137 matches
-
Paisa, își pune dimineața șorțul hârtiei de scris și, cu pașii uriași ai ideii, intră prin grajduri, unde cirezi întregi de sintagme așteaptă să fie adăpate din crezul lor poetic." (Cornel Galben); "Cufundându-ne-n plenitudine/ reconstituim Principiul Logic al Noncontradicției/ dintre Eu și Ego-ul dictator subtil,/ agonia nous-ului în Logosul inospitalier când/ întâietatea nocturnului intangibil e o metafizică,/ dezmeticindu-mă-n sens, desacralizez umanitatea:/ contopirea Eului cu Absolutul Moale,/ identificat cu undele transcendente ale Ființei Vii/ pentru explorarea Abisului
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
a realului nici o culoare nici un tu de conivență trăirea nonsensul voluptatea luxului la antipod ci miezul ni se contractă o să explodeze anonim nici unei vânzări implozie simetrică licitației arătarea plitei scrise...“ (George Anca) „Cufundându-ne-n plenitudine / reconstituim Principiul Logic al Noncontradicției / dintre Eu și Ego-ul dictator subtil, / agonia nous-ului în Logosul inospitalier când / întâietatea nocturnului intangibil e o metafizică, / dezmeticindu-mă-n sens, desacralizez umanitatea: / contopirea Eului cu Absolutul Moale, / identificat cu undele transcendente ale Ființei Vii / pentru explorarea Abisului
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
performanță. Textele din acest volum sunt pline de neologisme răsunătoare, dar nu transmit nici o emoție. Zdrăngănesc strident, ca niște tinichele lovite de copii cu piciorul pe o stradă pavată cu piatră cubică: „Cufundându-ne-n plenitudine / reconstituim Principiul Logic al Noncontradicției / dintre Eu și Ego-ul dictator subtil, / agonia nous-ului în Logosul inospitalier când / întâietatea nocturnului intangibil e o metafizică, / dezmeticindu-mă-n sens, desacralizez umanitatea: / contopirea Eului cu Absolutul Moale, / identificat cu undele transcendente ale Ființei Vii / pentru explorarea Abisului
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
a realului nici o culoare nici un tu de conivență trăirea nonsensul voluptatea luxului la antipod ci miezul ni se contractă o să explodeze anonim nici unei vânzări implozie simetrică licitației arătarea plitei scrise..." (George Anca); "Cufundându-ne-n plenitudine/ reconstituim Principiul Logic al Noncontradicției/ dintre Eu și Ego-ul dictator subtil,/ agonia nous-ului în Logosul inospitalier când/ întâietatea nocturnului intangibil e o metafizică,/ dezmeticindu-mă-n sens, desacralizez umanitatea:/ contopirea Eului cu Absolutul Moale,/ identificat cu undele transcendente ale Ființei Vii/ pentru explorarea Abisului
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
e surîsul condescendent. Oricum, ce obțin în final este o colecție amuzantă de glume avînd ca obiect una sau alta din constantele filosofiei: raționamentul prin analogie, reductio ad absurdum, argumentum ad verecundiam, petitio principii, post hoc ergo propter hoc, legea noncontradicției, etica aplicată, argumentul ontologic etc. Motivul invocat de autori pentru întocmirea unei astfel de antologii stă în identitatea de structură dintre ideile de tip filosofic și anecdotele de tip umorist. Cu alte cuvinte, dacă dăm la o parte aparența facilă
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
o logică pură, golită de ingrediente psihologice, care să aibă drept conținut condițiile formale ale adevărului. Pînă și principiile logicii sînt de fapt expresia formală a unor elementare fenomene psihice. Un om nu poate gîndi decît în spiritul identității, al noncontradicției și al terțului exclus, acestea trei fiind evidențe de ordin psihic, și nu reguli formale pe care logicienii le-ar fi descoperit ei mai întîi pentru ca mai apoi să le aplice gîndirii. Deși simpatia lui Husserl se îndreaptă spre logicieni
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
în cărțile sale: transdisciplinaritatea. Basarab Nicolescu are o reprezentare a universului, ceea ce e totuna cu a spune că face metafizică. Specializat în fizica particulelor elementare, al cărui domeniu de imprecizie silește intelectul să abdice de la logica aristotelică (marcată prin identitate, noncontradicție și terț exclus), Basarab Nicolescu își construiește o imagine dialectică asupra lumii: un univers alcătuit din mai multe niveluri de realitate, unde fiecare nivel e guvernat de legi proprii și unde un observator nu poate depista existența unui nivel privilegiat
Transa fizicianului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4914_a_6239]
-
el are parte de inspirație sau de revelație. Cînd însă omul aflat pe nivelul lui încearcă să înțeleagă alte niveluri, el resimte precaritatea logicii aristotelice, pe care e silit să o abandoneze în favoarea unei gîndiri care se leapădă de tirania noncontradicției și a terțului exclus. Ce e straniu la Basarab Nicolescu e că în pielea lui găsim un hegelian care nu are conștiința apartenenței la clasa dialecticienilor croiți pe tipar triadic sau tetradic. Maeștri din care se revendică sunt Lupașcu, Jung
Transa fizicianului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4914_a_6239]
-
-mi trecea că aș putea să revăd în 2016 o confruntare Iliescu-CV Tudor gen, unde? În prima țară a lumii. Schimbând tot ce e de schimbat, Donald Trump are aceeași stilistică shocking ca Vadim Tudor. Nu-l interesează adevărul, coerența, noncontradicția, decența a ceea ce spune; vrea să facă impresie cu orice preț americanilor cu discernământ redus - și nu sunt puțini. Ideile lui sunt scurte, clare și rudimentare. CV Tudor își exprima credința în mitralieră ca mijloc de rezolvare a problemelor sociale
Trump-Vadim vs. Clinton-Iliescu () [Corola-blog/BlogPost/339131_a_340460]
-
non-boolene, este un fel de artificiu ce atribuie neliniștitoarea stranietate cuantică mai degrabă minții lor decît lumii fizice, căreia, după ei, această stranietate îi aparține... "18. Majoritatea logicilor cuantice au modificat a doua axiomă a logicii clasice axioma non-contradicției introducînd noncontradicția cu mai multe valori de adevăr în locul celei a cuplului binar (A, non-A). Aceste logici multiva-lente, al căror statut e încă controversat în ceea ce privește puterea lor predictivă, nu au luat în considerație o altă posibilitate: modificarea celei de a treia
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
fundamentul metafizic al unei asemenea convingeri bazate pe bun-simț: "... elementul... va fi mereu, la rîndul său, compus din elemente, va conține mereu, structural, alte elemente, fără să putem ajunge vreodată la un element ultim care să semnifice... identitatea perfectă și noncontradicția absolută... și care să reducă, deci, orice lucru la un element unic, de fapt, la acel UNU metafizic..."43. Și totuși, bunul-simț părea să triumfe. S-a putut demonstra că materia este făcută din molecule, că moleculele sunt făcute din
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
non-e? Sau, potrivit propriilor cuvinte ale lui Lupasco, cum putem concepe că orice "non-actualizare non-potențializare" poate implica o "non-actualizare non-potențializare contradictorie"?4 De altfel, care ar putea fi sensul expresiei "non-actualizare non-potențializare"? Un capitol extrem de interesant este Contradicția ireductibilă și noncontradicția relativă 5. Lupasco introduce aici chiar contra-dicția și noncontradicția ca termeni logici. Dar, dacă acești doi termeni sunt indexați în funcție de A și P, indexul T este absent. Altfel spus, în ontologica lupasciană, nu există terț inclus al contradicției și non-contradicției
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
putem concepe că orice "non-actualizare non-potențializare" poate implica o "non-actualizare non-potențializare contradictorie"?4 De altfel, care ar putea fi sensul expresiei "non-actualizare non-potențializare"? Un capitol extrem de interesant este Contradicția ireductibilă și noncontradicția relativă 5. Lupasco introduce aici chiar contra-dicția și noncontradicția ca termeni logici. Dar, dacă acești doi termeni sunt indexați în funcție de A și P, indexul T este absent. Altfel spus, în ontologica lupasciană, nu există terț inclus al contradicției și non-contradicției. Paradoxal, contradicția și noncontradicția se supun normelor logicii clasice
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
introduce aici chiar contra-dicția și noncontradicția ca termeni logici. Dar, dacă acești doi termeni sunt indexați în funcție de A și P, indexul T este absent. Altfel spus, în ontologica lupasciană, nu există terț inclus al contradicției și non-contradicției. Paradoxal, contradicția și noncontradicția se supun normelor logicii clasice: actualizarea contra-dicției implică potențializarea non-contradicției și actualizarea non-contradicției implică potențializarea contradicției. Nu există stare nici actuală, nici potențială a contradicției și a non-contradicției. Terțul inclus intervine însă de o manieră capitală: cuanta logică ce face
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
este asociată cu actualizarea contradicției, în vreme ce celelalte două cuante logice, care introduc indicii A și P, sunt asociate cu potențializarea contradicției. În acest sens, contradicția este ireductibilă, căci actualizarea ei este asociată cu unificarea lui e și non-e. Prin urmare, noncontradicția nu poate fi decît relativă. Așa cum vom vedea în cele ce urmează, sensul acestor afirmații se limpezește după introducerea nivelurilor de realitate și a incompletudinii lor6. ONTOLOGICA LUI LUPASCO Principiul antagonismului împrăștie o altă confuzie: Lupasco nu respinge logica clasică
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
materii 37 Non-separabilitate și unitatea lumii 39 Saga antimateriei 40 Natura spațiului-timp 43 Există constituenți ultimi ai materiei? 47 Lupasco este, oare, un profet al iraționalului? 48 Terțul trăit 55 2. În centrul dezbaterii: terțul inclus 58 Terțul inclus și noncontradicția 58 Ontologica lui Lupasco 62 Criptografia cuantică, teleportarea, calculatoarele cuantice și terțul inclus 67 3. Nivelurile de Realitate și multipla splendoare a Ființei 74 Nivelurile de realitate și reîncîntarea lumii 77 Nivelurile de realitate sunt compatibile cu terțul inclus? 80
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
mai cer demonstrație sau chiar de propoziții prime, luate fără demonstrație, dar care nu sunt neapărat evidente și care în alt sistem pot fi luate ca teoreme, ci un sistem de "valorizări" sociale"79. Prin coerență a sistemului juridic înțelegem noncontradicția elementelor sale interne. Antinomiile în drept sunt însă frecvente și inevitabile, de aceea dreptul își creează reguli conflictuale menite să întervină în cazul apariției acestor incoerențe 80. Încălcarea principiului noncontradicției duce la imposibilitatea respectării simultane a tuturor normelor de drept
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de "valorizări" sociale"79. Prin coerență a sistemului juridic înțelegem noncontradicția elementelor sale interne. Antinomiile în drept sunt însă frecvente și inevitabile, de aceea dreptul își creează reguli conflictuale menite să întervină în cazul apariției acestor incoerențe 80. Încălcarea principiului noncontradicției duce la imposibilitatea respectării simultane a tuturor normelor de drept. Doctrina juridică acceptă ficțiunea că normele unui sistem juridic sunt elaborate de un "legiuitor rațional" și că "potrivit voinței legiuitorului" trebuie eliminată posibilitatea oricărei contradicții între normele sistemului. Pentru ca acest
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sunt posibile numai prin această operație de extindere și prin conceptul finalității naturale ce-i este rezultat. "Materialul" legilor particulare ale experienței ar lipsi în afara extinderii în cauză; ele ar valora ca simple cadre logice, condiționari ale gândirii prin principiul noncontradicției și prin cel al rațiunii suficiente, ca simple fapte logic-formale cărora le-ar lipsi conținutul. Într-un fel, operația de extindere a legislației finalității de la om asupra naturii nu reprezintă un fapt întâmplător; el ține de însăși condiția noastră ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conchisă din unitatea relației reciproce a părților lumii, ca elemente ale unei construcții arhitectonice artistice ...". Imm. Kant, Critica ratiunii pure, p. 474. 84 "Condițiile formale ale experienței nu sunt numai și în primul rând condiții logice, condiții de consistență și noncontradicție, ci condițiile sub care toate corpurile, proprietățile și relațiile sunt gândite ca aparținând unei naturi în genere." Mircea Flonta, O explicație a conceptului "fizică pură" în "Critica rațiunii pure", în vol. col. Imm. Kant 200 de ani de la apariția "Criticii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pe față, sub cerul liber, cu inima deschisă se va numi foarte curînd pietism, deșert, anabaptism. Tot așteptînd, această revenire la începuturi, la rădăcini, la bază, instaura în filigran un cod al gîndirii pozitive, stipula o exigență a dovezii, principiul noncontradicției, principiul de excludere (sau și una, și cealaltă). Să le spunem reguli de politețe ale Rațiunii. E riscant să le ceri tuturor aplicația, la textele sacre inclusiv. Aceasta a fost îndrăzneala umaniștilor. Dinamică revoluționară în aceea că supune aceleiași legi
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
oricărei sistematizări descriptive scientist-obiective. E adevărat că teoriile postmoderniste tocmai asta susțin: că de acum înainte ar fi imposibile o descriere și o analiză științifică sau obiectivă (în înțelesul „vechi”, presupus perimat, al termenilor), întemeiată pe logica binară, pe principiul noncontradicției ș.a.m.d., logica postmodernă fiind una de tipul „și-și”, iar nu una de tip „sau-sau”. Mobilizând, în toată lumea, impresionante energii teoretice și hermeneutice, pătrunzând și difuzându-se și la nivelul orizontului cotidian și al mentalităților populare, p.
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
Uneori, gândirea se contrazice fără să știe, alteori, deși presimte ceva suspect în propria judecată, nu-și face nici timp și nici griji în această privință. Să revedem însă consecințele absurde despre care vorbește Aristotel atunci când apără cu fervoare principiul noncontradicției. Ce ne spune în acest sens? Dacă mintea omului ar ignora acest principiu, s-ar vedea ea însăși blocată, neînstare de o bună funcțiune. Iar oamenii nu ar mai reuși să enunțe ceva cu sens, încât ajung să tacă așa cum
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
fost mai inspirat în această privință. (Diogenes Laertios, II, 22). Nu s-a grăbit, așadar, să-l declare în întregime cu sens, nici lipsit de sens, ci s-a minunat cu simplitate în fața propozițiilor sale. Vedem încă o dată că logica noncontradicției ne aduce în față un caz de limită, singular. Ea presupune o anumită imagine a lumii și a celor omenești: este vorba de o lume finită, actuală și perfect bivalentă. Stările de lucruri care o compun ascultă în ultimă instanță
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Witt genstein în Cercetări filozofice, § 122). Este firesc, de pildă, să poți vedea unele dificultăți ale gândirii, contradicțiile pe care nu le poate rezolva și nici nu trebuie săși propună să le rezolve logic. În consecință, relația gândirii cu principiul noncontradicției LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 61 48. 49. poate fi văzută altfel, ca un loc simptomatic, o probă aptă să ne spună ceva cu privire la noi înșine. Dacă prin încălcarea acestui principiu gândirea ajunge la „consecințe absurde“, atunci putem vedea care sunt acele
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]