61 matches
-
își amplifică argumentația: „Că eterna pace, adevărat leit-motiv de căutare a poetului (ca și setea de repaus) era neîmpăcată, iată ceea ce apare nu numai curios dar și imposibil. Adevărul este că Ființa și Neființa, teme de ontologie (adică de fundament noologic) privesc Lumea în totalitatea ei ființată sau desființată. Nepătrunsul lui Eminescu nu are nimic comun cu ontologia (el este pre-ontologic), și nici cu mitologia cosmică. În starea lui de eternă pace, Nepătrunsul de la Început este intuiția Stării d’întîi.”(p.
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/constantin-amariutei-si-inepuizabilul-subiect-al-literaturii-romane-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
Privitor la starea pe loc, Amăriuței consideră că gândirea filosofică a profitat, într-un anume fel, de pluralitatea semnificațiilor cuprinse într-un cuvânt, fapt care „a permis înțelegerea nu numai a obiectului vizat și spus de cuvânt (ca un concept noologic), dar și a ceea ce este ne-spus, sub-spus, sau pre-spus de el. Aceste multiple și tacite cuvântări, pe care limbajul de toate zilele le-a uitat, cu toate că ele se află înscrise în miezul cuvântului participă la bogata invenție poetică/.../ aceste
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/constantin-amariutei-si-inepuizabilul-subiect-al-literaturii-romane-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
socială istoric determinată gândește în alți termeni decât ai noștri, ne referim nu la cazurile izolate ale conținutului ideatic, ci la sisteme de gândire fundamental divergente și la moduri profund diferite de interpretate și experimentare. Atingem un nivel teoretic sau noologic ori de câte ori luăm în considerare nu doar conținutul, ci și forma, și acceptăm structura conceptuală a unui mod de gândire ca pe o funcție a situației de viață a gânditorului” . • Ideologiile nu sunt atât interesate de problema în sine, cât de
Ideologie politică () [Corola-website/Science/296534_a_297863]
-
und Tat der men der Menschkeit" ( Unitatea vieții spirituale în conștiința și fapta omenirii, 1888). În acestea ca și în multe altele, Eucken pornește de la Fichte, critică cultura aservită tehnicii, recunoaște caracterul universal al vieții spirituale - bazat pe un panteism noologic - tinde spre cuprinderea realității, depășește intelectualismul pozitivist al filosofiei savante și dezvoltă un activism etic-social. Modul viu în care își ținea prelegerile și arta de a scrie, profunzimea și originalitatea ideilor hrănite de sincera aspirație de înoire a civilizației explică
Rudolf Eucken () [Corola-website/Science/298191_a_299520]
-
volum care face parte dintr-un vast proiect în opt volume, inițiat prin 1970 și rămas pe șantier. Este O istorie posibilă a literaturii române. Modelul magic, lucrare teoretică, de erudiție și speculație culturologică, concepută într-o viziune spiritualistă și noologică. O amplă introducere cuprinde o critică a modelelor utilizate tradițional în istoria literară și antropologia culturală, propune o metodă și oferă - cumva pe urmele lui Blaga, dar în dezacord cu modelul din Trilogia culturii - o tipologie (după A., modelele culturale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
fost tradiția hermetică, prezentată în capitolul al patrulea al scrierii. Ni se oferă astfel posibilitatea de a ne completa substanța temelor noastre cu imaginea modernității care, întrucât "a realizat condițiile morții speciei", este menită să suporte metamorfoze sub acțiunile forțelor noologice reprezentate de zeii mitologiilor, respectiv ai teologiei (Știința zeilor). Parcurgând succesiv cele două surse, vom consemna câteva elemente care, deși au fost propuse de un intelectual occidental, ele pot fi valorificate și de către estici. Pentru noi, un alt motiv îl
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
accesat la 26.01.2007). Bădescu Ilie (2001). "Agresarea hărții mentale a Europei Centrale și de Sud-Est". În: Spirit militar modern 4, pp. 4-7 și 5, pp. 26-40. Bădescu Ilie (2002). Noologia. Cunoașterea ordinii spirituale a lumii. Sistem de sociologie noologică. București: Editura Valahia. Bădescu Ilie (2005). Tratat de geopolitică. București: Editura Mica Valahie. Bădescu Ilie (2006). Noopolitica. Sociologie noologică. Teoria fenomenelor asincrone (ed. a 2-a). București: Editura Mica Valahie. Bădescu Ilie, Dungaciu Dan și Cristea Sandra (coord.) (1995). Sociologia
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
militar modern 4, pp. 4-7 și 5, pp. 26-40. Bădescu Ilie (2002). Noologia. Cunoașterea ordinii spirituale a lumii. Sistem de sociologie noologică. București: Editura Valahia. Bădescu Ilie (2005). Tratat de geopolitică. București: Editura Mica Valahie. Bădescu Ilie (2006). Noopolitica. Sociologie noologică. Teoria fenomenelor asincrone (ed. a 2-a). București: Editura Mica Valahie. Bădescu Ilie, Dungaciu Dan și Cristea Sandra (coord.) (1995). Sociologia și geopolitica frontierei (2 vol.). București: Editura Floare Albastră. Bădescu Ilie, Mihăilescu Ioan și Zamfir Elena (coord.) (2002). Geopolitica
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
dintre ireversibilitatea timpului și hazard, fiindcă alți savanți au demonstrat că ea nu e deloc favorabilă nici apariției vieții și nici apariției omului pe stricta cale "naturală" indicată de evoluționismul lui Darwin, să zicem. Ilie Bădescu aducea în discuție "numerele noologice" și "informația complexă specificată". După Fr. Grick și Carl Sagan, șansa apariției vieții și a omului prin jocul hazardului cauzelor naturale este de 1 x 10 la puterea 2.000.000, în caz că imaginăm universul un gigantic computer. Dar resursele computaționale
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
jocul hazardului cauzelor naturale este de 1 x 10 la puterea 2.000.000, în caz că imaginăm universul un gigantic computer. Dar resursele computaționale ale universului sunt doar de 10 la puterea 150, ceea ce înseamnă că primul număr probabilistic este unul "noologic", de ordinul divinului, iar nu al naturalului.255 Nici teoria automatelor lui von Newman nu confirmă posibilitățile computaționale ale hazardului în natură. Omul e un automat capabil de autoreproducere. Dar e un automat atât de complex, "încât viteza cu care
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
autoreparare"256. Dar o asemenea viteză de autodiagnoză și de autoreparare nu e posibilă în lumea naturală. Un automat von Newman există pe deplin funcțional de la început ori nu există deloc. Aceste puteri nenaturale care lucrează în natură sunt "transrealități noologice", scheme virtuale ca daruri spre împlinire sau desăvârșire, iar nu ca dat ontologic. Ele nu au un timp ireversibil aliat cu hazardul, cum crede Prigogine, deși se actualizează într-un asemenea timp, ci purced dintr-un prototimp, unul roditor, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
înșiși în sensul unei mentalități transmoderne. Cu un pas înaintea lor s-au situat, în schimb, alți gânditori, care mi se par adevărații moștenitori ai filosofiei transmoderne nicasiene: un Alexandru Surdu (cu viziunea lui pentamorfică), apoi Ilie Bădescu, creatorul sociologiei noologice, al cărui monumentală lucrare Noologia (2002) a fost primită nu întâmplător cu agresivă ostilitate dinspre ideologii postmoderniști. De remarcat că exact din aceleași pricini nici Mircea Eliade nu a avut o posteritate pe măsură și nici discipoli. Nici chiar Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
1963). Bădescu, Ilie (coord.), Enciclopedia valorilor reprimate. Războiul împotriva culturii române (1944-1999), vol. I-II, București, 2000. Bădescu, Ilie ș.a., Sociologia și geopolitica frontierei, Editura Floarea Albastră, București, 1995. Bădescu, Ilie, Noologia. Cunoașterea ordinii spirituale a lumii. Sistem de sociologie noologică, Editura Valahia, București, 2002. Bădescu, Ilie, Sincronism european și cultură critică românească, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003. Bell, Daniel, The Cultural Contradictions of Capitalism, Basic Books, New York, 1978 Benedict, Ruth, Cultura și comportamentul la români; introd. Margaret Mead; notă asupra ed.
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
să proiecteze sexualitatea în cadrul fărădelegii și al iresponsabilității. Erosul demonic desființează. El aruncă amanții într-un colț obscur de neființă, în care noțiunea de legământ și ascultare lipsește cu desăvârșire. Acest ansamblu de patimi însoțite de arta autojustificării constituie sfera noologică a mondenității. În lume nu mai întâlnim persoane, ci obiecte. Spontaneitatea trebuie formalizată în rubrici foarte strâmte, saturate de obligații sociale. Gesturile nu mai au semnificații individuale, ci sunt doar coduri de comportament tipizat. În acest sens, exemplul cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și, respectiv, să evaluăm. Pornind de la structura noastră mentală, Dilthey consideră că însuși obiectul științelor spiritului "se compune din unități" (s.n.) "unități date, nu deduse"-, adică din structuri "pe care le înțelegem din interior". Cu alte cuvinte, obiectul acestor științe noologice unde, spre a ajunge la comprehensiune, trebuie "să ne cufundăm cu toate forțele sufletești" se structurează în funcție de niște paradigme particulare. El "se edifică abia singur", inductiv, pe măsură ce "îl analizăm și-l înțelegem", fiindcă "aici mai întâi înțelegem, pentru a cunoaște
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cu știința clasică a permis acesteia dezvoltarea unor puteri manipulatorii formidabile. Atât realitatea cât și gândirea debordează logica aceasta deductiv-identitară pe care s-a constituit paradigma clasică occidentală. "Există breșe de inteligibilitate în real, inaccesibile logicii. Există breșe în sistemele noologice cele mai coerente. Există breșe și derapaje logice în deducție și există carențe în logica identitară", afirmă Morin, iar acest lucru îl determină să conchidă că " Ceea ce constituie realitatea noastră inteligibilă nu este decât o bandă, un strat, un fragment
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
BACHELARD, Gaston, Apa și visele. Eseu despre imaginația materiei, traducere de Irina Mavrodin, București, Ed. Univers, 1995. BACHELARD, Gaston, La psychanalyse du feu, Paris, Gallimard, 1965. BALANDIER, Georges, Le Détour. Pouvoir et modernité, Paris, Fayard, 1985. BĂDESCU, Ilie, Noopolitica.Sociologie noologică. Teoria fenomenelor asincrone, Ed. Ziua, 2005. BĂDESCU, Ilie, Istoria sociologiei, Galați, Ed. Porto-Franco, 1994. BĂDESCU, Ilie, DUNGACIU, Dan, BALTASIU, Radu, Istoria sociologiei. Teorii contemporane, București, Ed. Eminescu, 1996. BĂDESCU, Ilie, DUNGACIU, Dan, Sociologia și geopolitica frontierei, București, Ed. Floarea Albastră
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
redactată și adnotată de IPS Bartolomeu Anania, disponibilă în format electronic la adresa: http://www.misiune-ortodoxa.ro/download/detalii/biblia-ortodoxa-adnotata-de-ips-bartolomeu-anania.html 11 Bartolomeu Anania, "Introducere la Cartea Profetului Isaia", în Biblia sau Sfânta Scriptură, ed. cit. 12 Ilie Bădescu, Noopolitica. Sociologie noologică. Teoria fenomenelor asincrone, Ed. Ziua, 2005, p. 166. 13 Ibidem. 14 Joachim Wach, Sociologia religiei, traducere de Florin Iorga, studiu introductiv de Nicu Gavriluță, Iași, Ed. Polirom, 1997, p. 220. 15 Ilie Bădescu, op. cit., pp. 195-196. 16 Joachim Wach, op. cit
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
împlinire își dau concursul literații României Mari. Niciunul însă nu plăsmuiește o poetică a românismului care să rivalizeze stilistic cu metafizica cronotopului românesc înfăptuită de Blaga. Coordonatele axiale ale spiritualității românești - spațiul mioritic și timpul ondulat - fuzionează în cronotopul abisal, noologic, al matricei stilistice de care este impregnată până în ultimele sale străfunduri ființa românească. Cu toate că se desparte, prin filosofia sa non-ortodoxistă, de "metafizica harică" înstăpânită în gândirea românească sub acțiunea lui N. Crainic, declanșând prin această erezie intelectuală "disputa metafizică dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
oameni și schimburile de experiență, funcția cumulativă, care presupune consemnarea și păstrarea experienței colective (a ideilor, a conceptelor, a învățăturilor etc.), funcția formativă, care constă din însușirea limbii și în încadrarea într-o comunitate și într-o cultură, și funcția noologică, care indică participarea la nașterea și la dezvoltarea spiritului uman96. În această variație a numărului și a tipurilor de funcții atribuite limbii este dificil de făcut în momentul actual un inventar și o ierarhizare a acestora, datorită lipsei unor principii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
răspuns nu se mai poate amîna: și totuși, este sau nu esența răului imanentă structurii intime a lumii umane? Să judecăm variantele de răspuns din perspectiva unei metafizice "teorii a latențelor difuze", comprimată de Ilie Bădescu într-o esențială "ecuație noologică": y = a + ai.(-xi), unde a este binele generic, ai este proporționala sa fenomenologică (manifestată în real), inteligibilă grație variației lui xi, adică a răului din lume [1997:61-62]. În consens cu această ecuație, prezența răului (a minciunii inclusiv) în
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
constantă în lucrările de istorie și cultură ale românilor / 96 4.2. Sincronism și autohtonism sau despre legile formării culturii române / 97 4.3. Primii pași în câmpul științelor sociale: despre sufletul neamului și psihologia poporului / 101 4.4. Filosofie noologică. Matricea stilistică și spațiul mioritic / 105 4.5. Noologism și sociologie / 111 Capitolul 5. Identitatea socioculturală / 115 5.1. Ce este identitatea? Despre logica socialului și Corabia lui Tezeu / 115 5.2. Modelul identității socioculturale / 119 5.2.1. Definire
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
constructivism ferește o cercetare de riscul tautologiilor și al paralogismelor. A cunoaște ceva înseamnă a-l experia, a experia ceva înseamnă a construi și reconstrui realitatea lucrului experiat. Chestiunea este esențială mai ales când discutăm dinamica identitară la tineri. Viziunea noologică, la care face referire Horațiu atrage atenția supra unui constructivism radical care ține de faptul că în orice tip de experiență particulară se recompune experierea pe care o face omul într-o relație de fundal cu Dumnezeu, o legătură noosică
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Subliniem de la început că vom alege dintre ideile care au făcut istorie în studiul socialului și culturii românești doar câteva. Dintre acestea cea mai mare relevanță pentru modul în care vom propune construcția conceptului de identitate socioculturală o are viziunea noologică a lui Blaga și Bădescu. Vom constata aici că, dacă majoritatea teoriilor analizate în capitolul anterior se adresează conștiinței și imediatului, viziunea noologică se adresează în primul rând orizonturilor inconștiente, nivelului latențelor, profunzimilor spirituale. De aici vine și noutatea sistemului
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai mare relevanță pentru modul în care vom propune construcția conceptului de identitate socioculturală o are viziunea noologică a lui Blaga și Bădescu. Vom constata aici că, dacă majoritatea teoriilor analizate în capitolul anterior se adresează conștiinței și imediatului, viziunea noologică se adresează în primul rând orizonturilor inconștiente, nivelului latențelor, profunzimilor spirituale. De aici vine și noutatea sistemului în ceea ce privește identitatea, și anume postularea permanenței pe palierul latențelor a unor cadre spirituale. Următorul capitol, al cincilea, aduce cu sine clarificarea opțiunilor epistemologice
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]