246 matches
-
sensibilă deschidere interdisciplinară. Programa este concepută ca bază necesară și utilă atât pentru perfecționarea continuă, cât și pentru testarea/evaluarea concepției, cunoașterii, înțelegerii și interpretării principalelor roluri profesionale ale funcției din perspectiva nivelurilor carierei didactice. Acestea se vor corela cu normativitatea psihopedagogică pe baza căreia sunt proiectate, aplicate și inovate structurile și unitățile de competențe - cunoștințele, abilitățile, valorile și atitudinile - corespunzătoare standardelor și statutului asumat/jucat de cadrul didactic în unitățile de învățământ preuniversitar din România. În cadrul acestei programe, de importanță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239572_a_240901]
-
constituționale. Astfel, sancțiunea neconstituționalității trebuie să se integreze în procesul continuu de realizare și optimizare a forței normative a Constituției. Abrogarea imediată nu se poate erija în sancțiunea unică a neconstituționalității unei norme anterioare Constituției, pentru a asigura de îndată normativitatea maximala a singurei norme constituționale încălcate, respectiv art. 41 alin. (2). Ea nu poate duce la consecințe standard, nediferențiate, de neconstituționalitate, fără a ține seama de natură viciului de neconstituționalitate și de alte exigente ale Constituției. Din această perspectivă, diferitele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
ale „familiei” au variat în funcție de fundalul general-teoretic în care au fost realizate astfel încât nu se poate oferi o definiție feministă unitară a „familiei” ci concepții concurente asupra acestui termen: Spre deosebire de abordările tradiționale-în care esențiale erau noțiunile de „rol”, „status” și normativitate intra-familială-perspectivele sensibile la gen termenii pun deci accentul pe conceptele de „putere”, „dominație”, experiență cotidiană diferită (în funcție de gen), „diversitate” -intra-rasială, interetnică, religioasă- pentru definirea tipurilor specifice de „familie” . Elementul nou adus de feminism a fost un accent mai mare pus
Familie () [Corola-website/Science/308591_a_309920]
-
se înțelege; însă conceptul se sprijină pe componenta identificării subiectului moral - ”noi” - ”care trebuie bine definit - fiindcă în abordările tradiționale, ascuns, și profund disimulat ”noi” era un construct cultural, care ascundea în sine hegemonie - în particular dominarea modelelor bărbătești ale normativității”. În primul capitol din "Convenio," Miroiu pleacă de la abordări teologice feministe, cu insistență asupra interpretărilor care conduc la inferiorizarea femeilor și corporalității, în opoziție cu spiritul și litera Evangheliilor, lipsite major de mesaje misogine, ba dimpotrivă, încărcate cu mesaje egalitare
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
de activități explicite: "activități de stabilire a regulilor", "de monitorizare" și "sancționare". Procesele de reglementare instituțională însumează aspectele care privesc stabilirea unor reguli, capacitatea de verificare a acestora și puterea de a sancționa sau de a oferi stimulente. Ideea de normativitate în analiza instituțiilor are în centrul atenției valorile și normele însumate în perspectivele comune ale indivizilor prin mecanisme normative. Această funcție are în vedere concepțiile împărtășite care formează „natura realității sociale și cadrele prin care se produce semnificația”. Această perspectivă
Instituție () [Corola-website/Science/302097_a_303426]
-
the better. În the short term the odds are obviously against that bet. But even if we have to lose it a thousand times, we see no other choice for a progressive attitude”[4]. Iar o astfel de deviație de la normativitatea cotidiană implică o conceptualizare și tematizare atentă a situației supuse atenției pentru a nu părea o distracție butaforica de la sarcinile cotidiene, ori un eveniment cultural cu ambalaj social ori filantropic. Modalitatea de a evita bufoneria mass media ori abordarea estetic-intelectuală
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
cognitivă și de o valoare normativă cu propriile coordonate, în virtutea cărora sunt ghidate acțiunile sociale și individuale și sunt generate instituțiile sau structurile instituționale. Ca atare, între principiile referențiale și structurile instituționale, apar corespondențe a căror variabilitate este limitată de normativitatea imperativă inerentă principiilor. De exemplu, statului național îi corespund anumite structuri instituționale, tot astfel cum putem identifica acele instituții ce corespund raționalizării organizatoare, libertății, egalității, individualizării etc. Mai înainte, consideram că instituțiile sunt instituite și create de oameni în procesul
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sus, tranziția postcomunistă se prezintă pe scena socială în două registre distincte: unul al „programelor instituționale”, care vizează dezirabilitatea dezvoltării și a integrării euro-atlantice a țării, celălalt al unor manifestări cotidiene, în mare parte individuale, care uneori se abat de la normativitatea dominantă și chiar riscă să blocheze realizarea proiectelor naționale de bunuri publice sau colective, pentru ca alteori să-și creeze propriul univers de semnificare și interpretare. Aceste două registre divergente pot fi considerate din multe perspective. O abordare se poate centra
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
strânsă rolurile și identitatea, rezultând, așa cum spuneam, o matrice rol-identitate cu corespondențe și determinări clare dinspre a fi spre a face și a avea. Diviziunea muncii și specializarea funcțională, clasele sociale și ierarhia de putere și autoritate, ordinea comunitară și normativitatea socială s-au structurat în funcție de o astfel de relație și s-au concretizat istoric și geografic în matrici specifice de rol-identitate. Muncitorul sau patronul, aristocratul sau omul de rând, intelectualul sau țăranul dispuneau de un mod de a fi și
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
artificială, iar alteori chiar în mod independent; oricum, nu în subordine față de masculinitate. Eliberate și de constrângerile religioase, femeile decid dacă să aibă copii, când și câți să fie; maternitatea este subiectiv intențională și obiectiv realizabilă cu sau fără bărbați. Normativitatea sexuală nu mai este decisă și impusă de bărbați, ba chiar poate fi descoperită, explorată și dezvoltată în contra lor și fără ei. 5. Familia nucleară a creat spațiul de manifestare a intimității și privatității femeilor. În vremurile trecute însă, un
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Revoluției franceze de la 1789. Dificultățile terminologice, din filosofia kantiană și cele din continuitatea neokantiană - prin Friedrich Paulsen, Heinrich Rickert ș.a. - au fost depășite, cu talent comprehensiv, și claritate logică, de către autoarea lucrării. Astfel ni se prezintă conceptele de fundament axiologico-juridic: normativitate, imperativitate, deontologie (ca o doctrină a datoriilor, obligațiilor și virtuților) etc. (Capitolele I și II). Sub aceleași exigențe epistemologice ne sunt dezvăluite, În concept și În detaliu empiric: Conștiința juridică. Imperativele formale și Acțiunea liberă (Capitolul al-III-lea), moment explicativ din
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
exigențe epistemologice ne sunt dezvăluite, În concept și În detaliu empiric: Conștiința juridică. Imperativele formale și Acțiunea liberă (Capitolul al-III-lea), moment explicativ din care trebuie să reținem distincțiile: „Orientarea subiectiv obiectivă a conștiinței și cunoașterii juridice”; „Dimensiunea axiologică a subiectiv-obiectivului”; „Normativitate și normă juridică”; „Perspectiva istorico-teleologică a datoriei”. Cartea scoate În relief, Întreg ineditul, conceptual și tematic, cercetării juridice, fond ideatic ce se propune a fi studiat și cunoscut de toți cei ce s-au dedicat, sau se dedică astăzi Dreptului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pure, a datoriei integrale. În orice conștiință se află legea morală, având o necesitate obligatorie pentru fiecare conștiință. Legile morale sunt universale și necesare, asemenea formelor apriorice din conștiința teoretică. Astfel, filosoful german are drept scop fundamentarea necesarului și universalului normativității. Există o deosebire esențială care desparte ca un abis lumea empirică, fenomenală de lumea moralității, și anume: În planul fenomenal acționează legea cauzalității, pe când În domeniul moralei, principiul suprem este reprezentat de libertatea voinței. Este aceeași distincție fundamentală, ontologică și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și egalitatea dintre valori (apărată de moderni), pentru a insera gândirea (transformată În diagnostic) exact În procesul neîntrerupt de punere la punct a propriei certitudini, proces care până astăzi a Însuflețit modernitatea, În orizontul unei noi conștiințe istorice. Capitolul II Normativitate și deontologie Deontologia neokantiană 1. Obiectivitatea fundată cu ajutorul metodei transcendentale Immanuel Kant Își intitula opera fundamentală Critica Rațiunii Pure „un tratat despre metodă” care nu ne Învață nici o filosofie, ci „cum să filosofăm”, să gândim filosofic. Deci, după Kant, o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dreptății, a acestei legi supreme pe care nici un arbitru nu ar putea s-o abolească dar care viețuiește și locuiește În toate conștiințele și impune fiecăruia respect al demnității sacre și al naturii umane. 2. Dimensiunea axiologică a subiectiv obiectivului. Normativitate și normă juridică Reflecția care Își dobândește cunoașterea sistematică În etică pleacă, după cum se tot afirmă, de la a vrea (Wollen) și de la a trebui (Sollen). Vrerea este năzuința către un scop, prin atingerea căruia este satisfăcută voința. Fiind vorba despre
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
adică posibilitatea de a constrânge la Îndeplinire, derivă din faptul că Dreptul este o limită, o frontieră Între acțiunea mai multor subiecte. Trecerea acestei frontiere de către una din părți, implică posibilitatea celeilalte de a respinge”. Giorgio del Vecchio explica specificitatea normativității juridice. El subliniază faptul că „aparține normei juridice (spre deosebire de cea morală, n.n. - V.V.) să stabilească un raport bilateral, prin care obligației unui subiect Îi corespunde facultatea unui alt subiect de a pretinde Îndeplinirea obligației. Dacă unul violează, adică nesocotește această
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
trebuie să arate un om moral? Există o tipologie a omului moral? Răspunsul este afirmativ. Stephen Young descrie o piramidă 46 a însușirilor și calităților sale. La baza acesteia se află sfera acțiunii, iar în vârful său se află sfera normativității sau a gândirii abstracte. Pe diferitele trepte ale piramidei individului moral se află; realizarea umană sau îndeplinirea obiectivelor de ordin material; acțiunea dublată de competențele specifice; obiectivele de atins (bani, carieră, familie, educație, dreptate); virtuțile specific umane (onestitatea, compasiunea, curajul
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fi gradul de democratizare al societății, gradul de participare ș.a. Specialiștii sunt orientați de obiectivul pragmatic de a elabora sisteme de indicatori care să constituie o contrapondere „obiectivă” la strategiile și programele decidenților politici. De asemenea, se poate observa o normativitate excesivă sau un decalaj între generozitatea obiectivelor de dezvoltare și posibilitățile limitate de măsurare. Una dintre explicații ar putea fi faptul că m.d.s. se realizează pe baza datelor deja disponibile, și nu colectate în alte scop. Dezbaterea pe tema dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de voința și conștiința individului și, în sens larg, a membrilor respectivei comunități politice, printr-un sistem ce ține de tradiții, obiceiuri, educație specifică fiecarui organism sau instituție politică (Pițurcă 2001, 13). Comportamentul politic reprezintă expresia cea mai concludentă a normativității sistemului politic. În context democratic, comportamentul politic deviant se caracterizează în primul rând prin încălcarea principilor și valorilor democratice, cum ar fi nerespectarea libertății de expresie și acțiune, fraudarea procesului electoral, manipularea opiniei publice, limitarea competiției politice etc. În general
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
măcar par mai puțin împovărătoare? Considerăm că răspunsul stă în gradul de libertate relativă pe care și-l asumă indivizii ce alcătuiesc populația fiecărei țări. Altfel spus, ceea ce trebuie analizat în cât mai multe nuanțe este raportul dintre libertate și normativitate. Raportarea la norme reprezintă un element esențial din perspectiva agregării eforturilor sociale. Să ne imaginăm o situație simplă. Coincidența face ca în două orașe cu populație numeric apropiată, unul din Germania și celălalt din România, consiliile locale să ia decizia
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
analiza în textul acesta și aspecte care țin direct de socializare și, mai ales, vom analiza consecințele unei socializări deficitare asupra capacității de acțiune colectivă. Dar înainte de asta este necesar să conturăm câteva aspecte esențiale ale raportului dintre libertate și normativitate, din perspectiva aceluiași reper crucial care este coeziunea socială. 1.3. Libertate/normativitate în momentul nașterii, aria libertății fiecăruia dintre noi este maximă. Este libertatea din starea de natură. Ea nu este știrbită de nimic în sine. Singurele sale limite
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
ales, vom analiza consecințele unei socializări deficitare asupra capacității de acțiune colectivă. Dar înainte de asta este necesar să conturăm câteva aspecte esențiale ale raportului dintre libertate și normativitate, din perspectiva aceluiași reper crucial care este coeziunea socială. 1.3. Libertate/normativitate în momentul nașterii, aria libertății fiecăruia dintre noi este maximă. Este libertatea din starea de natură. Ea nu este știrbită de nimic în sine. Singurele sale limite sunt date de bagajul genetic. De exemplu, nu putem zbura prin mijloace proprii
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
o relaxare? Sigur că nu există un cântar sau alt instrument de măsură. Dar la nivel macrosocial o putem deduce prin raportare la gradul de coeziune socială. Nimeni nu poate acționa direct și rapid pentru influențarea raportului dintre libertate și normativitate, rămânând totodată în context democratic. Totul se raportează la societăți clar identificate la un moment istoric bine delimitat. Capacitatea unei societăți de a face față mai bine sau mai puțin bine provocărilor unei anumite epoci ne arată gradul de coeziune
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
perspectivă euristică, nicidecum la nivel acțional direct. Ea reclamă cunoaștere și acțiuni care să îi sprijine propriile direcții de evoluție, nu să i le nege în numele unor finalități exterioare. În Figura 1 încercăm să surprindem dinamica raportului dintre libertate și normativitate. Putem să ne imaginăm pentru fiecare perioadă istorică un raport optim între acestea. Cu cât raportul real se apropie de cel optim, cu atât mai rapid și mai eficient va reuși populația unei țări să își atingă scopurile comune. Cu
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
atât mai redusă va fi coeziunea socială, iar atingerea țelurilor publice va fi cu atât mai dificilă. Este însă important de analizat, în fiecare caz în parte, dacă îndepărtarea de optim se petrece în dauna libertății sau în cea a normativității. Să luăm de exemplu cazul României postbelice. înainte de 1990, îndepărtarea de optim s-a făcut în dauna libertății. Ca orice regim totalitar, comunismul se putea menține doar prin restrângerea libertății cetățenilor. Norme sau doar practici fără noimă, dacă le raportăm
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]