6 matches
-
Ghedeon Nichitici și Kir Protopopul Lazăr din 7 mai 1782 luăm cunoștință că «Înălțatul gubernium ne-a înștiințat că mărirea sa preasfințită au poruncit ca de acum înainte nici preot, nici cantor să fie care nu a învățat la școala normalicească și nu va arăta dela dascălul său atestat despre această învățătură. Pentru aceea, prin aceasta se înștiințează ca tuturor preoților și oamenilor din protopopiatul tău să faci de știre și nici pe unul dinainte la preoție să nu trimeți care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dascălul său atestat despre această învățătură. Pentru aceea, prin aceasta se înștiințează ca tuturor preoților și oamenilor din protopopiatul tău să faci de știre și nici pe unul dinainte la preoție să nu trimeți care nu are atestat de la dascălii normalicești» Dacă la fine secolului al XVIII-lea se recomandau măsuri ca nimeni să nu se preoțească până nu avea atestat dela școala «normalicească», adică de la școala primară, cum i-am zice noi astăzi, ne putem închipui ce carte vor fi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
știre și nici pe unul dinainte la preoție să nu trimeți care nu are atestat de la dascălii normalicești» Dacă la fine secolului al XVIII-lea se recomandau măsuri ca nimeni să nu se preoțească până nu avea atestat dela școala «normalicească», adică de la școala primară, cum i-am zice noi astăzi, ne putem închipui ce carte vor fi știut preoții satelor în veacurile de dinaintea acestuia. În afara învățăturii sporadice, au fost cunoscute în Ardeal patru nuclee unde s-a făcut școală de unde
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
susținerea examenului, li se acorda un atestat, pe baza căruia Consistoriul Bucovinei făcea demersurile necesare încadrării lor ca preoți 165. În locul absolvenților se primeau alți zece candidați, care trebuiau să fie absolvenți cu atestat a uneia din cele două "școli normalicești" din Suceava sau Cernăuți 166. Majoritatea celor ce intrau la Școala clericală proveneau din familii de preoți și, într-un număr mai mic, din familii de mici nobili, de comercianți, meșteșugari sau agricultori 167, situație similară cu cea întâlnită în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
era rezervată pentru ,,tehnica gramaticii” și teme după gramatica lui Laskares etc. Joia și duminica erau zile libere pentru ,,odihna ucenicilor”, programul școlar cuprinzând doar cinci zile de activitate săptămânală. Un model de orar destul de detaliat îl regăsim la Școala Normalicească de la biserica Sf. Neculai din Iași (14 ianuarie 1814). Documentul precizează cei trei dascăli (Hristea, Macarie și Constantin), precum și lecțiile pe care urmau să le susțină fiecare în cele cinci zile din săptămâna de activitate școlară, dimineața și după-amiaza. Cântările
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
legarea educației de nevoile reale ale vieții, dar și dotarea școlilor cu manuale în limba română. În această direcție, Șincai va fi el însuși autor de manuale, unul dintre acestea fiind ABC sau Aphavit pentru folosul și procopseala școalelor celor normalicești a neamului românesc (1783), constituind o prelucrare după un abecedar. Cartea cuprinde două părți, prima destinată elevilor, iar cealaltă cuprinde îndrumări metodice destinate învățătorilor. Pe lângă acest abecedar, Șincai a mai tipărit și o gramatică pentru uzul școlilor românești, care conține
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]