73 matches
-
părăsit, de toți, o părăsire cu atât mai amară, cu cât zăcea la poarta unui mare bogătaș, lângă acei bețivi și îmbuibați care chefuiau în toate zilele. Noi, de obicei, simțim parcă mai mare nenorocirea noastră, atunci când avem în fața ochilor norocirea altora. Cât de greu i-o fi fost lui Lazăr, să vadă pe toți chefuind și el să rabde, fiind parcă sortit să simtă nenorocirea în toată adâncimea ei! Era ca acela care se chinuiește de sete la marginea unui
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Pilda_bogatului_nemilostiv_si_a_saracu_stelian_gombos_1329216455.html [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
elevii au răspuns bine spre încântarea părinților și reprezentanților autorităților, aflați în sală. Lui îi este trimisă o adresă de mulțumire (publicată în Curierul Românesc) din partea magistratului orașului, în care se recunoștea că venirea sa la Cerneți a fost spre „...norocirea tinerimii ce se adapă însuși astăzi din învățăturile ce le dai”22. Din toamna anului 1833 el preia și orele lui Alexie Popovici care pleacă, fiind singurul purtător de grije al școlii 23. Se preocupă deopotrivă de bunul mers al
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
părăsit, de toți, o părăsire cu atât mai amară, cu cât zăcea la poarta unui mare bogătaș, lângă acei bețivi și îmbuibați care chefuiau în toate zilele. Noi, de obicei, simțim parcă mai mare nenorocirea noastră, atunci când avem în fața ochilor norocirea altora. Cât de greu i-o fi fost lui Lazăr, să vadă pe toți chefuind și el să rabde, fiind parcă sortit să simtă nenorocirea în toată adâncimea ei! Era ca acela care se chinuiește de sete la marginea unui
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479378640.html [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
sărat al lacrimilor, iar fragilitatea și caracterul efemer al existenței umane se dezvăluie, pas cu pas, până la deznodământul inundat de aplauze. Despre rolul său din "CAFENEAUA", Horațiu Mălăele a spus: „mai limpede că orice, mi-am descoperit ambițiile și slăbiciunile, norocirile și nenorocirile, viața mea, a voastră, a noastră și toate la un loc răsturnate în viața acestei familii imaginate - oglindă vie și spăimântătoare a vieții noastre pe pământ." Biletele se găsesc la Palatul Național al Copiilor, în oficiile Postei Române
Cafeneaua by http://www.zilesinopti.ro/articole/6178/cafeneaua [Corola-blog/BlogPost/97879_a_99171]
-
din chiria corabiei, murindu după ce a începutu caletoria, atunci se cuvine moscenitoriloru șei acea parte a lui întrega. - Simbria marinarului ce s'a omoritu aparandu corabia, i se cuvine întrega pentru tota caletoria, daca corabia va ajunge la portu cu norocire. Articolul 423 Marinarulu prinsu în corabie și robitu, nu poate să cera nimicu de la capitanu, de la stapanu, nici de la chiriașii corabiei pentru rescumpararea sa.I-se platesce însă simbria pînă în diua, în care s'a prinsu și s'a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
a fostu prinsu pe mare sau la uscatu pentru trebuința corabiei, are dreptu de a i se plăti tota simbria. - Are asemene dreptu de a i se plăti a despăgubire pentru rescumpararea să, de va ajunge corabia la portu cu norocire. Articolul 425 Marinarulu va dobândi de la stapanulu corabiei despăgubire pentru rescumpararea să, de va fi fost tramisu pe uscatu sau pe mare pentru trebuința corabiei. Despăgubirea are a se face de către stapanii corabiei și ai poverei, daca marinarulu a fostu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
dregerea corabiei, si la alte grabnice trebuințe ale ei, tenendu elu socotela de costulu loru cu pretulu, cu care se va vinde remasita sau alta asemenea marfă de aceeași calitate la loculu descarcarei, daca corabia va ajunge la portu cu norocire; de se perde corabia, capitanulu va tenea socotela pentru mărfuri după pretulu cu care le va fi vendutu, oprindu asemenea chiria cuprinsă în cărțulia de încărcare. Articolul 456 Intemplandu-se a se opri, din porunca stapanirei, comerciulu cu loculu, catra care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
chirie. Titlul U IX Pentru contracturile ala-grosa Articolul 468 Contractului ăla grosa este acela prin care o persona împrumuta pe alta o tocmela că suma împrumutata să o perda imprumutatorulu, dacă acele lucruri vor peri; iar de voru sosi cu norocire la portu, sa'și priimesca imprumutatorulu banii împreună cu unu folosu tocmitu. Imprumntatu sau luatoru se numesce celu ce să împrumuta; imprumutatoru, sau datatoru celu ce dă cu împrumutare, si folusu de mare, cascigulu tocmitu la intamplare de a sosi lucrurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
portu, sa'și priimesca imprumutatorulu banii împreună cu unu folosu tocmitu. Imprumntatu sau luatoru se numesce celu ce să împrumuta; imprumutatoru, sau datatoru celu ce dă cu împrumutare, si folusu de mare, cascigulu tocmitu la intamplare de a sosi lucrurile cu norocire. Articolul 469 Contractului ala-grosa se face prin înscrisu adeveritu de judecătorie. - Într'acestu contractu se arătă capitalulu luatu imprumutu și suma hotărâte prin învoire pentru folosulu de mare, - lucrurile pe sema cărora s'a făcutu împrumutarea, numele corabiei și alu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
sau în vre unu rîu, împărțirea se face pe corabie și pe tota povară. - Iar de va peri corabia cu remasita poverei sale, atunci nu se face nici o împărțire pe mărfurile puse în bărcile usuratore, de și acestea sosescu cu norocire. Articolul 587 La tote intamplarile aci mai susu arătate, capitanulu și echipagiulu corabiei au privelegiu asupra marfurilorui sau a prețului loru pentru totalulu costului contribuirei. Articolul 588 Dacă, după împărțire, au găsitu proprietarii lucrurile cele aruncate în mare, atunci ei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
pe alți trei care erau răniți, Sobieski hotărăște să-i spânzure, dar este oprit de hatmanul Iablonovski care-i spune că ""acești viteji n-au făcut decât datoria lor, datorie patriotică și vrednică de toată lauda, și că au avut norocirea a câștiga făgăduința marelui Sobiețki că vor fi slobozi și nesupărați"". Regele îi eliberează, le dă câte 50 de zloți la fiecare, în timp ce ""cetatea cu porțile deschise, purtând pe zidurile sale urmele boambelor dușmănești, rămase singură pe culmea înverzită, ca
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
LA PROPUNEREA NOASTRĂ... "] La propunerea noastră de a nu se anexa Dobrogea fără consimțământul populațiunilor n-am găsit pîn-acuma întîmpinări decât din partea unui singur organ guvernamental, adecă a "Romîniei libere", pe când celelalte păziră o adâncă tăcere. "Romînia liberă" îndeosebi are norocirea sau nenorocirea de-a nu reprezenta nici un partid, nici un grup de oameni politici, ci numai părerile izolate a câtorva tineri, păreri cari ș-acelea nu sânt de-o deplină statornicie. Deși dar am avea dreptul de-a ignora opiniile emise
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nici o resursă. * La discursul d-lui Maiorescu a răspuns d. Brătianu. E în genere cunoscut obiceiul actualului ministru-prezident de-a invoca mărturia unor persoane răposate de mult. Cavour, Napoleon, Victor Emanoil, c-un cuvânt toți potentații și miniștrii morți au norocirea de a fi invocați că ar fi vorbit între patru ochi cu d-sa cutare și cutare adevăruri pentru cari-l place a pleda. Și de astă dată, spre a dovedi că evaluările bugetelor conservatoare ar fi fost într-adevăr
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Tratat pe socoteala noastră art. 44, față cu Alianța izraelită. Lucrul e lămurit, așa de lămurit încît foarte puțini mai sânt aceia, atât în sânul națiunii, cât și în Camere, care să nu fie pe deplin convinși de aceasta. Din norocire pentru țară e speranță că angajamentul luat de guvern pentru împămîntenirea unei mase de evrei împărțită pe categorii nu se va putea îndeplini. Camerele de revizuire nu vor ratifica învoiala făcută între guvernul "patriotic și național" al d-lui Brătianu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
optimiști și pesimiști. Optimiștii vor căuta să imiteze pe pehlivani, pesimiștii se vor revolta în contra tiraniei minciunii si pișicherlicului. Și acești din urmă, deja foarte numeroși în societatea noastră, sânt aceia de cari orice pehlivan cată să se teamă. Din norocire Centrul n-a ținut decât de joi până mai apoi, încît azi nici nu i se mai aude de nume. Afară de d. Boerescu și împărțitorul "Presei" nu mai exista alți membri ai Centrului. Așadar, ca să nu ne uităm vorba, Banca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
țările Dunării de Jos și ai cării unii din descendenți promit a ajunge departe. Ca lăutari [î]i cunoaștem, ca geambași asemenea, apoi când ca bucatari, când ca jurnaliști, când ca deputați deci - și la mai mare - poate s-avem norocire a-i vedea și ca miniștri, chiar daca n-ar fi la altceva decât la trebile bisericești și a învățăturilor publice. Noi sîntem fără îndoială cei mai liberali și mai egalitari oameni din Europa. Un singur stat nu ne întrecea, dar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o treime proiectul guvernului desigur ar fi trecut. Și ce era acel proiect? Ale cui interese se făceau printr-însul? Ale țării sau ale Alianței izraelite? La aceste întrebări să răspunză țara, al cărei sentiment, exprimat cu energie și din norocire cu eficacitate, atât prin presă cât și în Adunările de revizuire, a condamnat și a zădărnicit tendințele ultraevreofile ale guvernului. Astăzi la ordinea zilii avem cestiunea pretinsei răscumpărări a căilor ferate. Mai este oare nevoie să vorbim în fond despre
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
un avocat fără procese, clamează mereu că se împușcă fără nici un gînd serios. Mai hotărît e studentul Weissmann din Enigma Otiliei care vrea să se sinucidă prin gazare, împreună cu iubita lui, post actum, pentru a duce clipa în eternitate. Din norocire, fata se sperie și țipă, vecinii spărgînd ușa la timp. Profitînd de proximitatea căii ferate, personajele din Take, Ianke și Cadîr de V.I. Popa cochetează intens cu ideea suicidului feroviar. Totul se termină însă cu bine, printr-un matrimoniu previzibil
Cronica neagra a personajelor literare by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10140_a_11465]
-
nefericire, cel mai mare rol în viața tuturor popoarelor. Căci nu numai la noi era așa, ci 'n toată Europa. Minunea consistă tocmai într-asta că, într-un timp în care Europa toată se bătea în capete, noi am avut norocirea de-a avea dup-olaltă, o dată în Muntenia pe-un Mircea, apoi în Moldova pe Ștefan cel Mare. Acest din urmă era fiul de suflet al lui Mircea; el copilărise la Curtea de Argeș și la Târgoviște, el avea aceeași tendință de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
echilibrărilor iluzorii, ci mai bine, aruncând o privire în trecut, să se sperie de fantasmele deficitelor reale. București, 30 ianuarie 1881 [7 februarie 1881] PROIECTUL D-LUI CONTA ASUPRA INSTRUCȚIUNII [1] În materie de legiferare asupra învățămîntului public sunt din norocire unele părți esențiale în privința cărora nu poate fi vorba și nu trebuie să fie vorba de partide politice. Învățământul dat din partea statului, deși cuprinde și elemente eminent politice, asupra cărora se restrânge toată antiteza partidelor în lupta lor caracteristică înlăuntrul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din fundul inimei și că așteaptă, cu arhiereul Simeon, ziua mântuirii. Dar ce să vezi? În ziua încoronării, cinstitul arhiereu Simeon, nu Mihălescu de astădată, declară: "Acum slobozește Doamne pre robul tău, că văzură ochii mei ceasul mântuirii ", și avum norocirea de-a vedea pe părintele republicanismului român dorind... în adevăr republica poate, dar [... ], cu Marele Duce în cap, după propunerea unor naivi republicani dintr-un mic stat german, la 1848. O mică pensie - și naiv devine Bizanțul. Astfel dar s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vedea odinioară o prăpastie între națiune și M. Sa Domnitorul și peste puțin prăpastia fu astupată cu un portofoliu pe care bravul domn îl schimbă astăzi pe un post de advocat la căile ferate. Altul detronează odinioară pe Domnitor - din norocire în efigie numai - și proclamă o republică, și peste puțin îl vedem galant polițai făcând în scara palatului primirea musafirilor domnești la zile mari. D. colonel șterge odinioară numele M. Sale Domnitorului din livretul soldatului și astăzi se face denunțătorul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Și..... Marchizul de Campo-Basso al nostru s-a declarat satisfăcut prin această explicație, exprimîndu-și părerea de rău c-a făcut niște pași nejustificați. Astfel incidentul diplomatic care amenința Orientul cu niște grave complicațiuni s-a închis cu bine și cu norocire, spre înflorirea prestigiului tânărului nostru stat independent. După cum spune "Monitorul" de astăzi, d. M. Cogălniceanu și-a dat demisia, care a fost primită. Interimul Internelor l-a luat Marele Vizir, d. I. C. Brătianu. [ 19 aprilie 1880] ["ESPRESIA "CODRU PARLAMENTAR"... Espresia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai încarcă sarcinile. Vom răspunde la această întrebare în treacăt, lăsând deocamdată orice teorie economică și înșirînd numai câteva condeie din bugetul cheltuielilor statului. Am dori ca din locurile competente să ni se rectifice socoteala de mai jos daca, din norocire, cum nu credem, va fi greșită. Iată dar, ca un fel de urmare la cele ce ziceam zilele trecute asupra cumulurilor patriotice, câteva șiruri destul de clare, credem: D. general Slăniceanu (care, pe cât ne-aducem aminte, la 1876, când a fost
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întemeiată de sine. Știm însă că prezenta convențiune, pe lângă toate neajunsurile actului de la 1875, nu ne dă mai nici unul din foloasele sale. Când guvernul conservator negocia convențiunea de la 1875 țara nu putea regula în deplină libertate interesele sale economice. Din norocire p-atunci un mare stat vecin, sub direcțiunea unui ilustru om de stat, părăsind în fine o veche politică de suspiciune în contra noastră, se încerca să stabilească cu România raporturi amicale, bazate pe-o identitate evidentă de interese. Guvernul conservator
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]