4,439 matches
-
nu foarte bună: de la Nistru pan’ la Tisa, tot românul plânsu-mi-s-a...” “Mulțumesc, Mihai, îi dăm acum legătură la Rășinari lui Octavian, câteva zeci de ani mai tarziu. Tăvi, spune-ne, te rog, dacă așa stau lucrurile, într-adevăr și în nord-vestul țării.” “Bună seară, Andreea, ce să-ți spun, într-adevăr, cam așa stau lucrurile: la noi de jale povestesc a codrilor desișuri, si jale duce Murășul, și duc tustrele Crișuri.” “Mulțumesc, Tăvi, iată, dragi telespectatori, cum jalea devine o stare
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
Ce o să faceți deseară cu bicicletele? Critical mass? Orice ar fii, mă bucur că faceți ceva. Și eu sunt un biciclist (din Arad) și tare aș vrea ca și țara noastră s-o ia pe urmele țărilor din Europa de nord-vest. 8-> Salut inițiativa, numai că românul nostru, sau mai bine zis bucureșteanul nostru, face o zi parada și restul vieții își bate joc de ziua în care a făcut parada....sper să vă reușească din tot sufletul că l-am
Pedaleaza si da mai departe! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82968_a_84293]
-
și lingviști de primă însemnătate. Nume ca Trost, Mukařovski, Ohnesorg aveau faimă internațională. Românistica (ceh. Rumun"tina) era de dată mai recentă. Vecinătatea în care se găseau cele două-trei popoare (Cehi, Slovaci, Români) ale noastre, mai ales în părțile de nord-vest ale țării noastre - în plus, încadrate în fostul Imperiu austriac - nu a putut da roade prea mari. Ioan Urban Jarnik a fost, după cum l-a caracterizat chiar Jiřina Smrčková, "primul românist și romanist" ceh. În Slovacia, catedra de română avea
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
în Zante. Iată desenul: Libeccio grecale australe sirocco Lipsesc, desigur, importante personaje aeriene, de pildă, Maestrul tuturor vânturilor, Maestrale, sau "Magíster mundi" cel care suflă dinspre Roma, cetatea cea mai vestită, deci maestră, lipsește și Ponente, ce bate tot dinspre nord-vest, cel alintat Ponentino de romani, recunoscători că le răcorește vara orașul, cât despre aprigul Tramontana, despre cumplitul, arcticul Bora, cel care răscolește sălbatic golful Triestului, dar se simte și mai spre miazăzi, mai bine să nu vorbim, mă simt cu
Poezie by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7123_a_8448]
-
nu mai atrage automat după sine și dispariția realului brut. Poate și din pricină că sistemul comunist este un animal mult mai complicat și care a avut precauția de a nu miza pe o singură imagine. 2. Cu excepția orașelor din zona de nord-vest a țării, care au dezvoltat o viață specific urbană cu mult înaintea secolului XIX, orașele din sud - și Bucureștiul în aceeași măsură - își leagă destinul urbanistic de modernizarea Romaniei și de palida ei ochiadă spre Occident. Însă concomitent cu primenirea
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
în același tip de reprezentare și în același orizont de așteptare, Transilvania și Banatul, dar, în special, Transilvania, continuă să rămână un vast teritoriu necunoscut și încă neexplorat pentru istoriografia românească de artă. Adevărata profunzime a clivajului dintre Sud-Estul și Nord-Vestul țării nu o oferă, însă, spațiul rarefiat și amăgitor al culturalului, ci acela frust și necruțător al economicului. În vreme ce la nivelul festiv al marilor evenimente artistice, obiectele pot circula într-o stare extatică de la București la Cluj, la Timișoara, la
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
Mai bine dă-mi ho foaie dă hoarză și cu ho falie de mămăligă” (IV, 1989, 150-154). În lucrările românești de dialectologie, formele cu aspirație sînt atribuite, invariabil, graiurilor muntenești, în parte și unora ardelenești. V. Rusu, în Graiul din Nord-vestul Olteniei, 1971, arată că „h protetic” e frecvent, în haripă, homidă etc.; informatorii precizează însă că respectivele forme sînt folosite de bătrâni și femei: „acuma nu le mai zice hăripi, că rîde lumea” (p. 97). În notele la Țiganiada, editorul
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
dreptul la naționalitatea ta, problema însă devine patologica, antisociala, cînd e sălbatică cum zici. Și Uniunea Europeană nu mai accepta sălbaticii din nou, ca pe vremea cînd ați venit în Europa și în continuare pînă de curînd!! Ați umplut Transilvania de Nord-Vest cu sălbaticiile în cei patru ani de ocupație horthysta din Sălaj ( Ip și Traznea) pînă în Secuime, din Moiseiul Maramuresan pînă la Mureșenii de Cîmpie. A fost destul, gata, măi și desalbaticiti-va, suntem în mileniul trei! Mai citim două pagini
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
au mai existat migrații masive de populații sau exiluri timp de mai multe sute de ani. În sec. XVI, Imperiul Otoman își întinde dominația peste teritoriul Africii de Nord, înglobând așa numitele State Barbare - Algeria, Tunisia și Tripolitania (partea de nord-vest a Libiei). Muzica de factură turcă - în special cea militară - își va lăsa amprenta asupra peisajului muzical nord-african, influențele turcești făcându-se simțite chiar și în muzica practicată în sec. XX. În special în sec. XX, se remarcă o tendință
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
n-am ce spun, pentru că nu înțeleg nici rusa, nici spaniola, nici portugheza și cu atât mai puțin criola, dar simt ce-i mână pe fiecare în cântec. Eram în Lanzarote acum doi ani - o insulă cu peisaj vulcanic în nord-vestul Africii, cea mai mică distanță la care m-am aflat vreodată de Capul Verde - când am citit vestea. “Cesária Evora, Barefoot Diva, Queen of Morna, Dies at 70″. Sodade, oi, sodade... Textul Ana-Mariei mi-a dat gândul bun să-mi pun
Dor de Cesária by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82368_a_83693]
-
cititor îl citești în lipsă de ocupație în lipsă de altceva mai bun de făcut în lipsă de altceva mai intens de trăit da ornicule care toci secundele ca gloanțele zidurile de cărămidă la tragerile de după amiază în cazarma din nord-vestul orașului da pajură care unești vîrfurile de munți din realitate cu vîrfurile de munți din văile creierului nostru cel de toate nopțile nicolae tzone scrie cățărat pe umerii lui nicolae tzone la rîndul său cățărat pe umerii lui nicolae tzone
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
este greu de înțeles cum au crezut ei că vor câștiga simpatie pentru „cauza” lor. Această „cauză”, adică independență față de China a zonei numite Xinjiang Uyghur Autonomous Region, dorită de unii uyguri, este destul de discutabilă. În acesta regiune muntoasă din nord-vestul Chinei, cu o suprafață enormă (1,6 milioane de kilometri pătrați) dar numai 4,5% locuibilă (!), trăiesc aprox. 22 milioane de oameni. Numai 46.5% sunt uyguri și nu toți sunt de acord cu ideea separării de China. Denumirea de
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
baza pe Munții Himalaiya, în partea de nord, iar celelalte două laturi ale sale sunt scăldate de apele Oceanului Indian, prin Marea Arabiei pe coasta de Vest și Golful Bengal pe coasta de Est. Are ca vecini: Pakistanul, în partea de Nord-Vest, Chină și Nepal în partea de Nord, Bhutan, Bangladeș și Myanmar în partea de Est, iar la Sud cu Insula Ceylon-Sri Lanka. Că suprafață fiind a șaptea țară din lume, având dispute de frontiere cu Chină și Pakistan. După Alexandru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
baza pe Munții Himalaiya, în partea de nord, iar celelalte două laturi ale sale sunt scăldate de apele Oceanului Indian, prin Marea Arabiei pe coasta de Vest și Golful Bengal pe coasta de Est. Are ca vecini: Pakistanul, în partea de Nord-Vest, Chină și Nepal în partea de Nord, Bhutan, Bangladeș și Myanmar în partea de Est, iar la Sud cu Insula Ceylon-Sri Lanka. Că suprafață fiind a șaptea țară din lume, având dispute de frontiere cu Chină și Pakistan. După Alexandru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cuptor. S-au mai dezgropat două vase mari de grăunțe, probabil grâu și mei, care vor fi trimise la Freiburg pentru analiză. În a doua încăpere s-au descoperit râșnițe cu conotații rituale. Anul viitor, cercetarea se va extinde spre nord-vest, în zona unde s-au găsit mormintele. S. P. Școala Rodica Murgu l La Clubul Cultural CFR De cinci ani, peste 100 de copii cu vârste între 4 și 12 ani au privilegiul de a învăța grația și dansul de la
Agenda2003-37-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281456_a_282785]
-
executate de firmele: J/V Efklidis-Konoike-AEGEC. Noul drum urmează să preia traficul greu, care la ora actuală se desfășoară pe străzi ale municipiului, ceea ce va duce în final la creșterea siguranței circulației pietonale și diminuarea poluării aerului în partea de nord-vest a orașului. Centura de ocolire, în lungime de 12,6 km, va lega direct DN6 Lugoj-Timișoara cu DN69 Timișoara-Arad, desprinzân- du-se din DN6 (km 549+076), va traversa cu un pasaj linia CF Timișoara-București-DC 63 (km 1+050)-linia
Agenda2003-38-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281495_a_282824]
-
Sâmbătă, 14 iunie l Armata americană a lansat, în nordul și nord-vestul Irakului, operațiunea „Scorpionul Deșertului“, care are drept scop eliminarea forțelor loiale fostului regim al lui Saddam Hussein. l Ministrul francez al apărării, Michelle Alliot-Marie, a declarat că Statele Unite nu fac altceva decât să-și extindă supremația asupra întregii lumi. l
Agenda2003-25-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/281136_a_282465]
-
zonei de nord a orașului, cele două antene radio din Calea Aradului și-au încetat, oficial și definitiv, existența. Demontarea structurilor de oțel, înalte de peste 200 de metri, a demarat la începutul lunii mai, sarcina fiind încredințată firmei orădene Energetica Nord-Vest. Prima antenă a fost demontată bucată cu bucată, ea urmând să fie refolosită, în același scop, în altă locație. Cea de a doua - și cea mai veche - după ce fusese inițial scurtată cu câteva zeci de metri, a fost tăiată în
Agenda2003-25-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/281139_a_282468]
-
forestiere, inclusiv pentru protejarea și ameliorarea condițiilor climatice. De la dl Dorel Borza, viceprimar al municipiului, am aflat că Timișoara este în acest domeniu deschizătoare de drum. Încă din 1999 a fost aprobat proiectul perdelei forestiere de protecție în partea de nord-vest a orașului, în lungime de 1,167 km, cu o lățime de 60 m și cu o suprafață de 7 hectare. În 2002 s-au plantat aici 3 052 de arbori (282 conifere) și 675 de arbuști, acțiunea urmând să
Agenda2003-25-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281156_a_282485]
-
principale pe arterele Grigore Alexandrescu, Ovidiu Balea și Ioan Slavici, și a unor canale de serviciu pe următoarele străzi: Plugarilor, Paroșeni, Vistula, Cloșca, Horea, Bărăgan, Tulcea și Dragoș Vodă. Ca urmare a dezvoltării rețelei de canalizare, timișorenii din zona de nord-vest a municipiului vor beneficia de un nivel ridicat de confort și igienă. Din același program fac parte și o serie de lucrări de modernizare/reabilitare a rețelelor de canalizare din zonele UMT, Elisabetin și Stadion, respectiv pe străzile Văcărescu, Măcin
Agenda2004-5-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281997_a_283326]
-
Buzoianu, Damian Oancea ș.a.. Scenografia este realizată de Geta Medinski. S. POPOVICI Reabilitarea Castelului Huniade l Un S.O.S. de... 40 de miliarde de lei Castelul Huniade este de ani buni într-o stare dramatică. Crăpăturile din aripa de nord-vest, care s-a deplasat vizibil, pentru că pilonii de susținere au putrezit, pun în serios pericol pe cei care lucrează în muzeu, ca și inestimabilele valori depozitate acolo. În 1998, C.J.T. a finanțat o expertiză în urma căreia a fost recomandată suspendarea
Agenda2004-8-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282086_a_283415]
-
585 890 lei. METEO Perioada 27 martie - 3 aprilie În prima zi, vremea va fi frumoasă și va continua să se răcească treptat. Cerul se va înnora și în cursul nopții este posibil să plouă. Vântul va sufla moderat din nord-vest. Temperaturile maxime se vor situa între 11 și 12° Celsius, iar cele minime, între 0 și 1° Celsius. Duminică, vremea se va menține instabilă, cu cerul acoperit. Noaptea, norii se vor risipi și vremea va deveni frumoasă, cu cerul senin
Agenda2004-13-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282243_a_283572]
-
iar ultimul contract de finanțare va fi semnat în scurt timp. O sumă de nouă milioane de euro din fondurile SAPARD a fost destinată celor 10 proiecte aprobate pentru Regiunea Nord-Est, două milioane de euro revin celor șapte proiecte pentru Regiunea Nord-Vest, patru milioane de euro pentru alte șapte proiecte din Regiunea Centru, cinci milioane de euro primesc alte trei proiecte depuse pentru Regiunea Sud, două milioane de euro vor avea două proiecte din Regiunea Sud-Est, iar un fond de finanțare de 450
Agenda2004-16-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282314_a_283643]
-
6 octombrie. Acolo de unde a plecat Secția 1, pe str. A. Mocioni nr. 8, se va muta Biroul pentru Străini. Au fost operate unele modificări privind competențele teritoriale ale Secției 1. Limitele sunt acum: podul Modoș - linia C.F.R. din partea de nord-vest a orașului - str. Divizia 9 Cavalerie (Ialomiței) - Calea Sever Bocu (Lipovei) - str. Constructorilor - Pădurea Verde - cartierul de locuințe Aeroport - comuna Ghiroda - canalul Bega - podul Modoș. Sunt șase zone de siguranță publică pe raza secției conținând puncte importante ale orașului: Piața
Agenda2003-41-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281561_a_282890]
-
Huniade. Măgarul sălbatic sau colunul (Equus hydruntinus ), specie considerată dispărută la sfârșitul paleoliticului, a fost descoperită în așezări ale neoliticului timpuriu pe valea Dunării. Actualmente este pierdut pentru fauna lumii, la fel ca și bourul (Bos primigenius ), care provenea din nord-vestul Indiei și este considerat strămoșul bovinelor actuale. În legătură cu dispariția lui, cercetătorul Al. Filipașcu scria: „Transilvania și mai sigur Moldova au format crâmpeiul de loc unde s-au stins ultimii bouri sălbatici din lumea întreagă, la sfârșitul secolului XV“. În Banat
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]