1,132 matches
-
noastre este o pagină de pedagogie socială, vorbind despre educația în familie, biserică și școală, subliniind că numai morala religioasă și știința de carte sunt capabile să salveze poporul român. Ca și Gh. Șincai, în Învățătura firească spre surparea superstiției norodului, combate credința deșartă: "Credința deșartă nu e în sine așa primejdioasă, cât ura. Nu e primejdioasă pentru că acele nimicuri de fermecătorii și descântece n-au putere de a face rău, ci e urâtă pentru timpul acesta când domnește credința adevărată
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
a auzit ceva mai clar o voce disonantă: „Nici aici nu scăpăm de voi, mă?” Se consideră că Alina Mungiu-Pippidi a fluierat în biserică tocmai când pesediștii se prezentau cu mare cucernicie spre lăcașurile sfinte pentru a înfățișa nerod..., pardon, norodului atașamentul și credința în mărirea, puterea și eternitatea pesedeului și ale președintelui său, acum și pururea. Prim-solistă a ansamblului de muzică nouă, CURS, doamna Mungiu a prezentat în premieră absolută după anul 2000, Oratoriul „Scăderea-n sondaj” în mi
Teleștiri de vacanță by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13558_a_14883]
-
-și facă o socoteală simplă: cum am fi vorbit noi azi cu toții și cum vor vorbi copiii noștri și copiii copiilor lor dacă nu ar fi fost toți acei "mânuitori ai condeiului", cum li se spune. Lăsăm la o parte norodul întreg cu toate ale lui, cu îndemnurile sale pentru vite: în loc de... atât de fragedă te-asameni Hăis... în loc de A fost o dată ca niciodată - Cea... Se putea trăi, bine înțeles, și fără povești, doar cu minimul, cu strictul necesar pentru trai. Cu
Îndemnurile pentru vite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13957_a_15282]
-
interzisă glisează sau merge în paralel cu câteva considerații reflexive despre suporteri și antrenorii de fotbal, în vreme ce Argentina lui Eduardo Duarte poate deveni subiectul unui savuros pamflet: „Isteria bombastică ține loc de judecată politică. Economia e un bâlci înțesat de norod. Prin mulțime umblă judecători și politicieni care îi ușurează pe gură-cască de parale. Caragiale are 37 de milioane de strănepoți argentinieni. Los Miticos se nasc patrioți și mor amploaiați la stat. Toată lumea face rost de o slujbușoară și trăiește binișor
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
Elementa linguae daco-romanae, 1780, există, în loc de din sau dintre, chiar dintru: "unii dintru cei mai buni fărtați a lui" (p. 101). La Heliade Rădulescu, în Gramatica românească, 1828, surpriza e alta: dintre precedă un singular: "s-a ascultat unul dintre norod" (p. 108-109). La I.A. Candrea, Cours complet de grammaire roumaine, 1927, exemplele cu din - "unul din noi", "o parte din soldați" - și cele cu dintre - "câțiva dintre dânșii" sînt urmate de precizarea că, pentru sensul dat, româna folosește mai
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
regionalism exclusivist și agresiv, greu de imaginat, afirmând ,conștiința superiorității spirituale basarabene și putința de realizare artistică numai cu elemente specifice neamului nostru" (p. 21). Influența modernistă venită dinspre București era detestată și recuzată: ,Noi, ca basarabeni, suntem fericiți că norodul basarabean este refractar la căldura otrăvită a culturii românești de astăzi. Cel puțin ne mângâie nădejdea că vor veni mâine cei dintr-un gând cu noi" (p. 82). Încheierea articolului-program Necesitatea regionalismului cultural, din 1937, era și mai vehementă: ,Iată
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
mulțimea aceea adunată din toate satele de la poalele muntelui, la un iarmaroc care se voia cultural. Avea alura de ins rătăcit în pustiu, cu adevărat "Jumătate de om călare pe jumătate de iepure șchiop", deși în jurul său, pe platoul muntelui, norodul bea, mânca și chiuia, fără să mai ia în seamă scena improvizată pe care își prezentau dansurile și cântecele artiștii... foarte amatori. Și l-am recunoscut mai mult cu senzația unei regăsiri decât a unei descoperiri, poate tocmai pentru că evreii
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
1907, cel al ridicării mulțimilor fără nume. Căci ieșirea din labirint este imaginabilă doar prin actualizarea unui potențial revoluționar al păturii rurale, trezit la viață de emisarii muncitorimii, "acei oameni drepți, care nu se simțeau aliați cu cei care obijduiau norodul". Ceea ce prezentul confirmă ca imperativ politic, deceniile revizitate oferă ca anticipație profetică. Manifest închinat noii libertăți regăsite, textul lui Sadoveanu deconstruiește miturile pe care se întemeiază lumea veche, a cărei dispariție definitivă proiectul constituțional de la 1952 o consfințește, dincolo de orice
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
acces. @Radu Vasile, cred că nu ați observat articolul nehotărât: “cam asa și cu UNII dintre conaționalii noștri”. Și nici faptul că am folosit ulterior persoană I plural, tocmai pentru a nu face opinie separată de patrie, care se cheamă norodul
Nu vă fie frică, nu mușcăm! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82523_a_83848]
-
fără unire nu vom dobândi nimic. Deci să avem un gând, o inimă, un ideal... Să stați cu mare putere de strajă intereselor naționale. Să nu ne alipim la partide străine, care nu luptă pentru neamul nostru. Să nu uităm norodul, țărănimea care a suferit atâtea până acum! Să-l luminăm, să mergem mână în mână cu el, căci fără noi el nu poate face nimic, după cum noi nu putem face nimic fără el...”. (Alexandru Mateevici) Într-adevăr, fără unire nu
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
fără unire nu vom dobândi nimic. Deci să avem un gând, o inimă, un ideal... Să stați cu mare putere de strajă intereselor naționale. Să nu ne alipim la partide străine, care nu luptă pentru neamul nostru. Să nu uităm norodul, țărănimea care a suferit atâtea până acum! Să-l luminăm, să mergem mână în mână cu el, căci fără noi el nu poate face nimic, după cum noi nu putem face nimic fără el...”. (Alexandru Mateevici) Într-adevăr, fără unire nu
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
fără unire nu vom dobândi nimic. Deci să avem un gând, o inimă, un ideal... Să stați cu mare putere de strajă intereselor naționale. Să nu ne alipim la partide străine, care nu luptă pentru neamul nostru. Să nu uităm norodul, țărănimea care a suferit atâtea până acum! Să-l luminăm, să mergem mână în mână cu el, căci fără noi el nu poate face nimic, după cum noi nu putem face nimic fără el...”. (Alexandru Mateevici)Într-adevăr, fără unire nu
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
războaie sau alte forme mai moderne de a te îmbogăți precum: afaceri, producție industrială, agrară sau comerț, curtenii jefuiau cu mare pasiune și admirabilă abilitate tot ce se mai găsea prin ogradă, lăsat de vechea și nefericita societate anterioară atunci când noroadele erau oprimate și supuse tuturor chinurilor. Putem spune chiar că se reușise o izbândă istorică. Jafurile celor aleși de noroade pentru a le fi înainte mergători erau mult mai eficient decât ale tătarilor, niște fraieri care rămăseseră ca proștii de
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
mare pasiune și admirabilă abilitate tot ce se mai găsea prin ogradă, lăsat de vechea și nefericita societate anterioară atunci când noroadele erau oprimate și supuse tuturor chinurilor. Putem spune chiar că se reușise o izbândă istorică. Jafurile celor aleși de noroade pentru a le fi înainte mergători erau mult mai eficient decât ale tătarilor, niște fraieri care rămăseseră ca proștii de exemplu negativ în istorie. - Bine, dar noroadele? s-ar întreba vreun cârcotaș. Ele cum să fie fericite în asemenea condiții
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
Putem spune chiar că se reușise o izbândă istorică. Jafurile celor aleși de noroade pentru a le fi înainte mergători erau mult mai eficient decât ale tătarilor, niște fraieri care rămăseseră ca proștii de exemplu negativ în istorie. - Bine, dar noroadele? s-ar întreba vreun cârcotaș. Ele cum să fie fericite în asemenea condiții? Ei bine erau! Aici găsindu-se și cheia misterului acestui minunat basm. Noroadele aveau un fel al lor de a privi viața, cu multă înțelepciune, mai ales
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
tătarilor, niște fraieri care rămăseseră ca proștii de exemplu negativ în istorie. - Bine, dar noroadele? s-ar întreba vreun cârcotaș. Ele cum să fie fericite în asemenea condiții? Ei bine erau! Aici găsindu-se și cheia misterului acestui minunat basm. Noroadele aveau un fel al lor de a privi viața, cu multă înțelepciune, mai ales că aproape toți erau alchimiști. Da! Alchimiști! Doar că lungul lor drum pe calea cunoașterii, acela care ar fi trebuit să-i ducă la descoperirea transmutației
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
urzicile, spanacul sau leurda se foloseau la cele mai îmbelșugate ospețe, legumele de tot soiul erau pe fiecare masă iar fructele de orice fel se transformau în rachiuri ori vinuri, pe care oamenii le beau cu multă plăcere. În consecință, noroadele erau tot timpul mangă dar și cu burta plină iar de aici la împlinirea menirii fiecărei ființa pe acest pământ nu mai era nici măcar un pas. Deci înmulțirea, mai bine spus simulările specifice, se produceau firesc fără strigăte de uimire
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
Dar ce văd eu pe aici/Fete mari cu copii mici/ Dar să vezi și pe la noi/ Toată fata are doi, ceea ce era de natură să creeze o bună dispoziție molipsitoare, chiar dacă fecioarele roșeau pudic ținând ochii în pământ. Deci, noroadele imperiului erau cu adevărat fericite deși nimeni nu prea înțelegea de ce... *** Domnul ministru, după lectură, închise mapa și zâmbi unei idei care-l salva. Apăsă pe un buton și, peste doar două minute, în birou intrară cei trei șefi de
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
Ursu Publicat în: Ediția nr. 2235 din 12 februarie 2017 Toate Articolele Autorului O,lume! O,lume,când ai să-nțelegi, Că nu-i de pe pământ dreptatea? Din lupta vieții,cu nimic nu te alegi, Iar cimitiru-i plin și de norod dar și de regi, Năpăstuiți și-asupritori! Pe nimeni n-ocolește moartea! O,lume,cât ai să mai lupți, Cu tot ce e .....lumesc? Căci doar din egoism și ură,te înfrupți , Păcate și plăceri,aleg azi tot mai mulți
O,LUME! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380768_a_382097]
-
mai fin... - Ioi Iștenem!, am putea auzi prin văzduh exclamația unui rumânaș din Harghita, proaspăt membru al UDMR, imaginându-și-i pe cei doi la o întâlnire sentimental-erotică pe fâșia tot mai lată și mai plină de spini dintre ogrăzile noroadelor pediste și cele peneliste. Momente psihologice destul de dificile și oarecum contradictorii din care nu ne-am revenit - vorba vine - decât sâmbătă seara vizionând una dintre cele mai tânguincioase 1) emisiuni transmise de televiziunile românești: "Surprize, surprize!" (v.și "Din dragoste
Caiele și potcoave de la "CNSAS" - S.A. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10265_a_11590]
-
de aceea poate că nu e nici o minune că fiecare urmă de pas a naturii din afara noastră ne întoarce la copilărie, adică la acea stare de vis edenic, de dulce confuzie între real și imaginar. Iar orice copilărie își are norodul ei de păpuși, adevărate izvoare de încântare și de speranță într-o lume incipientă, neîncolțită de egoism și de mâhniri ascunse. Norod pe care l-am întâlnit în Impasse Berthaud, savurându-și experiențele istoriei lor de un veac și jumătate
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
la acea stare de vis edenic, de dulce confuzie între real și imaginar. Iar orice copilărie își are norodul ei de păpuși, adevărate izvoare de încântare și de speranță într-o lume incipientă, neîncolțită de egoism și de mâhniri ascunse. Norod pe care l-am întâlnit în Impasse Berthaud, savurându-și experiențele istoriei lor de un veac și jumătate. Vârsta, rangul, sexul, rasa nu le împiedicau să stea laolaltă și să bârfească pe marginea năravurilor cele noi, ivite printre protectorii, dar
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
cu măgulire să-l tragă spre împreunare urâtă, iar de nu, măcar să-l pornească spre mânie, că niciodată nu-l văzuse cineva mânios. Și a zis ei: vino după mine! Și apropiindu-se la un loc întru care era mult norod, a zis ei: în locul acesta vino precum ai voit. Iar aceea văzând norodul, a zis lui: cum putem aceasta să facem, atâta norod stând și nu ne rușinăm? Iar el a zis către dânsa: dacă de oameni ne rușinăm, cu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
pornească spre mânie, că niciodată nu-l văzuse cineva mânios. Și a zis ei: vino după mine! Și apropiindu-se la un loc întru care era mult norod, a zis ei: în locul acesta vino precum ai voit. Iar aceea văzând norodul, a zis lui: cum putem aceasta să facem, atâta norod stând și nu ne rușinăm? Iar el a zis către dânsa: dacă de oameni ne rușinăm, cu mult mai vârtos trebuie să ne rușinăm de Dumnezeu, care vădește cele ascunse
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Și a zis ei: vino după mine! Și apropiindu-se la un loc întru care era mult norod, a zis ei: în locul acesta vino precum ai voit. Iar aceea văzând norodul, a zis lui: cum putem aceasta să facem, atâta norod stând și nu ne rușinăm? Iar el a zis către dânsa: dacă de oameni ne rușinăm, cu mult mai vârtos trebuie să ne rușinăm de Dumnezeu, care vădește cele ascunse ale întunericului. Iar ea rușinându-se, s-a dus <footnote
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]