529 matches
-
acea vreme (...), se ocupă de istoria dacilor” -, exegetul Dumitru Ioncică evocă descrierea caracterului lui Troya realizată de istoricul francez Charles de Tocqueville, care afirmă: ,,...a uitat repede prezentul, în favoarea trecutului, încearcă (...) să ne convingă asupra identității Dacilor, Geților, Goților și Normanzilor, pe care noi, oricum, NU o contestăm. Ce fericit trebuie să fie acest om - continuă Tocqueville - care, în astfel de momente, mai este capabil să se intereseze de Daci și de Goți”. Imediat după această evidențiere, editorul pune degetul pe
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
politique hospitalière", în Revue Française de sociologie, vol 14, nr. 1, 1973, pp. 13-40. 6 Daniel Benamouzig, François Pierru, "Le professionnel et le système: l'intégration institutionelle du monde médical", în Bezes P., Demazière D., Le Bianic Ț., Paradeise C., Normand R., Benamouzig D., Pierru F., Evvets J., "Dossier-débat: New Public Management et professions dans l'État: au-delà des oppositions, quelles recompositions?", în Sociologie du travail, vol. 53, nr. 3, 2011, pp. 327-333. 7 Edward, Holmes, Theodor, Burks, V., Dzau, et
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
of the AAMC Project Implementation Committee", în Acad Med, vol. 77, 2002, pp. 1043-1061. Bibliografie Benamouzig, Daniel, Pierru, François, "Le professionnel et le système: l'intégration institutionelle du monde médical", în Bezes P., Demazière D., Le Bianic Ț., Paradeise C., Normand R., Benamouzig D., Pierru F., Evvets J., "Dossier-débat: New Public Management et professions dans l'État: au-delà des oppositions, quelles recompositions?", în Sociologie du travail, vol. 53, nr. 3, 2011, pp. 327-333. Bercot, Robert, Mathieu-Fritz, Alexandre, "La crise de recrutement
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
al XIII-lea. În acest interval au apărut nu mai puțin de cinci variante de bestiare doar în limba franceză veche: cel numărînd 3194 de versuri ale lui Philippe de Thaon (Bestiaire, circa 1211), cel numărînd 3426 de versuri ale normandului Guillaume de Clerc (Bestiaire divin, circa 1210), apoi cel al lui Pierre de Beauvais (Bestiaire, circa 1217) și cel al lui Gervaise (text scris în octosilabi). În fine, cel al autorului pe care Anca Crivăț îl traduce în volumul de
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
căruia privește cu mefiență platitudinile moderne, dar mai apoi e suficient de mlădios pentru a se adapta noilor constrîngeri în vogă. Așa se face că, deși absolvent de Drept și Științe Politice, consacrarea i-a venit pe calea gazetăriei culturale, normandul încăpățînîndu-se să scrie în reviste ca „Panorama chrétien“ sau „Le point“, publicații în paginile cărora ținuta ideilor era dată de o vorbă de spirit altădată celebră: „creștin-democrația înseamnă să înduri creștinește democrația“. Numai că la Jacques Duquesne coabitarea dogmei hristice
Portret de drac by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2429_a_3754]
-
episod istoric surprinzător și necunoscut în România, legat de traco-geto-daci, ne vine tocmai din Franța. “Ce treaba ar avea dacii, geții sau tracii cu Franța?” ar întreba unii. Dacă luăm în discuție izvoarele istorice, atunci au multă treabă... Astfel, istoricul normand Dudon de Saint-Quentin, care a scris o istorie a primilor duci de Normandia, ne spune în secolul X că William Spadă-lungă, tatăl viitorului Richard I al Normandiei, a dat dispoziție (lui Bothon) că fiul lui să învețe limba... DACĂ. Iată
De ce a învățat LIMBA DACĂ Richard I al Normandiei, în secolul X? [Corola-blog/BlogPost/94272_a_95564]
-
la istorie că dacii, geții și tracii au dispărut de pe planeta asta, chiar din sistemul solar, încă din antichitate?!? Și, desigur, și-au luat și limba cu ei... Păi, în realitate, legendele normande vorbesc despre originea troiana, adică traca, a normanzilor, relatând cum, după căderea Troiei, regele Antenor a fugit cu 2000 de cavaleri și o suită de alte 500 de persoane, a trecut pe langă Dunăre, prin Dacia, Panonia, Germania și a ajuns în Scandinavia... De acolo, mai tarziu, urmașii
De ce a învățat LIMBA DACĂ Richard I al Normandiei, în secolul X? [Corola-blog/BlogPost/94272_a_95564]
-
și a ajuns în Scandinavia... De acolo, mai tarziu, urmașii acelora au coborât în Normandia. Ceea ce explică acest surprinzător episod de istorie medievală. (Citește aici: Légende de l’origine troyenne des Normands) Despre aceste legende ale originii troiene (tracice) a normanzilor ne vorbesc Dudon de Saint-Quentin (a trait între 965-1043), Guillaume de Jumièges (a trait între 1000-1070) șiBenoît de Sainte-Maure (a murit în anul 1173). Peste toate, cercetătorul Gabriel Gheorghe spune în cărțile sale că limba franceză veche (cea de azi
De ce a învățat LIMBA DACĂ Richard I al Normandiei, în secolul X? [Corola-blog/BlogPost/94272_a_95564]
-
din Franța) conține foarte multe cuvinte identice cu cele românești și că românii de azi pot să o înțeleagă destul de bine, mai bine decât francezii de astăzi!!! Te pune pe gânduri acest lucru, nu-i așa? Și istoria surprinzătoare a normanzilor nu se oprește aici. Voi reveni în curând... Că o notă de final, vă reamintesc că și istoria înființării Romei are legătură cu legendă troianului Eneas care a ajuns în peninsula italica după războiul Troian și a pus bazele unei
De ce a învățat LIMBA DACĂ Richard I al Normandiei, în secolul X? [Corola-blog/BlogPost/94272_a_95564]
-
fericire. Nimic mai aproape de divin decât să fii, cu toată comoara gândurilor tale, lăsat în pace. Să nu exiști - și totuși să faci mai mult decât doar să exiști. * „Era în 1873. (...) Nu mai văzusem în viața mea așa ceva. (...) Un normand de mare, rege al luptei, vechi danez venit pe căile lebedelor, care n-a dormit nicicând sub un acoperiș de scânduri, nici n-a golit în casă de om cornul plin de bere, plăcându-i sângele preoților și aurul furat
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
-se unde începe Ucraina. Nu putem avea totul", a punctat directorul ISIS. Seminarul, organizat marți, la Institutul Francez din București, a fost moderat de analistul Bogdan Chirieac, iar în cadrul evenimentului au luat cuvântul Liviu Mureșan, fost auditor al IHEDN Paris, Nicolas Normand, Director Adjunct al IHEDN, Col. Philippe Adam, Director Adjunct pentru afaceri euro-atlantice, Delegația pentru Afaceri Strategice din cadrul Ministerului Apărării din Franța, Sorin Encuțescu, Consilierul Primului-Ministru al României pe probleme de securitate, Cyril Crozes, șef al biroului Relații Multilaterale din cadrul Direcției
Analist britanic: Ucraina, eșecul definitiv pentru NATO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54250_a_55575]
-
de doctorat a autorului susținute la Michigan State University, în 2002. Pe linia preocupărilor deja amintite pentru istoria matematicii, Bogdan Suceavă coboară pe firul istoriei pînă la descoperirea acestei idei (și forme), punînd-o într-o „poveste” pe măsură: povestea matematicianului normand Nicole Oresme, din secolul al XIV-lea. Titlul ei, Istoria unei viziuni medievale (o poveste de la 1350), sugerează „în oglindă” o fantasmă (viziune?) și o obsesie personală. B.S. îi va urmări, cumva anamnetic, avatarurile istorice și metamorfozele tipologice „citindu-i
Pe curbura matematicii subiective by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3203_a_4528]
-
beam flăcări stinse. Și a rămas între noi doar o ezitare ce se-nsoțește singură pe străzi și în măduva nopții și în cutremurul somului ia-mă de mînă ascundemă-n răsuflerea ta uită-mă poate înduioșăm moartea cu această complicitate. Peisaj normand Ani în picaj păsări plonjînd în mare pliscurile lor se înfig adînc între omoplați stol la orizont inexprimabilul se deschide doar pentru sine vîntul ghemuit în spatele dunei pîndește valurile. Briză consolatoare cînd fruntea ademenește ultimul snop de raze de după nori
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/15131_a_16456]
-
2007, 2008, ori, cândva, în adâncurile secolului XXI. ,Așa și așa" a răspuns insul din anecdotă întrebat dacă statua lui Carol Magnu, din piață, este ecvestră sau nu. Expresia îți îngăduie un scurt armistițiu, de fructificat. Mai puteți alege calea normandului, în fața ofițerului stării civile, la căsătorie, emițând un ,nu zic nu", salvator. Din păcate abundă împrejurările când trebuie să riști doar cele două sunete indicând starea pozitivă sau negativă în acea dualitate care dă bătaie de cap filosofilor de bune
Da, da, da și nu, nu, nu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10896_a_12221]
-
aprilie 2016 Toate Articolele Autorului ETERNUL SHAKESPEARE Mare om a fost SHAKESPEARE! Ca și Homer el a fost și a rămas o legendă. Localitatea nașterii lui poartă în nume strata latină, ford-ul anglosaxon și avon-ul celtic, adică Stratford-on-Avon, care împreună cu normanzii au format poporul englez. Viața lui e făcută din supoziții și controverse. Înainte de a fi om și poet, el păstrează o puternică pasiune actoricească. Ajuns fugar la Londra, în urma unor contacte cu o trupă de teatru, se întânlește cu Burbage
ETERNUL SHAKESPEARE-400 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384975_a_386304]
-
decembrie 2013 Toate Articolele Autorului ETERNUL SHAKESPEARE Mare om a fost SHAKESPEARE! Ca și Homer el a fost și a rămas o legendă. Localitatea nașterii lui poartă în nume strata latină, ford-ul anglosaxon și avon-ul celtic, adică Stratford-on-Avon, care împreună cu normanzii au format poporul englez. Viața lui e făcută din supoziții și controverse. Înainte de a fi om și poet, el păstrează o puternică pasiune actoricească. Ajuns fugar la Londra, în urma unor contacte cu o trupă de teatru, se întânlește cu Burbage
ETERNUL SHAKESPEARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363335_a_364664]
-
Timp de 25 de ani, cât domnește, el pune în posturile cheie din politică și din biserică, numai pro-normanzi. Moare în pace în 1066, apoi vărul lui, Wilhelm Cuceritorul, invadează Anglia. E de mirare că Anglia e definitiv cucerita de normanzi? Păi fiul Emmei, timp de 25 de ani a tot dat-o normanzilor! Adevăratul cuceritor normand al Angliei e Eduard, fiul Emmei. Și această linie de conducători normanzi înjosește nobilimea saxona, privește de sus biserică Angliei, confiscă pământul și așa
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
politică și din biserică, numai pro-normanzi. Moare în pace în 1066, apoi vărul lui, Wilhelm Cuceritorul, invadează Anglia. E de mirare că Anglia e definitiv cucerita de normanzi? Păi fiul Emmei, timp de 25 de ani a tot dat-o normanzilor! Adevăratul cuceritor normand al Angliei e Eduard, fiul Emmei. Și această linie de conducători normanzi înjosește nobilimea saxona, privește de sus biserică Angliei, confiscă pământul și așa plătește oștirea cuceritoare, dezmoștenește saxonii. Se fac stăpâni pe cele două maluri ale
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
cu forța de lângă regele ei, mama care a crescut copiii cuceritorului Cnut, pe când cei 2 fii ai tinereții ei erau exilați la părinți, soție umilită public de existență primei soții a lui Cnut, Eduard - în pace și liniște - preda Anglia normanzilor. Cnut - puternic, inteligent, sociabil, bun strateg, neobosit promotor al bisericii, cel care și-a respectat supușii și a pus conducători saxoni în țară saxonilor, cel care a plătit cu impozite armata vikinga, apoi a trimis-o acasă, neîmpovărând Anglia, cel
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
Castelul Nuovo, ridicat la 1275, refăcut-extins pe la 1599 și pus în valoare turistică din 1982, domină golful și zona din care vom lua barca spre Capri. Uitasem să vă spun că pe la 1030, ducele Sergiu al IV îi chemă pe normanzi să apere zona de amenințarea bizantină, salvând astfel Napoli (Noua cetate), fosta colonie grecească, preluată de romani, devenită ducat bizantin, ulterior independent și, apoi, capitală a regatului napolitan până la crearea Italiei Mari. (va urma) Sergiu GĂBUREAC Napoli, Italia Iulie 2012
NAPOLI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355003_a_356332]
-
unui râu”. De asemeni numele lui se mai poate considera că provine și de la cuvântul celt Ganda, care înseamnă deltă. După ce orașul a fost sub conducere romană, în jurul anului 400 a fost câștigat de franci. In secolul al IX-lea normanzii jefuiesc regiunea Gent. Carol cel Mare încearcă mai târziu fără succes să-i înfrângă pe vikingi. În secolul al XI-lea Gent devine metropola producției de textile și după Paris al doilea mare oraș nord european. Nobilimea a trebuit să
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
de influențe culturale. Ei bine, Sicilia o depășește și cred că în Europa este incomparabilă din acest punct de vedere. Ca o curtezană la colț de stradă, a fost cucerită pe rând de fenicieni, greci, cartaginezi, romani, arabi, spanioli, bizantini, normanzi ... Nu s-au găsit încă dovezi că ar fi fost violată de vikingi, dar se fac cercetări în acest sens. După ce Zeus, respectiv Jupiter, au căzut în uitare, religiile dominante au fost pe rând ortodoxă, musulmană, romano-catolică. Sicilia de astăzi
CLANUL SICILIENILOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357521_a_358850]
-
îi înzestra pe federați cu loturi de pămînt în schimbul serviciului de pază de-a lungul granițelor sale. [x] Themă - unitate teritorial-administrativă în Imperiul Bizantin după reforma administrativă întreprinsă de împăratul Herakleios (Iraclie) în anul 622 d. Hr. [xi] Normani sau normanzi („oamenii nordului”) erau numiți de către catolici în Evul Mediu Timpuriu locuitorii Scandinaviei: danezii, norvegienii și suedezii. În Europa de Asfințit ei mai erau cunoscuți ca vikingi, iar în cea de Răsărit - ca varegi. Românii îi numeau barangi (din greaca bizantină
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
numele de „Bruges” fiind derivat din vechea norvegiană, cuvântul "Bryggja" semnificând „mal” sau „punte”, acesta apare în actele și pe monedele de la mijlocul secolului al IX-lea. La acea vreme orașul avea deja o cetate care adăpostea locuitorii de jafurile normanzilor. Chiar și așa, relațiile comerciale între Burges și peninsula Scandinavă au fost menținute, la începutul Evului Mediu fiind un important centru comercial și port cu ieșire la mare. Cele mai vechi biserici parohiale din Bruges datează din secolul IX, Biserica
ORASUL BRUGES DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344954_a_346283]
-
comerciale și culturale între cele două părți ale lumii. Are o suprafață de 76,2 km, o populație de aproximativ 5500 de locuitori și o vechime foarte mare, pe teritoriul său succedându-se multe popoare: greci, romani, arabi, turci, spanioli, normanzi, germanici, etc., care au lăsat urme adânci în fizionomia, modul de viață, limba, cultura și civilizația locuitorilor. Memorabile rămân cucerirea localității de către turci în anul 1480 care au provocat distrugerea masivă a orașului și masacrarea a 800 de locuitori, deoarece
CĂLĂTORIE ÎN SALENTO, ITALIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347734_a_349063]