249 matches
-
mediului... În procesul invenției, sistemul nervos nu explică nici invenția, nici subiectivitatea, conștiința adică, ci doar lărgirea domeniului invenției organice, dincolo de limitele materiale ale organismului. Lumea exterioară, odată reflectată de cortex, creierul poate să devină punctul de aplicație al aceleiași normativități, care, în cursul evoluției speciei, a făcut să apară progresiv structurile organice... În invenția psihologică, organizatoare a mediului, lucrurile se însumează grație activității creierului, mediul perceput ajungând, prin senzațiile dobândite, o parte integrantă a organismului respectiv... Seducătoare idee!... Mediul devenind
Adevăratul corp uman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15374_a_16699]
-
În acest loc intervine o argumentație teologică distorsionată care a nutrit nu doar frapanta supradimensionare, ci și rătăcirea în esența ei. Dl. Sorin Antohi reamintește ideea lui Jürgen Habermas, potrivit căreia, după insuccesul filosofiei moderne de a-și alcătui o normativitate autonomă, fără recurs la trecut, idealurile utopice se leapădă treptat de caracterul lor secular, adoptînd forme religioase. De altminteri, fondul cultic, al unei religii răsturnate cu capul în jos, pe care-l învederează comunismul (cu componente insusiace, marianice, martirice etc.
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
problema identității, colective dar și personale. Teoriile deja existente referitor la această chestiune sînt, crede sociologul, fie excesiv culturaliste, în sensul că se rezumă la a reconstitui o istorie culturală a conceptului de sine, fie naiv-prescriptiviste, în măsura în care aspiră la o normativitate a identității, incapabilă să țină cont de teoriile antecedente. Roșe aspiră la o abordare foucauldiană a conceptului de sine, în lumina căreia noțiunea de subiectivitate să fie înțeleasă ca rezultat, proiect al unui anumit tip de cunoaștere, apt de a
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
căci dragostea e prin definitie beligeranta. Subversiunea, însă, implică existența unui univers oficial și puternic, pe care să îl vizeze: or, acest univers e inevitabil extraliterar, el ține de un spațiu larg al mentalului colectiv, cu toate structurile lui de normativitate și autoritate. Poate că o filozofie a iubirii așa cum o concepe Paz e în deplină siguranță numai în literatură. Dar și acolo ar putea fi amenințată, mă tem, de substituirea corpusului de texte cu care operează autorul printr-un altul
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
se face prin acoperire, atunci autorul (opera sa) este diluat (indiferit) de tradiție, ceea ce recunoaștem ca fapt de cădere în uitare sau ignorare. Atunci când autorul muzical propune componistic o libertate dinspre sine (ca diminuare a auctorialității), nereglabilă însă prin perimetrul (normativitatea) tradiției, instrumentistul fiind invitat să se instituie ca prim-interpret, dacă totuși acesta nu provine el însuși din vecinătatea compozitorului, adică din același mod-model cultural (ca ființialitate sau raportare cu sens în deschisul lumii), este greu să ne imaginăm posibilitatea
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
tiranic" impresionism: "Acest prim roman adevărat, cum place unei bune părți a criticii să considere Nunțile necesare." (81) Înnoirea pare astfel o dificultate de a rămâne învechit! Lectura profitabilă a operei lui Țepeneag este una de tip radar, hiperatentă la normativitatea inovatoare și la delimitările de procedurile pe care le depășește. În finalul articolului, autoarea (re)descoperă în Nunțile un "model de operă textualistă" (89). Dar să mai vorbești azi - cu referire la același text - de "teribilism grafic" (p. 84-85), vechi
Onirismul văzut azi by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/9970_a_11295]
-
Revoluției franceze de la 1789. Dificultățile terminologice, din filosofia kantiană și cele din continuitatea neokantiană - prin Friedrich Paulsen, Heinrich Rickert ș.a. - au fost depășite, cu talent comprehensiv, și claritate logică, de către autoarea lucrării. Astfel ni se prezintă conceptele de fundament axiologico-juridic: normativitate, imperativitate, deontologie (ca o doctrină a datoriilor, obligațiilor și virtuților) etc. (Capitolele I și II). Sub aceleași exigențe epistemologice ne sunt dezvăluite, În concept și În detaliu empiric: Conștiința juridică. Imperativele formale și Acțiunea liberă (Capitolul al-III-lea), moment explicativ din
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
exigențe epistemologice ne sunt dezvăluite, În concept și În detaliu empiric: Conștiința juridică. Imperativele formale și Acțiunea liberă (Capitolul al-III-lea), moment explicativ din care trebuie să reținem distincțiile: „Orientarea subiectiv obiectivă a conștiinței și cunoașterii juridice”; „Dimensiunea axiologică a subiectiv-obiectivului”; „Normativitate și normă juridică”; „Perspectiva istorico-teleologică a datoriei”. Cartea scoate În relief, Întreg ineditul, conceptual și tematic, cercetării juridice, fond ideatic ce se propune a fi studiat și cunoscut de toți cei ce s-au dedicat, sau se dedică astăzi Dreptului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pure, a datoriei integrale. În orice conștiință se află legea morală, având o necesitate obligatorie pentru fiecare conștiință. Legile morale sunt universale și necesare, asemenea formelor apriorice din conștiința teoretică. Astfel, filosoful german are drept scop fundamentarea necesarului și universalului normativității. Există o deosebire esențială care desparte ca un abis lumea empirică, fenomenală de lumea moralității, și anume: În planul fenomenal acționează legea cauzalității, pe când În domeniul moralei, principiul suprem este reprezentat de libertatea voinței. Este aceeași distincție fundamentală, ontologică și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și egalitatea dintre valori (apărată de moderni), pentru a insera gândirea (transformată În diagnostic) exact În procesul neîntrerupt de punere la punct a propriei certitudini, proces care până astăzi a Însuflețit modernitatea, În orizontul unei noi conștiințe istorice. Capitolul II Normativitate și deontologie Deontologia neokantiană 1. Obiectivitatea fundată cu ajutorul metodei transcendentale Immanuel Kant Își intitula opera fundamentală Critica Rațiunii Pure „un tratat despre metodă” care nu ne Învață nici o filosofie, ci „cum să filosofăm”, să gândim filosofic. Deci, după Kant, o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dreptății, a acestei legi supreme pe care nici un arbitru nu ar putea s-o abolească dar care viețuiește și locuiește În toate conștiințele și impune fiecăruia respect al demnității sacre și al naturii umane. 2. Dimensiunea axiologică a subiectiv obiectivului. Normativitate și normă juridică Reflecția care Își dobândește cunoașterea sistematică În etică pleacă, după cum se tot afirmă, de la a vrea (Wollen) și de la a trebui (Sollen). Vrerea este năzuința către un scop, prin atingerea căruia este satisfăcută voința. Fiind vorba despre
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
adică posibilitatea de a constrânge la Îndeplinire, derivă din faptul că Dreptul este o limită, o frontieră Între acțiunea mai multor subiecte. Trecerea acestei frontiere de către una din părți, implică posibilitatea celeilalte de a respinge”. Giorgio del Vecchio explica specificitatea normativității juridice. El subliniază faptul că „aparține normei juridice (spre deosebire de cea morală, n.n. - V.V.) să stabilească un raport bilateral, prin care obligației unui subiect Îi corespunde facultatea unui alt subiect de a pretinde Îndeplinirea obligației. Dacă unul violează, adică nesocotește această
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a-i pune între paranteze specificitatea și - mai ales - fără a plânge permanent pe ruinele dispariției conceptului de literatură cu majusculă. Întreaga subtilitate a cărții stă în extrapolarea conceptului de interpretare la domenii și instituții supuse unui grad ridicat de normativitate. Teologia, justiția, dar și viața cotidiană ar avea la bază, în nu mai mică măsură decât literatura însăși, mecanismul interpretării. Iată, așadar, cum, printr-un șiretlic de argumentație, Ioan Pânzaru reușește să generalizeze un termen aflat până acum în câmpul
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]
-
au revendicat mișcarea de eliberare a coloniilor și rezistența anticomunista, si pe care o presupun actualmente susținătorii "dreptului de ingerință" în numele democrației. Desigur că analiza fiecărui caz comportă alte motivații și scopuri, insă argumentele se structurează potrivit aceluiași tipar al normativității abstracte. Specia juridică sau formală a umanismului a aparut așadar că funcție politică sau eventual că proclamare a unei convingeri principiale, dar fără altă justificare decât opțiunea personală. Binele presupus nu era demonstrabil în sine, ci numai prin raportarea la
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
interdependența acestora. ... B. COMPETENȚELE PROFESORULUI ANTRENOR, ANTRENORULUI 1. Utilizarea corectă a terminologiei de specialitate. ... 2. Aplicarea fundamentelor științifice specifice pregătirii în disciplina sportivă de specializare. ... 3. Respectarea modelelor de selecție și de pregătire în disciplina sportivă de specializare. ... 4. Aplicarea normativității funcționale și a normativității instituționale, în acord cu activitățile de antrenament și cele competiționale, respectiv sistemul de învățământ sportiv suplimentar. ... 5. Elaborarea demersurilor didactice conform programelor de pregătire și planificării antrenamentului și adecvarea la particularitățile de vârstă, gen, nivel de
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
PROFESORULUI ANTRENOR, ANTRENORULUI 1. Utilizarea corectă a terminologiei de specialitate. ... 2. Aplicarea fundamentelor științifice specifice pregătirii în disciplina sportivă de specializare. ... 3. Respectarea modelelor de selecție și de pregătire în disciplina sportivă de specializare. ... 4. Aplicarea normativității funcționale și a normativității instituționale, în acord cu activitățile de antrenament și cele competiționale, respectiv sistemul de învățământ sportiv suplimentar. ... 5. Elaborarea demersurilor didactice conform programelor de pregătire și planificării antrenamentului și adecvarea la particularitățile de vârstă, gen, nivel de pregătire ale elevilor și
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
copiilor cu aptitudini pentru practicarea sportului. ... 11. Programarea și planificarea antrenamentului sportiv. ... 12. Lecția de antrenament sportiv. ... 13. Sistemul competițional. ... ... C.II. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII - DIDACTICA SPORTULUI 1. Utilizarea componentelor curriculumului național în disciplina sportivă de specializare. ... 2. Particularitățile aplicării normativității în antrenamentul sportiv. ... 3. Elaborarea documentelor de planificare în antrenamentul sportiv. ... 4. Metodologia abordării componentelor programului de pregătire. ... 5. Specificul aplicării metodelor de instruire în predarea conținuturilor specifice disciplinei sportive de specializare. ... 6. Stabilirea conținuturilor (mijloace, formații de lucru, dozare
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
și este (II) / 120 2.3.3. Clasificarea normelor juridice / 123 2.3.4. Trăsăturile normelor juridice / 124 2.3.5. Dreptul ca sistem normativ / 126 2.4. Normele morale și normele juridice asemănări și deosebiri / 131 2.5. Sursele normativității / 140 Capitolul III. Conceptele de vinovăție și pedeapsă din perspectivă etică și juridică / 159 3.1. Vinovăția delimitare conceptuală / 159 3.2. Răspunderea juridică și responsabilitatea morală / 165 3.3. Drumul de la vinovăție la pedeapsă / 171 3.4. Pedeapsa de la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
urmare, pentru o corectă abordare a elementelor de similitudine și de diferențiere existente între cele două domenii, considerăm că nu ar trebuie neglijate cele două distincții evidențiate mai sus" (p. 4). Elementul esențial comun (și diferențiat specific) este norma (normarea, normativitatea). Folosind un model clasic de organizare a materiei de analiză, după definirea conceptelor de bază și circumscrierea obiectului, autoarea introduce prima perspectivă mare de abordare: perspectiva diacronică. Autoarea selectează cele mai importante doctrine juridice (teorii, concepții) din istoria gândirii umane
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
morale și cele juridice, distincții utile pentru evidențierea specificului celor două tipuri de norme. În fine, acest capitol se încheie cu expunerea teoriilor pe care filosofii din perioada modernă le-au avansat în încercarea de a descoperi care sunt sursele normativității. Firul călăuzitor al demersului din această secțiune îl reprezintă lucrarea The Sources of Normativity scrisă de Christine M. Korsgaard, care propune patru modele dominante: voluntarismul, realismul, sentimentalismul și apelul la autonomia voinței. În ultimul capitol ne-am propus identificarea faliei
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fi rezolvate fără a face recurs la morală. Cu toate acestea, este des criticată lipsa de relevanță a teoriilor etice pentru discuțiile de etică aplicată. "Etica tradițională alunecă, adesea, într-un delir al generalizării", spune A. Pleșu. "Ea își construiește normativitatea pe genul proxim al individualității umane, trecând, totalitarist, peste tot ce e diferență specifică. Or, în plan moral, ca și în patologia medicală, nu există boli, ci bolnavi. A recomanda unor pacienți diferiți același medicament, în același dozaj, prognosticând același
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
numai prin actul interpretării. Altfel spus, formularea și interpretarea sunt numai aparent antinomice, în realitate ele cooperând sau putând fi considerate chiar complementare, iar norma reprezintă chiar sinteza dintre formulare și interpretare 51. Aceste condiții antinomice derivă din caracterul de normativitate, prin care înțelegem caracterul abstract, general și prospectiv al regulii formulate, și din cel de socialitate a regulii, adică necesitatea ca regula să fie adecvată și aptă de a realiza dreptul în mod efectiv și concret. Aceste condiții sunt contradictorii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
prin intervenția forței coercitive a unor organe specializate. În consecință, atâta timp cât normele sociale nu sunt impuse de o putere sau autoritate organizată și nu sunt însoțite de măsuri coercitive, nu suntem în prezența unor reguli juridice 112. 2.5. Sursele normativității Standardele de conduită sunt normative. Ele nu descriu modul în care noi ne reglementăm comportamentul, ci ne pretind acest comportament, ne comandă, obligă, recomandă, ghidează. Christine M. Korsgaard, în lucrarea sa The Sources of Normativity, încearcă să răspundă la ceea ce
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
normelor, autoarea realizează o trecere în revistă a răspunsurilor pe care filosofii din perioada modernă le-au dat la această întrebare, distingând astfel patru modele dominante: voluntarismul, realismul, sentimentalismul și apelul la autonomia voinței 113. Voluntariștii au încercat să explice normativitatea în cel mai natural mod: suntem supuși legilor pentru că suntem supuși celor care edictează legi. Dar, inevitabil aici apare întrebarea de ce ar trebui să ne supunem celor care edictează legi, înregistrându-se un mare regres. Realiștii au încercat să stopeze
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
edictează legi. Dar, inevitabil aici apare întrebarea de ce ar trebui să ne supunem celor care edictează legi, înregistrându-se un mare regres. Realiștii au încercat să stopeze acest regres postulând existența unor entități valori obiective, rațiuni sau obligații a căror normativitate intrinsecă interzice o chestionare viitoare. Dar de ce ar trebui să credem în aceste entități? Mulți filosofi au susținut existența acestor entități doar pentru că erau deja convinși că cerințele normativității sunt justificate. Sentimentaliștii au încercat o altă abordare. Normativitatea își are
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]