65 matches
-
la copiii care alergau prin troiene și mi se scurgeau ochii după ei. O singură dată sau de două ori, nu mai țin minte exact împrejurările, am încercat și opincile, după ce am fost înfășurat zdravăn cu obiele, mi-au legat nojițele până sub genunchi că frate-meu s-a uitat la mine și mi-a spus admirativ: ești motorizat că n-ai treabă, poți să mergi și la onu să ceri pace. N-am prea înțeles ce să cat eu la
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
nuntă“, gândea Ion, luând drumul Brezoiului, mergând agale în urma oilor.” Am s-o învăț să-mi facă fasole bătută, frecată cu usturoi. Medita bărbatul lovind cu măciuca câte o piatră ce-i răsărea în fața opincilor, legate până sub genunchi cu nojițe din piele de porc ... Din când în când fluiera printre dinți la oițele ce priveau cu jind la apa limpede a Lotrului. După atâta mers, a strigat scurt la oi. Acestea s-au oprit ca la o comandă, privind la
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408021362.html [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
ai mei toată iarna altceva în afară de varză murată și de fasole. De la Crăciun în colo, mai era un os de porc prin borș. Când am plecat de acasă, mi-au dat opincile lui nenică; le strângeam eu cât puteam cu nojițele, dar ele tot se desfăceau. Ițarii mei erau plini de petice, așa că mama mi-a dat și ițarii lui nenea și căciula lui tata; arătam ca o caricatură. Când m-a văzut nevasta lui unchiu, i-a spus: „Mi-ai
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
furia răsculaților Guvernul Transilvaniei recurge la tactica armistițiului, cu gândul de-a câștiga timp și de a-i putea prinde pe capii Răscoalei, astfel pacea de la Sălciua, unde printre răsculați s-au infiltralui Crișan care se spânzurase în închisoare cu nojițele de la opinci. După cum remarcă autorul acestei cărți, Gh. Georgescu - Buzău, Răscoala din anul 1784, datorită amploarei sale, a intrat și- n literatură. O literatură ce-a informat lumea în mai multe limbi despre acțiunile moților. Dacă vătafii feudalismului au spumegat
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1483347557.html [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
prea blânzi, senini ca cerul, Sau sunt triști și-nnourați; N-aș putea găsi misterul?... Că-s mereu înlăcrimați. Mâna-ntinde, mă atinge, Și oftează din rărunchi; Un copil - pare cum plânge, Și se lasă în genunchi. Își mai strânge o nojiță La opinca desfăcută; - Te-am lăsat, dragă Măriță... Mâine, fac eu o bătută!... Și-a plecat mergând agale, Pe cărarea cu cireși; Unde-o fi?... m-apucă-o jale!... L-ați mai văzut pe unchiaș? Mă întreabă-a mea gândire: Și la
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_carciumioara.html [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
fluturi. Și-ți aprinzi că și candele Roiuri mari de mandre stele Drumul să li-l luminezi În inimi să le dai crez. C-au pornit în cinstea ta Doamne pruncii colinda Să vestească pe pamant Nașterea Pruncului Sfânt. La nojițe clopoței, În obrăjori bujorei, Iar în glasuri și privire Simți curată lor iubire. Steaua magilor a dat Semn că lucrul s-a-ntâmplat Pruncul Domnului le-arată Într-o iesle precurată. Aur, smirna și tămâie Aduc magi cu bucurie, Ca să
VALERIA TAMAS, COLIND de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Valeria_tamas_colind.html [Corola-blog/BlogPost/351384_a_352713]
-
cel mai straniu, Îl întâlnim sub muntele Băiței: În calde - adâncuri, ca sub vrejul viței, Se-ntind ciorchini de aur și uraniu, Iar stânca pare și sipet și craniu. Biharea e o streașină-a troiței Sub care un băieș, nodul nojiței Atârnă-n cheotoarea grea de staniu. E frumusețe pe aici și moarte Ca boabele-nșirate pe știulete, De „Noroc bun!”, mă rog să ai tu parte, Când intri cu lămpașu-n șut, băiete, În praful cel mai greu ce te-mparte În
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_frunzei_negre_de_uraniu_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
deasupra porții principale prin care se intră în cetate. Horia și Cloșca au fost executați prin frângere cu roata, în ziua geroasă de 28 februarie a anului 1785, iar Crișan și-a pus capăt zilelor în închisoare, spânzurându-se cu nojițele de la opinci. Până în secolul 19: românii, îi ziceau orașului Bălgrad, germanii Weissenburg Karslburg iar maghiarii Gyulafehervar. Și, tot aici, la Alba Iulia s-au încoronat Regele Ferdinand și Regina Maria ca suverani ai tuturor Românilor. La Alba Iulia a fost
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Inima_straveche_a_tarii.html [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
se mai purta gluga - ajustata în jurul gâtului cu un siret și garnisita la terminații cu franjuri. Apanaj al pastorilor, gluga a rezistat în timp transformîndu-se în costumul popular moldovenesc în mantă cu gluga. În picioare, dacii încălțau opinci legate cu nojițe, rămase și ele în costumul țărănesc de-a lungul veacurilor. Imagini cu costume pupulare din secolul trecut - sunt prezentate în slit-urile care urmeaza! Costumul purtat de femei Este înfățișat pe Columna lui Traian că o ținută elegantă chiar pentru
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
câmpului și al ulițelor, vâjiind agitat pe la ferestre, viscolind zăpadă în nămeți, o dată cu primii ghiocei se potolea că un copil cuminte. Țăranii, zgribuliți în cojoace, cu căciulile înfundate pe frunte, cu ciorapii din lână până la genunchi, pe care se vedeau nojițele opincilor, ieșeau în drum și strigau unii la alții. -Ce, mă Gheorghe, nu ți-au putrezit mă oasele, nici în iarna asta?! îi strigă tataie de câte ori îl vedea trecând cu căldarea în mână, zgribulit în cojocul vechi și ... Citește mai
MIHAELA ARBID STOICA by http://confluente.ro/articole/mihaela_arbid_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
câmpului și al ulițelor, vâjiind agitat pe la ferestre, viscolind zăpadă în nămeți, o dată cu primii ghiocei se potolea că un copil cuminte. Țăranii, zgribuliți în cojoace, cu căciulile înfundate pe frunte, cu ciorapii din lână până la genunchi, pe care se vedeau nojițele opincilor, ieșeau în drum și strigau unii la alții.-Ce, mă Gheorghe, nu ți-au putrezit mă oasele, nici în iarna asta?! îi strigă tataie de câte ori îl vedea trecând cu căldarea în mână, zgribulit în cojocul vechi și ... XII. GLORIE
MIHAELA ARBID STOICA by http://confluente.ro/articole/mihaela_arbid_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
câmpului și al ulițelor, vâjîind agitat pe la ferestre, viscolind zăpada în nămeți, o dată cu primii ghiocei se potolea ca un copil cuminte. Țăranii, zgribuliți în cojoace, cu căciulile înfundate pe frunte, cu ciorapii din lână până la genunchi, pe care se vedeau nojițele opincilor, ieșeau în drum și strigau unii la alții. -Ce, mă Gheorghe, nu ți-au putrezit mă oasele, nici în iarna asta?! îi striga tataie de câte ori îl vedea trecând cu căldarea în mână, zgribulit în cojocul vechi și unsuros. -Da
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
06 mai 2013 Toate Articolele Autorului Ecce homo sub eterne opaițe îngerii stau de veghe acolo unde aripa ar întrezări o margine abia tremurată de lume respirația mea nu mai moare zăbovește puțin să-și tragă sufletul să-și încheie nojițele cât timp am pășit doar pe vârfuri de inimă am ocrotit liniștea tuturor cu vorbele mele răsfrânte din reale oglinzi oasele mi-au străpuns epiderme prin gând le-am oblojit cu alifii și răbdare fiecare om pe care l-am
MELANIA BRICIU ATANASIU de MELANIA BRICIU ATANASIU în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Melania_Briciu_Atanasiu.html [Corola-blog/BlogPost/354855_a_356184]
-
nr. 857 din 06 mai 2013. Ecce homo sub eterne opaițe îngerii stau de veghe acolo unde aripa ar întrezări o margine abia tremurată de lume respirația mea nu mai moare zăbovește puțin să-și tragă sufletul să-și încheie nojițele cât timp am pășit doar pe vârfuri de inimă am ocrotit liniștea tuturor cu vorbele mele răsfrânte din reale oglinzi oasele mi-au străpuns epiderme prin gând le-am oblojit cu alifii și răbdare fiecare om pe care l-am
MELANIA BRICIU ATANASIU by http://confluente.ro/articole/melania_briciu_atanasiu/canal [Corola-blog/BlogPost/354878_a_356207]
-
o memorie grăbită și uneori pătrund în sufletul oamenilor fără să vreau; mă simt înstrăinată de tăcerea mea intimă, nu mai am mersul acela de furnică îngândurată, calc tot mai apăsat de la o afirmație la alta. mi-am legat cu nojițe cuvintele, nici nu bănuiam cât de mult îmi pot ține de cald un semn de afecțiune de dragul tău șoimul dresat a venit la prima strigare am știut că absența ta încape sub aripile lui înguste mi-am strâns umbra la
CARMEN TANIA GRIGORE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_v.html [Corola-blog/BlogPost/367352_a_368681]
-
care se afla în incinta Catedralei Ortodoxe, și apoi executați în mod barbar: Horea și Cloșca au fost torturați cu cruzime, trași pe roată în 1785, după ce Crișan, știind ce-l aștepta, s-a sinucis în temniță, spânzurându-se cu nojițele de la opinci. Răscoala moților a fost considerată drept una dintre cele mai violente mișcări sociale din Europa acelei vremi, dar ea a marcat intrarea poporului nostru în epoca modernă, prin trezirea conștiinței naționale. Sunt unii istorici care au comparat o
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1481220799.html [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
plăcere adânc indusă de aer... de mireasmă de alge... Lenos mă desfăt, negăsind clipei nicicum azi pereche... Încet în mișcare, plutesc... Mă simt, într-o buclă de timp solitar, fericit. Odihna se frânge! Tumult de zbateri din cer spre pământ... Nojițe de cnuturi îmi ard trup și suflet... Vederea mă lasă... orbit sunt de-o rafală, vânt și nisip perfid pătrund, se strecoară prin pori... Alerta sonoră crește dublată de vuietul mării... De când s-a stârnit?! Și marea, cumintea de pân-
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1475391294.html [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
care se afla în incinta Catedralei Ortodoxe, și apoi executați în mod barbar: Horea și Cloșca au fost torturați cu cruzime, trași pe roată în 1785, după ce Crișan, știind ce-l aștepta, s-a sinucis în temniță, spânzurându-se cu nojițele de la opinci. Răscoala moților a fost considerată drept una dintre cele mai violente mișcări sociale din Europa acelei vremi, dar ea a marcat intrarea poporului nostru în epoca modernă, prin trezirea conștiinței naționale. Sunt unii istorici care au comparat o
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_alba_iulia_vavila_popovici_1384365892.html [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
nuntă“, gândea Ion, luând drumul Brezoiului, mergând agale în urma oilor. „Am s-o învăț să-mi facă fasole bătută, frecată cu usturoi!” medita bărbatul lovind cu măciuca câte o piatră ce-i răsărea în fața opincilor, legate până sub genunchi cu nojițe din piele de porc ... Din când în când fluiera printre dinți la oițele ce priveau cu jind la apa limpede a Lotrului. După atâta mers, a strigat scurt la oi. Acestea s-au oprit ca la o comandă, privind la
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1409889105.html [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
Ce minune?! săriră ceilalți copii, curioși. -De cum am trecut linia ferată pe la barieră, taicu a zis să mă încalț că nu e frumos să mergem pe șosea desculț. Așa că mi-am pus opincile în picioare legându-le zdravăn cu nojițele. De fapt, nu puteam să merg desculț. Asfaltul era așa de tare încins încât trecea căldura chiar și prin pielea de porc a opincilor. -Ce este ăla asfalt? întrebară copiii. -Cum să zâc... un fel de feșteală peste drum. Cum
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_a_treia_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
anotimpurile calde și sunt strânși pe picior după care se încalță opincile. Opincile sunt făcute din piele de vită sau porc tăbăcită, încrețite lateral, terminate la vârf cu un gurgui, prinse mai apoi pe picior cu ață de lână, în nojițe sau cu curele din piele. Pieptarul prezintă împletituri de meșină în nuanțe de roșu dar și de "sirom" - piele subțire colorată de lână sau mătase neagră. Îmbrăcatul costumului popular de sărbătoare cu încrețitul poalelor, aranjatul pănzăturilor, încălțarea opincilor presupune un
Portul popular românesc din Transilvania () [Corola-website/Science/329470_a_330799]
-
comuna Moșteni - Greci. Portretul acesta relevă sensul social pe care Mișu Popp l-a dat operei sale. Haiducul este înfățișat în două versiuni, bust și în picioare, îmbrăcat cu straie țărănești, cu ițari strânși pe pulpă, cu opinci, legat pe lângă nojițele ce urcă de pe gleznă, cu panglici tricolore sub genunchi, având cămașa albă purtată peste ițari cu o pelerină uzată peste umeri. Haiducul apare mustăcios cu o figură hotărâtă și cruntă, cu plete mari și cușmă. Postura sa este una teatrală
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
proprii din piele de porc, mistreț sau vită, care era tăbăcită șiprelucrată în gospodărie, iar mai târziu se achiziționau din comerț. Pielea tăbăcită se croia pe dimensiunile piciorului și se făceau niște găuri în față prin care se introduceau șireturile (nojițele) cu care se fixau pe picior, astfel ca vârful opincii să fie răsfrânt în sus, și se înfășurau în sus pe obiele. Opinca este o încălțăminte tradițională a românilor care are un trecut milenar și care a fost folosită până în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
măsăriță - față de masă din pânză, - mestecălău - băț de lemn, pentru mestecat mămăliga - mierță - vas/măsură confecționat din ,doage”de lemn, folosit pentru măsuratul cerealelor, cu o capacitate de 25-30 litri, - nevedi - a trece firele de urzeală prin ițe și spete, - nojițe - șnururi pentru legat opincile, - oblanc - cerc special înfășurat din material textil, de pus pe cap, pe care se punea spenea, - oblâncă - piesa din harnașament pusă sub șaua calului, - pârlău - vas cilindric de lemn cu înălțimea de cca. 1 m în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
orale din timpul graniței militare, din păr de capră se confecționau sacii de merinde, pentru ca la începutul secolului al XX-lea folosirea părului de capră să se restrângă, fiind folosit doar la confecționarea băierilor pentru desagi sau la opinci, înlocuind „nojițele". Industria textilă tradițională a intrat intr-un declin lent începând din deceniul IV al secolului al XX-lea, o dată cu pătrunderea în sat a fibrelor industriale de factură urbana precum și a unor țesături cum au fost: postavul, „satinul”, catifeaua, „giolgiul”, etc.
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]