72 matches
-
definit prin termenul explanandum; 2) ceea ce explică - definit prin termenul explanans. Din punct de vedere sintactic, explicației îi sunt impuse două cerințe formale: 1) să aibă forma unei inferențe, deductivă sau inductivă, de la explanans la explanandum; 2) să aibă caracter nomologic (gr. nomos ,,lege” și logos ,,discurs” - care exprimă legi obiective), explanansul să conțină cel puțin un enunț cu caracter de lege. O explicație satisfăcătoare trebuie să îndeplinească cerințe de testabilitate, adică explanansul să fie testabil, informația explicativă a explanansului trebuie
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
explanansul să fie adevărate. Cu alte cuvinte, explanans înseamnă legi generale, premisă majoră, iar explanandum, concluzia. Explicația deductivă este uneori numită explicație cauzală, însă nu toate explicațiile deductive sunt cauzale. Un alt tip de explicație este explicația teoretică (explicație deductiv nomologică). În cazul acestor explicații, se explică legile empirice prin subsumarea deductivă a acestora la legi teoretice. În științele socio-umane, un rol deosebit îl are și explicația deductiv statistică, ce constă în subsumarea explanandumului față de un explans ce conține cel puțin
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
în regiuni și niveluri. Asemănarea cu propria mea definiție a Realității este frapantă. Heisenberg distinge "regiuni de realitate" (der Bereich der Wirklichkeit) și "niveluri de realitate" (die Schicht der Wirklichkeit). "Prin expresia "regiune de realitate" [...] înțelegem [...] un ansamblu de conexiuni nomologice"27, scrie Heisenberg. Aceste regiuni sunt generate de grupuri de relații. Ele sunt imbricate, ajustate, încălecate, încrucișate, respectîndu-se mereu principiul non-contradicției. Regiunile realității sunt, de fapt, strict echivalente cu nivelurile de organizare a gîndirii sistemice. Heisenberg este perfect conștient de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
subdefiniție" sistemică pentru Allamanda, de vreme ce prin acest termen Blake descrie o functie inerentă în conceptul sau hiperonimic "Allamanda". Iată, prin urmare, ca cele două noțiuni simple din poemul lui Blake Milton, Bowlahoola (Lege-Stomac-interioritate-dinamism-dans epic simbolic înzestrat cu sensuri și funcții nomologice, energetic-vitale) și Allamanda (Comerț-sistem nervos-pămînt fertil-materia prima-matrice substanțială-funcție vitală de schimb armonic), Blake construiește o întreagă rețea de corespondențe dinamic-funcționale în tabloul mitic al poemului Milton și în peisajul filosofiei sale organicist-spirituale. Cuplul indivizibil polar Bowlahoola-Allamanda, așadar, reprezintă, definește sau
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
au pus în mod tranșant o asemenea problemă. Modelul de științificitate al disciplinelor istorice, considerau ei, este diferit de cel al disciplinelor naturii. Orice obiect poate, în principiu, să fie considerat dintr-o perspectivă sau alta:din punct de vedere nomologic, al legilor generale care îi modelează comportamentul, sau ideografic, ca descriere a sa drept realitate unică, individuală, caracterizată prin istoricitate. Filosoful și istoricul român A.D. Xenopol a exprimat poate în modul cel mai clar și mai acceptabil, din punctul de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și istorice Empatică, puțin sau deloc directă Interpretarea sensului simptomelor Explorarea factorilor interni și ai istoriei Neglijarea factorilor externi Binevoitoare, paternală, adaptată Descriere precisă a comportamentului problemă Identificarea variabilelor actuale, interne și externe Explorarea istoriei Ipoteză(e) explicativă(e) Deductivă, nomologică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ/sistem (fiziopatologie) ← factor biologic (etiologie) Istorică-psihogenetică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ virtual (conflict intrapsihic) ← factori inconștienți Deductivă, nomologică și dispozițională Raporturi de cauzalitate retroactive, complexe și constante
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și externe Explorarea istoriei Ipoteză(e) explicativă(e) Deductivă, nomologică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ/sistem (fiziopatologie) ← factor biologic (etiologie) Istorică-psihogenetică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ virtual (conflict intrapsihic) ← factori inconștienți Deductivă, nomologică și dispozițională Raporturi de cauzalitate retroactive, complexe și constante Comportament problemă Determinanți biologici, psihologici și sociali Tratament Mai ales unimodal (medicamente) Simptomatic, fiziopatologic sau etiologic Valoare terapeutică intrinsecă Validare empirică In mod esențial unimodal (regulă fundamentală) Conștientizarea factorilor inconștienți Valoare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
criticilor la adresa lor și de aceea trebuie să-mi formulez răspunsul cu atenție. Cele patru obiecții și răspunsul meu la fiecare dintre ele vor constitui structura acestui curs. Toate aceste critici răspund, în mod diferit, ideii conform căreia știința este „nomologică” - adică, produce afirmații guvernate de legi despre diferite relații. Afirmațiile nomologice sunt expuse, de obicei, în variante de forma: „Pentru toți X și toți Y, în contextul în care tot restul rămâne neschimbat, dacă X... atunci Y...”. O afirmație de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cu atenție. Cele patru obiecții și răspunsul meu la fiecare dintre ele vor constitui structura acestui curs. Toate aceste critici răspund, în mod diferit, ideii conform căreia știința este „nomologică” - adică, produce afirmații guvernate de legi despre diferite relații. Afirmațiile nomologice sunt expuse, de obicei, în variante de forma: „Pentru toți X și toți Y, în contextul în care tot restul rămâne neschimbat, dacă X... atunci Y...”. O afirmație de tip lege se consideră a fi adevărată dacă este suficient testată
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
O afirmație de tip lege se consideră a fi adevărată dacă este suficient testată. Implicațiile sale empirice sunt specificate cu precizie și sunt evaluate în funcție de datele disponibile, folosindu-se convențiile tehnice de colectare de date acceptate și inferența riguroasă. Enunțul nomologic este aplicabil nu doar eșantioanelor examinate din studiul științific, ci întregii populații de interes. Dată fiind existența unei astfel de legi generale, putem înțelege și exemplele individuale care intră în sfera acesteia. Astfel, putem explica de ce planeta Marte are gravitație
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
termeni generali. Aceasta nu conține nume proprii specifice unui anumit spațiu și timp. Cazurile individuale reprezintă pur și simplu exemple mai detaliate de relații. Desigur, legile nu trebuie să fie exagerat de universale. După cum vom descoperi în cursurile următoare, afirmațiile nomologice pot fi foarte complicate; de exemplu: „pentru toți X din sub-clasa j”, sau „pentru toți X de peste limita t”, sau „pentru toți X care apar împreună cu Z”, sau „pentru X, pe măsură ce valoarea sa crește”, sau „pentru X pe măsură ce probabilitatea lui
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
aplică. Apariția lor va fi explicată de către legea sau legile relevante, presupunând că nu mai intervine nimic altceva. Dacă legea sau legile relevante nu ar opera (condiția contra-factuală), exemplul nu s-ar mai manifesta în forma respectivă. Din perspectiva științei nomologice, problema principală care stă în fața cercetării academice nu o constituie inferența de la o lege generală stabilită la un caz particular. Problema este stabilirea de legi generale valide și care pot fi susținute, care să merite să fie acceptate în mod
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
normală din științele fizicii, dar pentru criticul nostru ipotetic această abordare este suspectă - chiar periculos de înșelătoare - când este aplicată la domeniul comportamentului uman. Apărătorii cei mai înverșunați ai științelor politice vor recunoaște că nu ne-am realizat încă aspirațiile nomologice, că rezultatele noastre empirice sunt adesea parțiale, că aceste constatări nu pot încă stabili legi generale, ci sunt doar niște schițe explicative care au încă părți importante de completat, că aceste cunoștințe acumulate constau din afirmații de rang mediu care
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a tuturor științelor empirice. Există diferențe importante între științele sociale și cele exacte, în special în ceea ce privește rolul alegerii individuale și al acțiunii intenționate. Aceste diferențe nu sunt atât de mari încât să necesite dezvoltarea unui mod alternativ de explicare. Abordarea nomologică trebuie însă adaptată astfel încât să poată explica trăsăturile specifice ale comportamentului uman. Scopul acestui curs este acela de a răspunde celor care susțin imposibilitatea sau absurditatea explicațiilor guvernate de legi în științele sociale, de a identifica factorii datorită cărora științele
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
I. Științele sociale sunt irelevante: critica din partea jurnalismuluitc "I. Științele sociale sunt irelevante\: critica din partea jurnalismului" Prima obiecție este aceea că explicațiile guvernate de legi sunt irelevante pentru comportamentul uman. Versiunea cea mai puternică a acestei critici susține că afirmațiile nomologice sunt inutile și îndreptate greșit, și că tocmai de aceea nu are rost să existe o disciplină care să se ocupe de descoperirea lor. O versiune ceva mai blândă susține că, deși putem produce afirmații nomologice referitoare la comportamentul uman
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
critici susține că afirmațiile nomologice sunt inutile și îndreptate greșit, și că tocmai de aceea nu are rost să existe o disciplină care să se ocupe de descoperirea lor. O versiune ceva mai blândă susține că, deși putem produce afirmații nomologice referitoare la comportamentul uman în societate, asemenea afirmații rămân banale și elementare și, prin urmare, nu merită atenție. Scepticul crede despre comportamentul uman că este mult prea complicat pentru a putea fi comprimat în vreo listă de enunțuri simple sub
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
la fluctuațiile de pe piața mondială, cu atât mai mare este gradul de asistență socială, iar în același timp, organizarea instituțiilor guvernamentale - regim prezidențial sau parlamentar, administrație centralizată sau descentralizată - nu pare să afecteze volumul de asistență socială. Acestea sunt afirmații nomologice a căror validitate poate fi stabilită sau contrazisă doar prin specificarea unui model formal și a unor metode de cercetare riguroase. Mai important este faptul că și afirmațiile simple și evidente pot avea un rol esențial în explicații. Gândiți-vă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
brânză decât fructe. Toate acestea sunt explicații posibile, dar nu suntem câtuși de puțin tentați să le adoptăm. Nu există vreo legătură plauzibilă, care să convingă, între un antecedent și o consecință. Aceste exemple absurde pun în evidență valoarea explicațiilor nomologice pe care le considerăm de la sine înțelese și pe care ne bazăm în mod normal creditându-le cu valoare explicativă. Cu toate că multe afirmații nomologice sunt evidente, ele au o mare importanță deoarece ne ajută să facem lumea socială mai inteligibilă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să convingă, între un antecedent și o consecință. Aceste exemple absurde pun în evidență valoarea explicațiilor nomologice pe care le considerăm de la sine înțelese și pe care ne bazăm în mod normal creditându-le cu valoare explicativă. Cu toate că multe afirmații nomologice sunt evidente, ele au o mare importanță deoarece ne ajută să facem lumea socială mai inteligibilă. O relatare dintr-un ziar, spre exemplu, ar putea da detalii despre votul antiguvernamental din niște provincii din nordul unui stat din America de Sud. Un
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nordul unui stat din America de Sud. Un comentator abil ar putea face observația că rata ridicată a șomajului din provinciile nordice ar putea explica votul antiguvernamental în alegerile locale. Dar această afirmație căpăta sens ca posibilă explicație cauzală numai datorită afirmației nomologice implicite, aspect al științelor sociale sistematice, conform căreia o economie în stare proastă produce sentimente antiguvernamentale. Un reportaj dintr-un ziar ar putea relata că milioane de oameni din vestul Africii își părăsesc casele, iar un comentator abil ar putea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
reportaj dintr-un ziar ar putea relata că milioane de oameni din vestul Africii își părăsesc casele, iar un comentator abil ar putea asocia această migrație externă cu instaurarea foametei. Dar explicația aceasta are înțeles pentru noi numai datorită afirmației nomologice implicite conform căreia foametea determină migrația. Negarea relevanței pe care o are abordarea nomologică a studiului comportamentului uman implică negarea oricărei posibilități de înțelegere sistematică. Explicația cauzală se bazează în mod necesar pe un fundament nomologic, chiar dacă unele afirmații sunt
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
își părăsesc casele, iar un comentator abil ar putea asocia această migrație externă cu instaurarea foametei. Dar explicația aceasta are înțeles pentru noi numai datorită afirmației nomologice implicite conform căreia foametea determină migrația. Negarea relevanței pe care o are abordarea nomologică a studiului comportamentului uman implică negarea oricărei posibilități de înțelegere sistematică. Explicația cauzală se bazează în mod necesar pe un fundament nomologic, chiar dacă unele afirmații sunt așa de evidente încât nu necesită enunțuri explicite. Afirmația că toate aserțiunile nomologice necesare
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
noi numai datorită afirmației nomologice implicite conform căreia foametea determină migrația. Negarea relevanței pe care o are abordarea nomologică a studiului comportamentului uman implică negarea oricărei posibilități de înțelegere sistematică. Explicația cauzală se bazează în mod necesar pe un fundament nomologic, chiar dacă unele afirmații sunt așa de evidente încât nu necesită enunțuri explicite. Afirmația că toate aserțiunile nomologice necesare explicării comportamentului uman sunt doar elementare implică negarea faptului că am putea spera vreodată să explicăm aspectele mai subtile ale societății umane
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
abordarea nomologică a studiului comportamentului uman implică negarea oricărei posibilități de înțelegere sistematică. Explicația cauzală se bazează în mod necesar pe un fundament nomologic, chiar dacă unele afirmații sunt așa de evidente încât nu necesită enunțuri explicite. Afirmația că toate aserțiunile nomologice necesare explicării comportamentului uman sunt doar elementare implică negarea faptului că am putea spera vreodată să explicăm aspectele mai subtile ale societății umane și că acele aspecte care scapă acum analizei noastre trebuie să rămână întotdeauna așa. Obiecția criticului care
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
implică negarea faptului că am putea spera vreodată să explicăm aspectele mai subtile ale societății umane și că acele aspecte care scapă acum analizei noastre trebuie să rămână întotdeauna așa. Obiecția criticului care pornește de la lipsa de relevanță a explicațiilor nomologice nu recunoaște faptul că afirmațiile sistematice constituie o parte componentă a felului în care înțelegem deja evenimentele din lume și, totodată, o componentă esențială a oricărei încercări de a dobândi o înțelegere mai profundă. Nu putem evita utilizarea afirmațiilor nomologice
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]