137 matches
-
-mi trecea că aș putea să revăd în 2016 o confruntare Iliescu-CV Tudor gen, unde? În prima țară a lumii. Schimbând tot ce e de schimbat, Donald Trump are aceeași stilistică shocking ca Vadim Tudor. Nu-l interesează adevărul, coerența, noncontradicția, decența a ceea ce spune; vrea să facă impresie cu orice preț americanilor cu discernământ redus - și nu sunt puțini. Ideile lui sunt scurte, clare și rudimentare. CV Tudor își exprima credința în mitralieră ca mijloc de rezolvare a problemelor sociale
Trump-Vadim vs. Clinton-Iliescu by https://republica.ro/trump-vadim-vs-clinton-iliescu [Corola-blog/BlogPost/339131_a_340460]
-
el însuși și numai cu el însuși. Din acest principiu se deduce că putem avea un act de gândire corect dacă și numai dacă păstrăm în cursul unuia și aceluiași act de gândire același înțeles al unui cuvânt. 2. Principiul noncontradicției Un lucru ori este ori nu este, în același timp. Deci un lucru nu "este" și totodată " este". Cu privire specială la raportul între două judecăți dintre care una neagă ceea ce cealaltă afirmă nu pot fi ambele adevărate. Suntem obligați
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
ea nu conține contradicții.Dacă ea conține atât o formulă cât și contradictoria ei atunci ea este formal inconsistentă. Inconsistența este dată de proba conjuncției celor două formule care este o auto-contradicție.Este un caz particular de manifestare a legii noncontradicției. 2. Completitudine Orice propoziție A aparținând sistemului poate fi sau demonstrată sau respinsă, adică din orice cuplu de propoziții contradictorii A și non A, din sistem, trebuie să fie demonstrată cel puțin una. 3. Independența Această regulă se referă la
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
stabilire a relațiilor cauzale dintre fenomene. De asemenea ia în considerare regulile raționamentului de tip analogic precum și regulile și rolurile ipotezei în știință. De asemenea sintetizează legile fundamentale ale gândirii corecte descoperind până acum patru legi respectiv legea identității, legea noncontradicției, legea terțiului exclus și legea rațiunii suficiente. Se ocupă de cercetarea manifestării lor în diverse acte ale gândirii. Cel mai constant logica tradițională își arată rezultatele în activitatea de demonstrație și combatere. Aici logica tradițională trasează principiile demonstrației, structura demonstrației
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
cel puțin în aparență, de principiile logicii aristotelice. Logica lui Lupașcu definește natura energiei și comportă trei orientări principale valabile atât în cadrul elementelor cât și în cele ale operațiilor logice. Prin intermediul acestei logici, Lupașcu își revendică dreptul de-a relativiza noncontradicția afirmând că "" (excluderea terțului) trebuie să fie înlocuit cu "" (includerea terțului). Așadar, în "Principiul antagonismului și logica energiei", postulatul logicii contradictoriului este enunțat astfel: „"Oricărui fenomen, sau element, sau eveniment logic, ca și judecății care îl gândește, propoziției care îl
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
mai cer demonstrație sau chiar de propoziții prime, luate fără demonstrație, dar care nu sunt neapărat evidente și care în alt sistem pot fi luate ca teoreme, ci un sistem de "valorizări" sociale"79. Prin coerență a sistemului juridic înțelegem noncontradicția elementelor sale interne. Antinomiile în drept sunt însă frecvente și inevitabile, de aceea dreptul își creează reguli conflictuale menite să întervină în cazul apariției acestor incoerențe 80. Încălcarea principiului noncontradicției duce la imposibilitatea respectării simultane a tuturor normelor de drept
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de "valorizări" sociale"79. Prin coerență a sistemului juridic înțelegem noncontradicția elementelor sale interne. Antinomiile în drept sunt însă frecvente și inevitabile, de aceea dreptul își creează reguli conflictuale menite să întervină în cazul apariției acestor incoerențe 80. Încălcarea principiului noncontradicției duce la imposibilitatea respectării simultane a tuturor normelor de drept. Doctrina juridică acceptă ficțiunea că normele unui sistem juridic sunt elaborate de un "legiuitor rațional" și că "potrivit voinței legiuitorului" trebuie eliminată posibilitatea oricărei contradicții între normele sistemului. Pentru ca acest
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Ștefan Lupașcu a trebuit să utilizeze o gândire a terțiului inclus, fără a apela la contrariile sintetizabile ale lui Hegel, supuse, fără putință de emancipare, logicii terțiului exclus. Dar logica terțiului inclus poate duce la confuzii întrucât ar abandona principiul noncontradicției. Prin etichetarea gândirii lupasciene ca logică dinamică a contradictoriului (cum spuneam, sub acest titlu a fost tradus Ștefan Lupașcu de băcăuanul Vasile Sporici, înainte de 1989, dar sintagma aparține, totuși, filosofului 318), s-ar denatura axioma terțiului inclus, crede Basarab Nicolescu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de fizică conține cele trei sistematizări ale energiei, întemeind noțiunea de materie". Această religie la nivelul stării T este închipuită de Ștefan Lupașcu drept "o terapeutică religioasă, o terapie mistică punând stăpânire, concomitent și pretutindeni, pe contradicția supremă și pe noncontradicția supremă", încât să fie "o teofizică religioasă și o terapie mistică a afectivității ontologice constitutive a dragostei fundamentale"345. Propriu-zis, religia stării T nu este nici monoteistă, nici politeistă, ci triadică, pentru ca onticitatea iubirii să se poată manifesta, transcendând primele
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
autoraportul dintre un anumit lucru individual ce, aparținând unei specii, aparține și genului din care face parte acea specie), iar ca legi elementare ale gândirii logice a căror respectare este o condiție necesară a corectitudinii oricărui proces de gândire identitatea, noncontradicția, terțiul exclus și rațiunea suficientă. 18 H. Wald, "Structura logică a gândirii", Editura Științifică, București, 1 9 6 2 , p.45. 18 FORMELE LOGICE a) Noțiunea Noțiunea oglindește însușirile generale ale unor lucruri dar și însușirile generale ale operațiilor și
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
antagonismele dintre forțele multiple ale binelui și răului, prin sublimarea antropomorfică a Însăși existenței lor. Dar și aici vedem la lucru parametrii conflictuali ai unei logici cu doi termeni din care lipsește terțul inclus. Desigur, logica clasică a identității și noncontradicției va Încerca să se impună. În religiile monoteiste Dumnezeu nu va avea același statut cu dușmanul său. Satan sau diavolul, de pildă. El va trebui să-l domine fără să-l poată Înlătura. Toate strădaniile teologilor vor consta În diminuarea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
pentru un pacient (client): Atenție! Contrar părerii curente, conceptul este materialul esențial al sufletului, iar acesta nu este doar sfera enigmatică a unei abstracții oarecum descărnate slujind unei activități raționale dirijate exclusiv de rațiune și de legile logicii clasice ale noncontradicției, identității și terțului exclus, ce constituie motorul lor imobil, este esența, s-ar putea spune chiar chintesența psihicului, psihicul la cel mai înalt nivel al existenței energetice umane [Lupașcu, 1982] Informație, eveniment, probabilitate și medicina ecologică Modul în care acționează
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
formal poate conține propoziții adevărate ce nu sunt nici demonstrabile, nici rejectabile. Existența astfel a unor enunțuri indecidabile într-un sistem axiomatic deductiv și necontradictoriu îi demonstrează incompletitudinea 1. Cea de-a doua teoremă a lui Gödel afirmă imposibilitatea demonstrării noncontradicției unui sistem clasic prin mijloacele sale interne finite (pe care Hilbert le postulase). Alături de teorema Löwenheim-Skolem din teoria modelelor, Gödel a reușit să pună în evidență nu doar limitele metodei axiomatice, ci și limitele monismului metodologic, trădat de idealul utopic
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
autoraportul dintre un anumit lucru individual ce, aparținând unei specii, aparține și genului din care face parte acea specie), iar ca legi elementare ale gândirii logice a căror respectare este o condiție necesară a corectitudinii oricărui proces de gândire identitatea, noncontradicția, terțiul exclus și rațiunea suficientă. 18 H. Wald, "Structura logică a gândirii", Editura Științifică, București, 1 9 6 2 , p.45. 18 FORMELE LOGICE a) Noțiunea Noțiunea oglindește însușirile generale ale unor lucruri dar și însușirile generale ale operațiilor și
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
secera și ciocanul și fac gălăgie îm potriva masa crării balenelor, a creșterii taxelor de studii, a bombelor atomice și a discriminării sexuale. Nici de fețele sălbatice ale celor din Noua Dreaptă, care protestează împotriva primilor, respectând cu sfințenie principiul noncontradicției. Și unii, și ceilalți sunt, prin definiție, „mai mulți“, ies în turmă pe stradă și, dacă au noroc, intră în conflict cu poliția. În plus, sunt mereu gata să se organizeze, să facă strategii la cafeaua de dimineață, să împartă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
asupra posibilității pe care acesta nu o adoptă 23. Kant consideră că posibil este "ceea ce se acordă cu condițiile formale ale experienței (în ceea ce privește intuiția și conceptele)" (CRP, p. 223). Pentru ca ceva să fie posibil nu este suficient să satisfacă principiul noncontradicției. Că nu trebuie să încalce acest principiu este "fără îndoială o condiție logică necesară, dar această condiție este departe de a fi suficientă pentru a constitui realitatea obiectivă a conceptului, adică posibilitatea unui obiect așa cum e gândit cu ajutorul conceptului." (ibidem
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
a conceptului, adică posibilitatea unui obiect așa cum e gândit cu ajutorul conceptului." (ibidem, p. 224). Dar noțiunea de posibilitate logică folosită în interpretarea de mai sus, care ar lăsa loc liber acceptării geometriilor neeuclidiene, este una în care se ia principiul noncontradicției drept condiție și necesară și suficientă. Viziunea lui Kant este categorică din acest punct de vedere: nu se pune problema acceptării (nici măcar a posibilității logice 24 a) geometriilor neeuclidiene. Pentru a accepta că o figură geometrică este posibilă ne trebuie
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
oricărei sistematizări descriptive scientist-obiective. E adevărat că teoriile postmoderniste tocmai asta susțin: că de acum înainte ar fi imposibile o descriere și o analiză științifică sau obiectivă (în înțelesul „vechi”, presupus perimat, al termenilor), întemeiată pe logica binară, pe principiul noncontradicției ș.a.m.d., logica postmodernă fiind una de tipul „și-și”, iar nu una de tip „sau-sau”. Mobilizând, în toată lumea, impresionante energii teoretice și hermeneutice, pătrunzând și difuzându-se și la nivelul orizontului cotidian și al mentalităților populare, p.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
nefezabile, precum și a celor sensibile sau vulnerabile în raport cu factorii perturbatori din sistem sau din mediul acestuia. Procedura avută în vedere este prin excelență una bazată pe raționamente și pe principiile logicii decizionale: principiul identității decizionale, principiul exclusivității variantelor sau al noncontradicției, principiul cauzalității decizionale sau al rațiunii suficiente, principiul maximizării utilității și principiul concertării deciziilor individuale în decizia de grup. Să mai notăm că procedura descrisă nu conduce la o soluție unică decât dacă se aplică principiile mai sus menționate în
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
pe față, sub cerul liber, cu inima deschisă se va numi foarte curînd pietism, deșert, anabaptism. Tot așteptînd, această revenire la începuturi, la rădăcini, la bază, instaura în filigran un cod al gîndirii pozitive, stipula o exigență a dovezii, principiul noncontradicției, principiul de excludere (sau și una, și cealaltă). Să le spunem reguli de politețe ale Rațiunii. E riscant să le ceri tuturor aplicația, la textele sacre inclusiv. Aceasta a fost îndrăzneala umaniștilor. Dinamică revoluționară în aceea că supune aceleiași legi
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
aceeași persoană care semna delațiuni scrise împotriva lor cu toată patima invectivei și care, urându-i pe toți și iubindu-se doar pe sine, într-un mod paradoxal, scârbit și torturat, dar cu un amor-propriu feroce, nu „respectase“ nicicând principiul noncontradicției și nici logica terțului exclus (care ar fi trebuit să-l facă să nu poată fi în același timp în două tabere opuse - și cu Securitatea, și cu „frații“ din exil). La el, însă, absolut nimic nu era exclus. Sau
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
e surîsul condescendent. Oricum, ce obțin în final este o colecție amuzantă de glume avînd ca obiect una sau alta din constantele filosofiei: raționamentul prin analogie, reductio ad absurdum, argumentum ad verecundiam, petitio principii, post hoc ergo propter hoc, legea noncontradicției, etica aplicată, argumentul ontologic etc. Motivul invocat de autori pentru întocmirea unei astfel de antologii stă în identitatea de structură dintre ideile de tip filosofic și anecdotele de tip umorist. Cu alte cuvinte, dacă dăm la o parte aparența facilă
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
în care caută esența unei metode. Pe scurt, urmărește semnificația metodologică a dogmelor. Din punct de vedere logic, adică din punctul de vedere al intelectului uman obișnuit, dogmele sunt formule antinomice. Ele afirmă proprietăți contrare despre același subiect, încălcând principiul noncontradicției: substanța primă e integră și totodată produce din sine existențe distincte, Dumnezeu e unu și totodată multiplu, Isus Hristos este Dumnezeu și om în același timp. Datorită acestui lucru, dogmele au fost privite cu jenă și dispreț în mediile filosofice și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dogmele au fost privite cu jenă și dispreț în mediile filosofice și științifice, susține Blaga. Ce semnificație filosofică pot să aibă dogmele, dincolo de acest fapt clar, că sunt antinomii, adică structuri de gândire ce încalcă legea fundamentală a logicii, principiul noncontradicției? Aceasta a căutat să afle filosoful român. El va susține că există în dogme încă ceva foarte important, în afară de simpla antinomie logică. Acest ceva face din ele mai mult decât nonsensuri logice sau simple obiecte de credință religioasă. În acest
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a fost dezvăluit aspectul antinomic al simbolului și s-a făcut asimilarea dintre simbol și metaforă 222. Sesizarea antinomiei dublei naturi a simbolului a fost posibilă datorită faptului că perspectiva culturală europeană era guvernată de principiile aristotelice ale identității și noncontradicției (menite să prevină antinomiile), principii pe care simbolul le transgresa. Înainte ca ea să fie tratată negativ sau să fie considerată o formă de imaturitate a rațiunii, "gânditorii romantici au perceput această antinomie a simbolului într-un mod mult mai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]