8,673 matches
-
și ieșirea în Pacific. Pentru Rusia, culoarul la care ne referim a însemnat, încă de la constituirea acestei mari puteri eurasiatice, unul esențial. Valoarea acestui culoar stă, deopotrivă, în faptul că face posibilă, pentru Rusia, ieșirea la oceanul cald, supravegherea țărilor nordice și a nordului Europei continentale, precum și o manevră strategică maritimă, pe linii exterioare, în caz de război. Așa cum bine se știe, o astfel de manevră a fost deja efectuată, în războiul din 1905, de către Floră rusească a Mării Baltice. Pe 30
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
geografică, întregul discurs capătă o nouă înfățișare. Există în peisagistica românească, simultan, doi vectori mari care orientează căutările artiștilor, indiferent de unul sau de altul dintre momentele istorice: este vorba de dominanta impresionistă, prin extensie, sudică, și de aceea expresionistă, nordică, a sensibilității. Privită astfel, peisagistica noastră își regrupează forțele și își redefinește identitatea. Dacă, după criteriile stricte ale atitudinii față de motiv și după resursele afective angajate în expresie, Grigorescu și Andreescu pot sta în poziții diferite, în ceea ce privește tipologiile mari, ei
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
al unui mod ireductibil de a gîndi și de a exprima forma plastică. Cele două mari tipologii se regăsesc, în spațiul nostru artistic, distribuite aproape didactic în cele două mari școli peisagistice: Balcicul, pentru componenta sudică, și Baia Mare pentru componenta nordică. Indiferent de participarea directă a unui artist anume la Balcic sau la Baia Mare, opțiunea stilistică și perspectiva în care el exploatează mijloacele de expresie îl situează într-o direcție sau în cealaltă. Deși Ciucurencu, de pildă, a lucrat într-unul
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
Colonia de la Baia Mare, el rămîne fundamental un artist cu dominante sudice, solare, în vreme ce țuculescu, deși a pictat la Balcic și n-a călcat niciodată pe la Baia Mare, are mai curînd pusee temperamentale și viziuni specifice acestei mișcări, de esență expresionistă și nordică. Așadar, îmbrățișată panoramic și fără prejudecăți, peisagistica românească respiră amplu între Nord și Sud, între plenerismul impresionist în care intră firile solare și relaxate, de la Dimitrie Mihăilescu, Dimitrie Brăescu, Nicolae Tonitza, Lucian Grigorescu, Nicolae Dărăscu, Jean Al. Steriadi, Samuel Mutzner
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
limbaj dificil, eliptic și aluziv, care poate fi numit ermetic. Se produce un fel de încețoșare a poeziei, o "împînzire" a ei cu mister, ca o posibilă consecință, după cum apreciază unii cercetători, începînd cu d-na de Staël, a spiritului nordic, anglo-saxon și germanic, sau, sub o acoladă mai amplă, a geniului celtic, însă și ca un pandant ori chiar ca o prefață a descoperirii, pe plan psihologic-medical, a subconștientului. Adepții clarității consacrate par a fi pierdut partida. "Obiectivismul" uzual se
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
momente ale culturii scrise către marile momente ale istoriei vizualității. Autoarele textelor, Liana Castelfranchi Vegas pentru sec. XV și Fiorella Sricchia Santoro pentru sec. XVI, privesc integrator fenomenul artei renascentiste - preponderent din spațiul italian, dar și din cel francez și nordic - în multiplele lui condiționări socio-umane, politico-economice și, evident, psiho-culturale, și nu doar dintr-o perspectivă exclusiv artistică, vulnerabilă prin decontextualizare și care ar fi putut cădea lesne într-un gen de reprezentare autistă. Și chiar dacă prin densitatea imaginii, prin urmărirea
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
cald ieșea din respirația lui de om mulțumit cu sine și cu lumea. Respirația ca un motiv muzical început încă din timpul în care el aparținea numai mamei sale, acea suedeză blondă cu părul de doi metri, cu față de zeiță nordică și piele de un alb conținând toate prospețimile. Acest bărbat dormind cu toate corpurile vârstei de până acum parcă nu știa nimic despre mine și nici despre impetuoasa luptă erotică de azi-noapte. Eu nu-l voi cunoaște niciodată cu toate că el
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
și acordase libertatea expresiei (de fapt nu el, ci Struensee). Iluminiștii din roman îl văd pe rege ca "făclie neagră" în luptă cu lumina. Cât despre Struensee, liberal și ateu, acesta provine din Altona, unul din focarele iluminismului, primul porto-franco nordic. Soarta lui pare a fi semn că un regim care desființează orice sistem de reprimare a atacurilor dinlăuntrul său, e devorat de acestea. Informațiile istorice sunt folosite cu multă finețe, peisajele în care sunt plasate întâmplările au o încărcătură de
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
în goană după imagini pentru album, în esență acest fenomen se constituie în cu totul altceva. Balcicul reprezintă pentru arta românească, în mod cert, un fel de pol sudic, o componentă solară și meridională, de factură postimpresionistă, care contrabalansează tensiunile nordice, expresioniste și nocturne, ale Școlii de la Baia Mare. Dar dacă Balcicul nu a creat, asemenea mișcării de la Baia Mare, o stilistică unitară într-o tematică diversificată și nu și-a extins aria de interes dincolo de orizontul artei noastre - el manifestîndu-se invers, prin
Un imn pentru Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15524_a_16849]
-
și a presiunilor de tot felul, să-și păstreze întreagă o anumită curiozitate ingenuă și o poftă a privirii și a discursului mereu proaspătă. Fie că scrie despre arta sovietică și despre dimensiunea ei militantă, fie că scrie despre expresionismul nordic și despre experiențele modernității, firea dezinvoltă a autoarei și solida ei cultură umanistă reușesc permanent să protejeze privirea de abjecțiile iminente ale timpului și să apere dicția de scufundarea definitivă în delirul misticoid al activismului cultural. Lipsită de orice inhibiție
Tinerețea unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14607_a_15932]
-
a nu renunța la pașaportul românesc, odată aleasă varianta exilului, ca mod de viață, cât și a deciziei de a debuta la 80 de ani în publicistica germană, după ce i-a fost refuzată viza Suediei. Sperase ca în îndepărtata țară nordică să găsească locul propice de unde să se exprime liber și să militeze în favoarea României părăsite. De cât elan, sever strunit, va fi în stare să dea dovadă Victor Frunză, descoperim în prezentarea cu care debutează volumul. Editorului i se deschideau
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
dintre România și Norvegia. Distractive clișeele crainicilor: de pildă, acela că terenul desfundat le convine norvegienilor. Pe de o parte mai niciunul dintre selecționații din echipa oaspete nu joacă la cluburi norvegiene, pe de alta, nu cred că serioasa țară nordică și-ar permite nesimțirea de a avea terenuri în starea celui din Ghencea. Alt clișeu: "minunatul nostru public". Minunatul nostru public a fluierat cu osîrdie imnul Norvegiei. E drept că a stat în ploaie și frig, ca să aplaude o înfrîngere
Curat murdar! by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14684_a_16009]
-
să spună că au venit de bună voie "într-un ținut nelocuit unde trăiau doar urși, râși și lupi", și că acest "neam nobil" nu cunoștea stăpâni sau slugi - în stilul reformei luterane, democrația perfectă înflorind mai ales în țările nordice). în 1210, regele Andrei a oferit cavalerilor teutoni Țara Bârsei. în numai 14 ani aceștia au construit 5 cetăți și au întemeiat majoritatea așezărilor germane din zonă. "Bula de aur" din 1224 consfințea drepturile acestor hospites ("loialii noștri oaspeți germani
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
al construcției propriu-zise, ea intră mai curînd în categoria creației de tip rațional, a construcțiilor deliberate în care ansamblul se constituie prin adiționare, prin serialism, prin discurs modular, după cum, din punct de vedere stilistic, ea oscilează între impresionismul mediteranean, expresionismul nordic și un anume simbolism fără geografie. În ansamblu, oricît de mult l-ar irita acest fapt chiar pe autorul însuși, pictura lui Șerban Foarță este o componentă a spațiului central-european, a acelui spațiu cultural în care contradicția este o condiție
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
secunde, umbre livrești ale unor tipologii de inventar. Mirela Trăistaru ,,înrămează” totul într-un decor edenic, într-o lume de arabescuri și de motive florale de un decorativism tandru și vetust. Dacă expresionismul său este transilvănean sau, mergînd mai departe, nordic, întregul fundal și ,,cadrul”, în totalitatea lui, sînt de origine central-europeană și, în particular, vieneză. Toposul cultural al Mirelei Trăistaru este Sezession-ul austriac în varianta lui cea mai autoritară, aceea a lui Gustav Klimt. Jocul livresc și reveria culturală ale
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
ale meciului. Dar, după știința mea, Iencsi n-a jurat cu mâna pe inimă că nu l-a atins pe adversar. După cum nu înțeleg pretenția de a ne transforma cu toții în arbitri, lăsându-i pe alții să joace fotbal. Perseverența nordicilor e un loc comun și mă mir că nimeni nu s-a obosit să le explice jucătorilor noștri că, într-un stil verificat de multe ori de istorie, aceștia au triumfat prin insistență atunci când adversarii lor începeau să se culce
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
n-ai probleme respiratorii, cu vezica, să fii de preferință tânăr sau măcar în putere, să n-ai slujbă full-time sau vreun dead-line, copii acasă, bătrâni de întreținut, câine de scos la plimbare, să ai un temperament calm, oriental sau nordic, și o statură mai voinică, să fii absolut sigur că ai închis temeinic apa și gazele și ai dat de două ori cu cheia, să ai simțul umorului, al hazului de necaz și al absurdului, să ai la tine gumă
N-aveți un pașaport în plus? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13575_a_14900]
-
meduză / Merg ținîndu-se de buză / Vai, vai, vai ! / Ce frumos e la Doi Mai !” Pe-atunci puteai mînca doar la „Musuret”, la „Dobrogean” ori la pensiuni mai mult clujene; de atunci cîrciumile s-au făcut miriadă, de la „Tina” din colțul nordic al plajei doimaiote, pînă la „Expiratul” capului sudic al Vamei; s-au alungit digurile, pătrunzînd stîngace în mare ca poduri orfane, ca dinți din coajă de pepene ce-s; în loc să crească, plajele s-au îngustat, refuzînd degeaba grefa digurilor. Șantierul
Vama dintre doi mai by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/13587_a_14912]
-
sau la acuratețea și la vigoarea exprimării plastice. Cu toate că este legat profund de spațiul artistic clujean, el nu se înscrie, la o privire mai atentă, în nici unul dintre stereotipurile picturii ardelenești. Departe și de paroxismele cromatice, reflexe tîrzii ale expresionismului nordic sau, mai exact, germano-maghiar, și de acea componentă reflexivă, conceptualizată și ideologizată a celor care s-au apropiat în ultimul deceniu de expresiile alternative și de mediile neconvenționale, Mihai Percă este mai aproape, în mod paradoxal, de reflexele și de
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
invitată în țările cu care colaboram; ca mulți alții înaintea mea, am fost pur și simplu captivată de Europa de sud-est. De ce? Acum o sută de ani poate aș fi spus Italia; acum șaizeci de ani, Spania. Sunt în fond nordică: am crescut în Țara Galilor, un mic ținut ploios întors cu fața la Atlantic și cu spatele la Europa. Cred că nordicii ca mine - dacă ne dăm seama de primejdia egocentrismului pe care-l implică dorința de a sta la noi acasă - tind să perceapă
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
de Europa de sud-est. De ce? Acum o sută de ani poate aș fi spus Italia; acum șaizeci de ani, Spania. Sunt în fond nordică: am crescut în Țara Galilor, un mic ținut ploios întors cu fața la Atlantic și cu spatele la Europa. Cred că nordicii ca mine - dacă ne dăm seama de primejdia egocentrismului pe care-l implică dorința de a sta la noi acasă - tind să perceapă țările sudice, a căror cultură veche și sofisticată e expusă luminii soarelui, ca ieșite din peștera lui
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
la noi acasă - tind să perceapă țările sudice, a căror cultură veche și sofisticată e expusă luminii soarelui, ca ieșite din peștera lui Platon. Nu sunt mari diferențe culturale (dar sunt), însă vedem diferit lucrurile, inclusiv propria creație. Poate că nordicii se văd mai clar pe ei înșiși? Revista Orient Express a fost plănuită la o conferință a British Council la Constanța, în toamna lui 2000. M-au secondat poeta Denisa Comănescu, traducătorii Irena și Elena Radu; din Serbia a fost
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
nenăscutul care se arată pe ecran de ultrasunet încă viu Cer mut de incubator. Spin de consolare. Suseta de copil pe pietriș, și tu mergând mai departe. Ciudat... Ciudate zile cu iepuri și lebede cu vreascuri și cer înstelat vânt nordic oameni bătrâni cu ochi orbi vorbind despre susur și milă despre voci și soare stranii cuvinte povestiri clipă pe care diavolul n-o ajunge? Un picior dezvelindu-se către peretele de fag cântec auzit de copil pot să te-nsoțesc pot
Eva Ström by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/13913_a_15238]
-
și morți (1989); Minnena ser mig/ Amintirile se uită la mine ( 1993) și Sorgegondolen/ Gondola funebră ( 1996). Tomas Tranströmer a fost răsplătit cu numeroase premii suedeze și internaționale, printre care Premiul Petrarca ( Germania) în 1981, Premiul pentru Literatură al Consiliului Nordic și Premiul Internațional Neustadt ( Statele Unite) în 1990, Premiul Nordic al Academiei Suedeze în 1991, Premiul Horst Bienek (Germania) în 1992, Premiul August acordat de Uniunea Editorilor din Suedia în 1996 și Premiul "Cununa de aur" al Festivalului Internațional de Poezie
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
la mine ( 1993) și Sorgegondolen/ Gondola funebră ( 1996). Tomas Tranströmer a fost răsplătit cu numeroase premii suedeze și internaționale, printre care Premiul Petrarca ( Germania) în 1981, Premiul pentru Literatură al Consiliului Nordic și Premiul Internațional Neustadt ( Statele Unite) în 1990, Premiul Nordic al Academiei Suedeze în 1991, Premiul Horst Bienek (Germania) în 1992, Premiul August acordat de Uniunea Editorilor din Suedia în 1996 și Premiul "Cununa de aur" al Festivalului Internațional de Poezie de la Struga în 2003. Nu este deloc exclus ca
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]