43 matches
-
nu te aștepți în timpanul amintirilor culturale asumate elegiac. Este uimitor cum o producție lirică atît de restrînsă adună aluvionar atît de multe influențe de marcă! Poezia acestui abulic "mai peste marginile iertate", sentimental sub camuflaj flegmatic pînă la absurdul noncomunicării, rezistă mai ales ca "focar de reminiscențe". Sub eminesciene "stele reci", "ureche de cîine întinsă" pare atentă la pașii "celor încă nenăscuți", migrați dinspre Nichita Stănescu, iar "ecoul lejer" din Saint-John Perse izbește țărmul "grecilor zgomotoși", spre a se amesteca
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15299_a_16624]
-
Șușară I. Piața... Parafrazîndu-l pe Caragiale, am putea spune că piața de artă în România este admirabilă, dar ea lipsește cu desăvîrșire. Acest fapt are mai multe explicații, dar, în mod esențial, el se datorește stării de recluziune și de noncomunicare în care am zăcut aproape 50 de ani. În tot acest interval, bunurile artistice n-au circulat și, în consecință, valoarea lor a fost stabilită în mod artificial, în funcție de interese de grup sau în funcție de comandamente politice. Singurul cumpărător cu putere
Despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13199_a_14524]
-
cînd, prin decizia curajoasă a unor muzeografi tineri, cîteva muzee din țară și Muzeul Național de Artă din București - ultimul și sub presiunea unor factori exteriori - au spart această cutumă, că el ar putea expune în spațiul, sacralizat abuziv prin noncomunicare, al Muzeului. Pot fi amintiți aici, ca agenți ai acestei umanizări a spațiului muzeal, în primul rînd tinerii muzeografi și critici de artă, convertiți rapid la curatoriat, din cîteva mari centre culturale românești: Ileana Pintilie, Timișoara, Ruxandra Balaci , București, Alexandru
Lumile succesive ale lui Onisim Colta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16705_a_18030]
-
Pavel Șușară Pentru ca miracolul organizării unei expoziții de artă contemporană bulgărească la București să se împlinească, după mai bine de zece ani de completă noncomunicare, au pus mînă de la mînă, chiar dacă pare greu de crezut, nu mai puțin de cinci instituții, toate cu reprezentativitate națională: Muzeul Național de Istorie al României, Departamentul pentru relații cu românii de peste hotare, Ambasada României la Sofia, Ministerul de Externe
Chinurile unei nașteri amînate (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16952_a_18277]
-
și amăgitor al culturalului, cît acela mult mai frust și cu adevărat necruțător al economicului care se exprimă, evident, în coordonatele și prin mecanismele pieței de artă. Poate că un răspuns specific la acest tip de autism, la această patologică noncomunicare, este consolidarea comunităților artistice pe criterii zonale, comunități atît de puternice ca energie creatoare și de spectaculoase ca formă de structurare încît reușesc să devină exponențiale pentru fenomenul național în totalitatea sa. Astfel, dacă analiza critică și judecata istoriografică ar
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
o ordine pe care nu o înțelegem. Simultaneitatea evenimentelor duce la o totală lipsă de importanță a cronologiei, a oricărui început și sfârșit. Personajele își caută desăvârșirea nu prin ele însele, ci prin proiecția lor pe fundalul mohorât, amar-mișcător al noncomunicării. În vis m-a lovit cineva cu o nuielușă, dar cine mi-a spus: "Trezește-te, cenușă?!" (Spiridușul somnului) Uneori, după cum demonstrează Carlos Bousoño, metafora nu mai implică simultaneitate în timp, ci juxtapunere, apropiere tangențială a două segmente de timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
a pieței de artă din Romînia, dar și circulația sistematică a artiștilor români pe piața europeană, sînt admirabile, dar lipsesc aproape cu desăvîrșire. Faptul are mai multe explicații, dar, în mod esențial, el se datorește stării de recluziune și de noncomunicare în care am zăcut aproape 50 de ani. In tot acest interval, bunurile artistice n-au circulat și, în consecință, valoarea lor a fost stabilită în mod artificial, în funcție de interese de grup sau în funcție de comandamente politice. Singurul cumpărător cu putere
Valoare artistică, valoare comercială by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6874_a_8199]
-
fiind lipsa de comunicare. Compatrioții întâlniți acolo refuzau comunicarea în maniera exemplelor din citatul anterior, iar dialogurile cu americanii propriu-ziși erau compromise de diferențele culturale și de mentalitate. Interviul pentru naturalizare la care participă naratoarea cărții este o simfonie a noncomunicării, funcționarul american nefiind altceva decât o mașină umană care nu face decât să completeze aproape mecanic rubricile chestionarului său, indiferent de dramele și speranțele celei aflate în fața sa. Plin de qui-pro-quo-uri, înâlniri stranii, coincidențe la limita credibilului, identități surpriză și
Ruleta vieții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6887_a_8212]
-
Caragiale, adică observînd că piața de artă în România, dar și extensia artei românești pe piața europeană, sînt admirabile, dar lipsesc cu desăvîrșire. Faptul are mai multe explicații, dar, în mod esențial, el se datorește stării de recluziune și de noncomunicare în care am zăcut aproape 50 de ani. În tot acest interval, bunurile artistice n-au circulat și, în consecință, valoarea lor a fost stabilită în mod artificial, în funcție de interese de grup sau în funcție de comandamente politice. Singurul cumpărător cu putere
Între vocația culturală și provocările pieței by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7629_a_8954]
-
muzică sacră între care și un Stabat Mater, de unde și titlul cărții. Așadar, Stabat Mater e un roman de inspirație istorică, localizat în Veneția începutului de veac XVIII. Protagonista este o elevă a lui Vivaldi, întrupare a singurătății, melancoliei, a noncomunicării, a unui zbucium sufletesc fără alinare; visele ei sunt delirante coșmaruri ale morții în otrava neagră a mării și a beznei. Moartea poate fi în chip alegoric chiar colega ei Maddalena din patul de deasupra, devenită deja o confidentă a
O carte, două premii: SUPERMONDELLO și STREGA - 2009 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6677_a_8002]
-
antologie de poezii: „Discorso di una guida turistica davanti al tramonto", 2008. Stabat Mater e un roman istoric și psihologic totodată, localizat în Veneția începutului de veac XVIII. Protagonista este o elevă a lui Vivaldi, întrupare a singurătății, melancoliei, a noncomunicării, a unui zbucium sufletesc fără alinare; visele ei sunt delirante coșmaruri ale morții în otrava neagră a mării și a beznei. Moartea poate fi în chip alegoric chiar colega ei de cameră, Maddalena, din patul de deasupra, devenită deja o
Cecilia vs. Vivaldi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6314_a_7639]
-
pe întreaga durată temporară a corpului individual, dar și către aceea a spațiului specific extravagantei lumi materialiste din jur, adepții diavolului iconic, prin puterea distructivă a raționalității lor perverse, privesc Viața ca pe o teză mai mult ca perfectă a noncomunicării dintre Sine și Celălalt, dintre Dumnezeu și Om. Trebuie menționat aici însă un fapt deosebit de important pentru neo-filozofia vremii noastre postmoderne, anume acela că, în conglomeratul lipsit de semnificații pe care aceasta se sprijină în mod fățiș, Ființa umană apare
HINGHERII LUI BAPHOMET de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363620_a_364949]
-
punctul de plecare a lui John Cage. Angelin Preljocaj a folosit înregistrarea „live” a piesei, în care râsul și aplauzele mulțimii milaneze sunt lipsit de valoare, se repetă obsesiv, îngrijorător de absurd, demonstrând „nimicul” sau „micimea” vieții noastre, absurdul ei, noncomunicarea în societate, dar coregraful are talentul pentru a o face accesibilă, prin dans, interiorului nostru sufletesc. John Cage (1912-1992) a fost compozitor, teoretician, scriitor și artist plastic american, considerat unul dintre cei mai importanți compozitori al secolului XX. El a
DESPRE ABSURD ŞI „BALLETUL PRELJOCAJ” – ADF 2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349448_a_350777]
-
cum îmi ocupă timpul... zâmbesc defensiv. Comunicarea fie ea și nonverbală păstrează acest contact între oameni. Teama de singurătate, de autosuficiență, de privitul în tăcere, în noi înșine, voluptate și vitalitate când sensul parcă nu are sens, oare să alimenteze noncomunicarea? Adevărul este că mulți dintre noi ne împlinim în ceilalți. Și, apoi, puțini oameni singuri sunt și fericiți. Continui asiduu să lucrez la un vitraliu cu reflexii identitare... gândesc! Iubirea în simțământul sau, imaginea celor doi tineri din parcare, respect
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE, AUTOR GHEORGHE ŞERBĂNESCU) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373532_a_374861]
-
-se dintr-o asemenea archethemata fondatoare. Dar și regimurile totalitare și posttotalitare se bazează pe dezvoltarea sistemelor sociale caracterizate prin uniformitate de gândire, comunicare și disciplină. Pentru a se perpetua, sistemele totalitare și posttotalitare încurajează „non-gândirea” și un limbaj al „noncomunicării”, totul încadrat într-un sistem de reguli și instrucțiuni prescrise în „tabele de orientare” și „panouri de indicații”. Astfel că individul „adaptat” nu are un discurs normal: el nu comunică, ci caută formula potrivită, la momentul potrivit. Ce rezultă din
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
indecis și plat. Câteva caligrafieri intimiste nu sunt lipsite de oarece grație. Dar P. pare dispus să prelucreze liric, fără discernământ sau reticențe, orice pâlpâire mai energică a sensibilității sale meditative. Preponderente ar fi regretul, neliniștea, tristețea, despărțirea, injustițiile și noncomunicarea, dar apar și izbucniri, poate autoironice, agresiv-narcisiste. Metafore, mici alegorii ori parabole punctează discursul, însă majoritatea poemelor rămân declarative ori, dimpotrivă, impenetrabil obscure. Ca prozator, P. a adunat în volumul Dincolo de aparențe (1968) câteva nuvele de nivel modest, articulate corect
PETRACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
bun în branșă. Sîntem la mare căutare în vremurile astea. — Ce fel de vremuri, Gloopy? Nu citești revistele la modă? Nu te uiți la talk-show-uri? Epoca nostră e una în care valorile sociale se prăbușesc. E epoca alienării și a noncomunicării. Vechea morală și manierele dispar, iar cele noi nu au apărut încă. Rezultatul este că femeile și bărbații nu pot vorbi despre ce doresc unul de la altul. în demodata cultură a florilor, cum e cea din Tahiti, o fată purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
gratiile versurilor mă privești te privesc / totul se va petrece În ordinea impusă de calendare / orice zi e numerotată În arhivele nemișcării”. Figurile recluziunii, diseminate pe tot parcursul operei, sînt asociate mereu cu imaginile stagnării, Încremenirii, Împotmolirii, În genere ale noncomunicării, ale absenței relației cu celălalt. În ultimă instanță, lirismul elegiac al lui Voronca crește tocmai pe acest teren al nostalgiei comunicării, al profundei comuniuni cu universul exterior. Lamentația sa vizează, iarăși și iarăși, „această-ntemnițare a omului Într-Însul”, „somnul” oamenilor
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
În ordine negativă - traducînd frustrarea, singurătatea, abandonul, absența ecoului la apelul solitarului. „Ca un tavan ne-apasă, prieteni, viața scundă” - putem citi, bunăoară, În Incantații, de unde e de reținut, Între altele, și acest vers rezumativ pentru o Întreagă dramă a noncomunicării: „În geamul viziunii, asculți, nu bate nimeni”, - vers amintind de un altul, din Zodiac, care nota o similară absență: „cînd nici o unghie nu zgîrie peretele exaltării”; sau, prelungindu-se, În Petre Schlemihl, În Întrebări ca acestea: „Nici o cometă cîntec incendiind
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
-se până la urmă ca un balans între tendințe contradictorii. Oscilațiile de acest tip antrenează, conformându-se parcă principiului dominoului, și alte consecințe demne de menționat. Astfel, acele puncte de vedere ce identifică postmodernismul cu o estetică a nonsau antireprezentaționismului, a noncomunicării și, în ultimă instanță, a tăcerii, descoperind în acesta un mod de perpetuare a aspirațiilor modernismului înalt sau ale avangardei 419, ignoră evidența că, în postmodernism, ne confrutăm totuși și cu o întoarcere a figurativului, a „lizibilului”, chiar dacă valorificate dintr-
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
în general „marginale", „in dificultate", defavorizate social, din cartiere cu probleme), in fata stresului provocat de spațiul închis si restrâns al clasei, de indiferenta sau chiar disprețul manifestate de unii dintre profesori se reacționează printr-un "zid de tăcere", prin noncomunicare deci si neparticipare, prin atitudine de dependenta afectiva fata de profesor sau prin absenta proiectului personal („sindromul de eșec școlar", ibidem p.29 ). Negativismul, minciuna, egoismul, îngâmfarea, agresivitatea, fuga de la școală și de acasă sunt numai câteva dintre manifestările mai
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
valoare pentru analiză uneia dintre trăsăturile indispensabile ale comunicării, anume intenționalitatea, este reprezentat de opțiunea pentru orientarea palo-altistă. Același liant conceptual, al Școlii de la Palo Alto, este folosit și pentru construirea altor planuri pe care se etalează lucrarea, bunăoară imposibilitatea noncomunicării. Accesarea, în cadrul lucrării, a unor modele de comunicare dintre părinți și copii (adolescenți!) conduce spre nevoia unor precizări, în esență, cum apare și cum se dezvoltă limbajul nonverbal. Ei bine, limbajul simbolic al copilului, din perioada inteligenței pre-verbale, concept promovat
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
calculare a "valorii de informatie". În al doilea rând, ne oferă posibilitatea de a observa dispozitivele generale de comunicare, care presupun elemente diverse care participă la sensul pe care întregul context îl dă unei comunicări. În fine, putem observa implicările noncomunicării, pornind de la celebrele axiome ale comunicării expuse de către reprezentanții școlii de la Palo Alto. În fine, o distincție cu aspect funcțional: activitatea de RP nu ar trebui să fie confundată cu activitatea de relații cu publicul. Profunzimea și calitatea deschiderii organizațiilor
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
dezarticulare, amețeală, nebunie, pierderea identității. Similitudinile sunt extinse la procesul de comunicare, în ansamblu. Caragiale a sesizat "uzura expresiilor verbale, convenționalitatea limbajului, capcanele automatismelor" verbalizate. Nonsensurile, gluma absurdă, agramatismul construcțiilor sintactice sunt indicatori cu valoare caracterizantă. Fracturarea sintaxei, digresiunile haotice, noncomunicarea nu caracterizează numai vidul sufletesc al personajelor, inaptitudinea lor de a judeca și raționa. Micșorează distanța temporală și augmentează semnificațiile valorice existente în creațiile amândurora. Loredana Ilie insistă asupra înrudirii estetice dintre Caragiale, Urmuz și Eugen Ionescu. În convorbirile cu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Simțul comicului ca instinct nativ, modurile comice, absurdul comic configurează detașarea creației caragialene de sub rigorile tradiționalismului și intrarea în spațiul perenității, prin deschiderea unor inedite căi de acces spre realitatea extralingvistică: "lista telegramată", colajul, autoreferențialitatea, mixarea registrelor stilistice, cuplurile comice, noncomunicarea. Criticul I. Constantinescu a sesizat comentează Loredana Ilie prezența unui "dadaism avant la léttre" în "tehnica zig-zag-ului", astfel denumită după titlul rubricii recurente din "Ghimpele", "Claponul", "Moftul român". Caragiale pune cuvintele în libertate, cum va proceda peste trei decenii Tristan
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]