o potcoava
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
însuși! Cum să te resping, inima, Prietena până-n străfunduri Cu lumea întreagă! Cum să te resping, inima, În așteptarea ispititorului, A aflării pietrei filosofale a Poetului! Cum să te resping, inima, Tăcerea precuvintelor mele, Eu-non-eu! Cum să te resping, inima, Noemă Golului plin! Armura Pe strada frunzelor, La numărul șapte, Locuiește Ultima taină a nopții... Pas lângă pas, Armura pentru verde Trec doruri Pe sub ceață oglinzilor... Cuvânt lângă cuvânt, Ardere până-n zori... Cine spune Că-mi joc nenorocul Pe o potcoava
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mai departe... - imaginea devine,... atenție!... dimpotrivă, "anume manieră de a anima, de a însufleți în mod intențional un anume conținut hyletic (obiect, materie, substanță în general)." Realitatea psihică, concretă, o vom numi noeză. Sensul ce umple realitatea, îl vom numi noemă. De reținut raportul fundamental: noeză-noemă al cunoașterii fenomenologice... * Act noetic. Intenționalitate sau act noetic, capacitatea pe care o are spiritul de a transforma lucrurile într-un sens diferit de materialitatea percepției, de fizica ei. Diferență între percepție și imagine. Diferența
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
cât și membrilor Catedrei de Dirijat, generând o nouă orientare în metodica predării la nivel universitar în Conservatorul bucureștean. Pornind de la semiotica saussuriană, lingvistica lui L. Hjelmslev și R. Jakobson, fenomenologia husserliană, adâncind mecanismul conștiinței, al intenționalității, a noesei și noemei, maestrul Crăciun s-a angajat în cercetările sale de tip semiotic, semantic și hermeneutic cu scopul definirii unor realități - cum sunt cele ale „limbajului verbo-muzical”, „limbajul dirijoral”, „gestul dirijoral cu funcție de semn”, „analiza morfo-sintactică a partiturii”, „impulsul gestual - generator de
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
surpriza este retrăită de fiecare dată, semn că între timp a reușit să-și reconstituie imaginea de sine pe aceleași coordonate. Același este modelul tuturor diferențelor flagrante dintre imaginea de sine și cea la care au acces ceilalți. Iubita ca noemă: este iubita ce apare pe fondul dorințe noastre de a iubi și care îmbracă, deseori în mod inconștient, urmându-și propriul interes (sau propriul destin de viitoare consoartă), haina tuturor dorințelor noastre; devine noema noesei pe care o avem despre
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
care au acces ceilalți. Iubita ca noemă: este iubita ce apare pe fondul dorințe noastre de a iubi și care îmbracă, deseori în mod inconștient, urmându-și propriul interes (sau propriul destin de viitoare consoartă), haina tuturor dorințelor noastre; devine noema noesei pe care o avem despre iubire. Păcat că se ivește temporalitatea! Multe din căutările noastre sunt determinate de modul în care suntem dispuși în lume, de felul propriu de-a fi; deseori neliniști pe care le considerăm "metafizice" nu
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
îi sperie și toată știința lor se năruie și cartea nu-i mai interesează.“ Este inexplicabilă (și, într-un fel, înduioșătoare) insistența cu care un autor evoluează de câteva decenii în afara poeziei convins că este poet. Vulva prehensila Volumul de „noeme și dianoeme“ Claunul de neon publicat de Ion Antoniu (Palimpsest, București, 2006) reprezintă, în felul lui, o performanță. Textele din acest volum sunt pline de neologisme răsunătoare, dar nu transmit nici o emoție. Zdrăngănesc strident, ca niște tinichele lovite de copii
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
puterea de a ne așeza vizavi de el în postura spectatorului adică a unei ființe funciarmente pasive cu privire la ceea ce îi este dat să contemple. Lucrurile stau astfel deoarece, așa cum sugerează primele noastre analize, sălașul operei nu este întâi de toate noema imaginară constituită dincolo de suport, ci subiectivitatea însăși, locul unde se formează în mod originar orice senzație și orice imagine, unde ele cresc de la sine și astfel se suportă ele însele, sucombând sub apăsarea ființei lor proprii. Fiecărui element obiectiv al
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
că tocmai am prezentat schema acesteia. Teoria pură a acestei comunicări și astfel pedagogia ca atare este filozofia primară. Aceasta ne arată, tocmai, că esența comunicării se identifică cu actualizarea fenomenologică a cunoașterii de comunicat, în noeza sa și în noema sa. Teza unei transmiteri a cunoștințelor care să se producă independent de aceasta, de deținerea ei și de reactivarea sa în relația învățător-învățăcel este absurdă. Un pedagog ignorant este un cerc pătrat. Ce cunoaștere trebuie să transmită Universitatea în această
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
imagine, spre a fi înțeleasă și așa mai departe... - imaginea devine, dimpotrivă, un anume mod de a însufleți, intenționat, un anume conținut hyletic (obiect, materie, substanță generală). Realitatea psihică, concretă o vom numi noeză. Sensul, umplând realitatea, îl vom numi noemă. De reținut raportul fundamental: noeză-noemă al cunoașterii fenomenologice. * Act noetic. Intenționalitate, capacitate a spiritului de a transforma lucrurile într-un sens diferit de materialitatea percepției, de fizica ei. Diferență dintre percepție și imagine. Diferența dintre imagine-ficțiune și percepție provine din
Conduita oglinzii, ca naivitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6844_a_8169]
-
de pildă termenul de „intenționalitate”, potrivit căruia conștiința omului e mereu orientată către ceva, neexistînd nici un moment în care să putem spune că mintea e neutră, adică atinsă de indolența atenției, cu gînduri posace de indiferență cognitivă, apoi relația dintre „noema” (obiect al gîndirii) și „noesis” (act al conștiinței), care e un alt fel de a spune că nu există subiect pur și obiect pur, ci doar cuplajul din care fiecare își trage identitatea, ceea ce îndreptățește afirmația că natura e un
Noema și noesis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4730_a_6055]
-
însuși! Cum să te resping, inima, Prietena până-n străfunduri Cu lumea întreagă! Cum să te resping, inima, În așteptarea ispititorului, A aflării pietrei filosofale a Poetului! Cum să te resping, inima, Tăcerea precuvintelor mele, Eu-non-eu! Cum să te resping, inima, Noemă Golului plin! Armura Pe strada frunzelor, La numărul șapte, Locuiește Ultima taină a nopții... Pas lângă pas, Armura pentru verde Trec doruri Pe sub ceață oglinzilor... Cuvânt lângă cuvânt, Ardere până-n zori... Cine spune Că-mi joc nenorocul Pe o potcoava
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
e pierdere de timp, Simte-i ideea ce avid respiră libertate, Trăiește-o! Nu fi în contratimp Cu tine, fericirii-s căile nenumărate... Împreunează-ți mâinile spre cer Cerând cu iubire trecute-i vieți iertare, Vei înțelege visul unui înger, Noemă-i lumea lui și nevăzută-ți pare... Aprioric răspuns existenței încă mai cauți, Dar fără asceză-l vezi deghizat, Vei fi fără spirit doar un perpetuu travesti În al vieții și morții bal mascat... Ce-i fericirea unui suflet? Liniștea
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
-n cuvânt, e pierdere de timp,Simte-i ideea ce avid respiră libertate,Trăiește-o! Nu fi în contratimpCu tine, fericirii-s căile nenumărate...Împreunează-ți mâinile spre cerCerând cu iubire trecute-i vieți iertare,Vei înțelege visul unui înger,Noemă-i lumea lui și nevăzută-ți pare...Aprioric răspuns existenței încă mai cauți,Dar fără asceză-l vezi deghizat,Vei fi fără spirit doar un perpetuu travestiîn al vieții și morții bal mascat...Ce-i fericirea unui suflet? Liniștea absolută
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
e pierdere de timp, Simte-i ideea ce avid respiră libertate, Trăiește-o! Nu fi în contratimp Cu tine, fericirii-s căile nenumărate... Împreunează-ți mâinile spre cer Cerând cu iubire trecute-i vieți iertare, Vei înțelege visul unui înger, Noemă-i lumea lui și nevăzută-ți pare... Aprioric răspuns existenței încă mai cauți, Dar fără asceză-l vezi deghizat, Vei fi fără spirit doar un perpetuu travesti În al vieții și morții bal mascat... Ce-i fericirea unui suflet? Liniștea
CE-I FERICIREA UNUI SUFLET?... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385082_a_386411]
-
Lamaserii tibetane, Ashrame indiene”. Ce opinii dezvoltă aceste înalte instanțe spirituale terestre, despre viitorul evolutiv (sau involutiv!) al umanității? NNN: În călătoriile mele de completare și confirmare inițiatică, am străbătut teritorii invadate de excesive frământări laice. Pentru mulți, era necunoscută noema teocentrică. Unii dintre acei trăitori de la periferia Lumii concrete, confundau superstiția cu experiența intimă, mistică, dinlăuntrul credinței. Dar, rugătorii harici, credincioșii smeriți, contemplau și adorau grația epifanică. Toți își trag obârșia din esențe scripturale comune, infuzate de Evanghelii Cosmice, devenite
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
fi”. În ansamblul acestor polarități, poetul se închipuie a fi, el însuși, o îngemănare de dublúri, omul material ce tânjește după ființa “geamănă”, după ființa spiritului, cealaltă identitate, “jumătatea pierdută la naștere”, “bărbatul fără trup”. În asemenea metafore, ce exprimă noema biblică a sfâșierii eului după cădere, găsim profunzimea gândirii poetice a lui Constantin Stancu, capacitatea sa de a transpune meditația în imagini, chiar dacă, uneori, aceste insule de lirism adevărat sunt pândite de ezitările unor poetizări ori de tentația stilului sentențios
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
se repetă iată până și hangiul care-a pierit a fost înlocuit de el însuși și-am înțeles desigur că și cronica drumului această însorită cronică a eternității cum am numit-o cândva nu de mult se încheiase” Și pentru ca noema să fie subliniată, ireprehensensibilitatea mistică a ursitei Poetului se localizează imanent în legea divină. Pumnul lui Dumnezeu face din acest drum spre Tenerife, spre început și sfârșit, orbita avatarurilor creatoare. epilog „tenerife pumnul lui Dumnezeu strângând laolaltă ținând împreună infernul
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
disperarea scindă¬rii, în această durere unică, irepetabilă, au dat versuri sacralizând mama, ca arhetip universal al devenirii materiei: „În ce chip poți plânge, cum poți a deplânge pe cel care pleacă din propriu-ți sânge?” Și conchide poetul, cu noema existențialistă în imagine restrânsă: „Ei au murit, poate încă mai mor, spre-a fi vie Ființa. În adâncul ascuns, sub iluzoria lume a slavei deșarte, Ființa-i sinteza de nepătruns dintre viață și moarte”. Finalul elegiilor, Epilogul, fraăează, însă voi
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
-o în adevărurile poeziei, cu exigențe care nu-l mulțumesc, cum e și firesc să se întâmple. Cele două secțiuni opționale ale cărții lui Sorin Solaris pun în evidență posibilitățile sale de a se regăsi într-un larg registru al noemelor, îndoielilor, căutărilor sau întrebărilor de artă poetică: „Eu ți-am dăruit Lumina”, autorul somându-ne apoi tandru: „înapoi la mine-n cer”. Devenirea poetului, la acest ceas al adevărului, mi se pare a fi deschisă unor zariști neștiute, în care
EU VOI ALEGE CERUL de SORIN OLARIU în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359770_a_361099]
-
din foc/ focul naște scânteia/ scânteia este ideea/ și ideea este Dumnezeu./ Cercul se închide. (din vol. „Piticul din ceașca de cafea”) Dicționarele ne spun că Idee este un „termen generic pentru diferite forme ale cunoașterii logice: noțiune, gând, concept, noemă”. Etimologia cuvântului Idee trimite la limba franceză (idée) și latină literară (idea), iar în limba greacă eidos, fiind un rezultat al procesului de gândire, o reprezentare generală și abstractă care se formează în conștiința omului, despre un obiect sau despre
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
procesului de gândire, o reprezentare generală și abstractă care se formează în conștiința omului, despre un obiect sau despre un fenomen; un fel de a vedea lucrurile din jur și a reprezenta realitatea. Filozofia întrebuințează sinonime ale cuvântului Idee, ca: noemă, noțiune, concepție, uneori părere, considerație, considerent, constatare, observare, observație, opinie, reflecție, reflexie, remarcă. Omul de știință, filozoful german Kurd Lasswitz (1848-1910) considera Ideea ca fiind o „lege care indică direcția pe care urmează să se dezvolte experiența noastră. Ea este
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
și disperarea scindării, în această durere unică, irepetabilă, au dat versuri sacralizând mama, ca arhetip universal al devenirii materiei: „În ce chip poți plânge, cum poți a deplânge pe cel care pleacă din propriu-ți sânge?” Și conchide poetul, cu noema existențialistă în imagine restrânsă: „Ei au murit, poate încă mai mor, spre-a fi vie Ființa. În adâncul ascuns, sub iluzoria lume a slavei deșarte, Ființa-i sinteza de nepătruns dintre viață și moarte”. Finalul elegiilor, Epilogul, m-a frapat
EUGEN DORCESCU-ELEGIILE DE LA BAD HOFGASTEIN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373875_a_375204]
-
URL : http://facultateadefilosofie.files.wordpress.com/2010/05/studii-de-filosofie-2005.pdf . SĂVULESCU, Geo, " Schița filosofiei lui Lucian Blaga ", consulté le 9 octobre 2011, URL : http://www.savulescu-md.ro/documente/limbajul%20inconstientului/schita a filosofiei lui blaga.pdf. SĂVULESCU, Geo, " Expunere critică a cunoașterii luciferice ", în Noemă, vol. VII, 2008 p. 163-176, consulté le 9 octobre 2011, URL : http://www.noema.crifst.ro/doc/200801 14.pdf. STEICIUC, Elena-Brândușa, " Le chant de la terre et des étoiles ", în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant de la terre et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
lui Lucian Blaga ", consulté le 9 octobre 2011, URL : http://www.savulescu-md.ro/documente/limbajul%20inconstientului/schita a filosofiei lui blaga.pdf. SĂVULESCU, Geo, " Expunere critică a cunoașterii luciferice ", în Noemă, vol. VII, 2008 p. 163-176, consulté le 9 octobre 2011, URL : http://www.noema.crifst.ro/doc/200801 14.pdf. STEICIUC, Elena-Brândușa, " Le chant de la terre et des étoiles ", în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant de la terre et des étoiles, hors-série de la revue Sud, articles de G. Astalos, E. B. Steiciuc et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]