22 matches
-
mai bine de șase decenii (n.n. de 72 de ani, deoarece evocarea este scrisă de Maria Toacă în martie 2004) cu tăcerea și răbdarea celor învinși, dar cine să le-audă duruta lor muțenie?”. Urmează relatarea uneia dintre puținele supraviețuitoare, nonagenara Valentina Dovjinskaia.; 2. ,,Deschid cartea Aniței Nandriș-Cudla 20 de ani în Siberia și desprind un fragment din acea stare groaznică de tensiune, panică și haos, iscată la așa-zisa plecare: le-au luat sapa și tot ce-au avut pe lângă
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Nu ieșea nimeni din groapă. Așa că bag de seamă alt element catastrofal. Deasupra, de un metru și mai bine de beton, poate chiar mai bine de jumate, era turnat un monument falnic. Lat. Încăpător. Însă - noul așteptat, o bunicuță, Maria, nonagenara, care a plecat tocmai de ziua bisecta a lui Marin Sorescu, să îi vadă, poată, și ea, o piesă de teatru, pe gratis, că în fiecare zi a comunismului nostru, de astăzi - nu avusese locul prevăzut, acolo. Așa că s-au
LA CRUCEA DE PIATRA de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/liviu_florian_jianu_1457071099.html [Corola-blog/BlogPost/377723_a_379052]
-
de gropari. Or fi lucrat pe gratis? Dacă da, înseamnă că au ajuns și ei, în comunismul cu față umană. Ca din toate marile bănci ale lumii, plouă peste ei, cu bani, de sus, și de jos, cu marfa: o nonagenară, cu pretenții, la subsol, este o raritate. O caznă. Dar să vedeți oameni tineri... văduve... văduvi... copii... pe capete... Și maratoniști care nu ajung nici măcar să ia o gură de aer din subsolul patriei, măcar... la pensie... Acum, spre seară
LA CRUCEA DE PIATRA de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/liviu_florian_jianu_1457071099.html [Corola-blog/BlogPost/377723_a_379052]
-
au luat loc: primarul Dorin Lojigan, viceprimarul Szabo Robert-Istvan, Lucia Golfin, directoarea Casei de cultură, scriitorul Al.Florin Țene, presedintele național al Ligii Scriitorilor Români, Prof.Antonia Bodea, critic literar, poetul Gavril Moisa, poetaTitina Nica Țene, dr.Ionuț Țene, istoric, nonagenara Zoița Mân și Dana Deac, președinta Asociației Filarmonia care a coordonat și acțiunea culturală. După cuvântarea de bunvenit a domnului primar Dorin Lojigan, Dana Deac a vorbit despre cartea doamnei Zoița Mân, intitulată “Poezii“, subliniind că doamna care are 90
LA CÂMPIA TURZII-SCRIITORI CLUJENI LA PRIMUL TÂRG NAȚIONAL DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1495990693.html [Corola-blog/BlogPost/369030_a_370359]
-
normal, toate locurile sunt orientate în direcția de mers, ca pionierii, tot înainte, dar se pot roti, așa încât dacă pleacă soacra cu trei nurori la oraș la shopping, să poată sta față în față. Situația: se urcă un grup de nonagenare sprintene cărora le-ar prinde bine un spătar pe șale. Omul nostru a învârtit locurile din față la 180 de grade și și-a făcut culcuș, ocupând patru scaune în felul următor: pe cel din dreapta geanta, pe cel din față-stânga
Ce face un japonez când îi curge nasul în public. Cum am înțeles politețea pe ruta Tokio by https://republica.ro/ce-face-un-japonez-cand-ii-curge-nasul-in-public-cum-am-inteles-politetea-pe-ruta-tokio-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/337786_a_339115]
-
Carmen Brăgaru Pia Pillat a fost - este, întrucât trăiește încă în Anglia, fiind nonagenară - primul copil al poetului Ion Pillat și al Mariei Pillat-Brateș. Născută în 1916, cu puțin înainte de mobilizarea tatălui său pe frontul din Moldova, va avea neșansa de a traversa toate evenimentele alienantului secol XX și, longevivă fiind, își va vedea
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
secvențelor prezentate în acest text: întâlnirea dintre noua stăpână, care se deplasează cu dificultate și drăgălașa cățelușă. Atunci mi-a fost dat să văd și să mă emoționez prin contaminare afectivă fericirea adevărată apărută pe chipul adânc brăzdat al unei nonagenare, când a primit în bătătura pustie o cățelușă frumoasă foc și prietenoasă. Lumina de pe obrazul stafidit și sclipirile de lacrimi din ochii obosiți ai bătrânei mi-au prilejuit întâlnirea cu profundul și necesarul social din om iar în absența unor
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
dumitale de a te pune în situația celuilalt, lovit de soartă. Dacă ne-am cunoaște mai îndeaproape, ceea ce este nu numai posibil, dar chiar recomandabil - stai așa - uite banii!" După oarecari șovăieli, ai zis totuși da. Dacă firava, dar energica nonagenară care a făcut gestul necugetat de a ieși din casă pe viscol, spre a mai investiga vreo vilă-două, demne de achiziționat, vreun teren viran în centrul sacru al Capitalei, are o clipă de slăbiciune, dar vă aflați aproape și, sprijinind
Da, da, da și nu, nu, nu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10896_a_12221]
-
fost cu totul eliminate. Și ediția a mers înainte, încît în 1979 se încheia cu al zecelea volum, conținînd bibliografia și indicele întregii ediții. Dar ediția nu trebuia lăsată așa, cu oratoria lui Delavrancea hăcuita. Editoarea, dna Emilia St. Milicescu, nonagenara (între timp a decedat) a găsit energia necesară pentru a purcede acum doi ani să realcătuiască materia integrală a celui de-al optulea volum al ediției, pregătindu-l pentru tipar, iar Editură Minerva, de comun acord cu editoarea, s-a
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
în Făgăraș. Marica, tânără și foarte frumoasă, ne privește din poză, cu brațul sus ridicat, a victorie... - am ajuns!... A născut doi băieți, unul Costel, care a murit, și pe Marian, care stă la Brașov. Acum e singurică, Marica, - o nonagenară sprintenă, care urcă repede strada Muncii în pantă, întrecându-i pe toți... Invită vecinii, la o cafea, la o dulceață... O femeie harnică și care a fost capabilă să facă numai băieți, pe Muncii, la numărul 9... 19 iulie 2007
Zgărbura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9379_a_10704]
-
secvențelor prezentate în acest text: întâlnirea dintre noua stăpână, care se deplasează cu dificultate și drăgălașa cățelușă. Atunci mi-a fost dat să văd și să mă emoționez prin contaminare afectivă fericirea adevărată apărută pe chipul adânc brăzdat al unei nonagenare, când a primit în bătătura pustie o cățelușă frumoasă foc și prietenoasă. Lumina de pe obrazul stafidit și sclipirile de lacrimi din ochii obosiți ai bătrânei mi-au prilejuit întâlnirea cu profundul și necesarul social din om iar în absența unor
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
misiune cât se poate de ușoară, dacă nu chiar amuzantă. Și la Început așa a fost. Bătrânica se purtă curtenitor și amabil cu proaspătă sa angajată. Era bucuroasă că are cu cine schimba o vorbă. Apoi deveni un adevărat zbir. Nonagenara trăia Într-o lume aparte, iar acest Buharin, despre care Mașa nu auzise În viața ei, ocupa un loc aparte. De dimineața până seara, bătrânica vorbea de el. Susținea că fusese asasinat de Stalin. Dar chiar așa, asasinat, Buharin continua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
are rost să-l țin...“ Mașa nu știa despre ce fel de Paște vorbea Bertha, care, Închinându-se când lui Iahve, cînd lui Buddha, cînd oricărui zeu sau dumnezeu, În loc de miel, cerea să i se aducă iepure șchiop. De altfel, nonagenara avea o poftă nebună: mânca orice și se plângea la vecini că n-a mâncat. Cum avea insomnii cumplite, noaptea bântuia prin frigider. În fiecare dimineață, Mașa trebuia să gătească din nou. Băga În ea tot ce-i cădea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
se facă rău. La amiază, nisipul dogorea atât de tare, Încât nu puteai să calci pe el. Tălpile bătrânei se pare că erau imune la senzația de cald sau frig. În timp ce Mașa făcuse arsuri pe burtă și pe omoplați, pielea nonagenarei rămăsese, ca și mai Înainte, la fel de galbenă ca papirusul uscat. Stând pe plajă, bătrâna se credea Încă destul de atrăgătoare, purtându-se ca o fetișcană de șaisprezece ani. Pe plajă, Mașa și bătrâna jucau badmington sau tenis, după care se așezau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
mea!??“ Reprezentantul firmei Golden Îi spuse Mașei că va avea o slujbă amuzantă. Dacă la Început comportamentul bătrânei o distra Într-o oareșicare măsură, după nici două luni de la angajare, Mașa simțea că a ajuns la epuizare. Veșnica agitație a nonagenarei o dăduse pur și simplu gata. Trebuia Însă să tacă și să-i facă toate hachițele. De fapt, nici la Brodina n-o aștepta nimic bun. Măcar avea să se Întoarcă acasă cu ceva bani, ca să-și repare gardul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
nouă. Susținea că cea veche Îi deformează fața și o arunca pe geam. Pe măsură ce trecea timpul, crizele de isterie se Întețeau, bătrâna făcea zob totu-n jur. Ferească Dumnezeu să te fi aflat atunci În preajma ei! Erau apoi momente când nonagenara Bertha uita cum o cheamă și o punea pe Mașa să-i citească toate numele de familie Înscrise În cartea de telefon. Pe zi ce trecea, bătrâna Își pierdea controlul. Te apuca pur și simplu exasperarea când o auzeai spunând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Întoarce cu ea la Ierusalim. Bătrâna Însă se răzbunase pe soartă cu vârf și Îndesat. În afară de faptul că nu lăsase În urmă nici un moștenitor, sfidase lumea până În ultimele sale clipe, iar din propria bătrânețe făcuse un adevărat spectacol. După dispariția nonagenarei, reprezentantul firmei Golden Weyr tot insistase să-i ofere Mașei o altă slujbă. Dar după cele opt luni petrecute În compania Berthei, Mașa se simțea atât de epuizată, Încât abia aștepta să se Întoarcă În satul ei natal. * * * Aproape se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
lor. Cu găletușa strânsă Între picioare, Mașa stătea privind pierdută la această zbenguială matinală ale celor două păsăruici, gândindu-se mereu la ale ei. Trecuse atâta amar de timp de când se Întorsese din Țara Sfântă, Însă chipul fardat puternic al nonagenarei Îi bântuia și acum prin amintiri. Tot gândindu-se la Țara Sfântă și la Bertha, abandonase mulsul și se uita pierdută-n gol. Abia behăitul nedumerit al caprei și lovitura de copită În podea o aduseră Înapoi, dar nu pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
are mintea limpede, gândește și nu devine sluga viselor - părea a-și porunci cu mari eforturi, sieși. Ultima replică fusese așa, ca o mostră de acrobație, cum că ea nu va uita să rămână o cerebrală. Ca să nu mint - reluă nonagenara - un singur vis mi s-a potrivit cu ceea ce urma să se întâmple de-adevăratelea. Se făcea că verișoară-mea, cea care era în lagăr la Cotul Donului, împreună cu soțul ei, și care născuse acolo o fetiță pe nume Miryam, voind
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
frumos să se fi concretizat astfel de planuri. De partea ailaltă, atât lui Liviu Chira, profesorului de istorie sau lui Covi, profesorului de desen, cât și lui Ghiță, economistului șef de la IAS Ibiș, le surâdea desigur, o întâlnire cu o nonagenară sfătoasă cum era Karin - tante. Dintre acești noi prieteni, numai Liviu si Covi nu copilăriseră în Ibiș, adică nu erau localnici. Ghiță Pană era însă, băștinaș. Aproape de-o vârstă cu Gerard. Cu câțiva ani mai în vârstă. Ghiță era
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
extremă. Ieșită din țigănime, Marea Doamnă Dracula e o tirană arogantă, care tratează oamenii ca pe niște otrepe, le vorbește trivial, neevitând vorbele și expresiile nerușinate și înjurând ca la ușa cortului. Încă și mai necontrolat se exprimă maică-sa. Nonagenară cu picioarele scheletice, pline de gâlme, cu părul cărunt rar, cu obrajii năruiți, cu ochi mici de cucuvea, răspândind un miros fetid cu toate că „se scaldă zilnic” în apă de colonie, Die Goia nu rostește nici o propoziție fără să o pigmenteze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
München și reveneau în România cu gîndul de a-i întrece pe Vianu ori pe Nae Ionescu, ori pe ceilalți care ne-au creat pe noi. Acum tinerii se refugiază în Apus pentru a lua ce? Țigări, muzică, droguri... Fragila nonagenară i se alătură dispărutului Țuțea. Întrebare: Credeți că are rost să facem ceea ce zicea Țuțea cu ani în urmă, să punem mîna pe bîte și să-i dăm jos pe cei care conduc țara în halul ăsta? Răspuns: Dacă el
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]