14,401 matches
-
dallo stesso Kadare) o come una resa incondizionata dell' arte al regime (tale è per esempio la posizione di Fatos Lubonja). Non è possibile raggiungere all'interno di questo studio una conclusione univoca șu tale valutazione. Quello che però possiamo notare è che îl destino di questo romanzo coincide con îl destino dello stesso Kadare: l'ambiguità del romanzo (che, come Lubonja notă, dedică circa 80 pagine al personaggio Enver Hoxha în una rivisitazione delle vicende politiche degli anni sessanta) și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
non ha più effetto e le garanzie ad essa connesse scompaiono, è ammesso l'uso pieno e illimitato della forza e qualsiasi violenza è giustificabile. È în questo aspetto connesso all'idea stessa di "potere sovrano" degli Stați che - fă notare Schmitt - trova îl proprio fondamento l'ideologia colonialista che impregna di sé l'Europa e l'Occidente per molto tempo 13. "Se seguiamo la teoria di Schmitt sulla relazione tra recinzione e nomos, ciò che è "beyond the pale" [al
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
italienitate și introdusese grafii ale "fraților noștri italieni") - recurge și el la notații grafice precum â, ê (cânt, făcênd, râu, quând ) alături de ó, pentru /ă/, ô, pentru /oa/, ç, pentru /š/ etc. Chiar în această trecere la grafia italo-latină, dubla notare a lui /î/ (prin ê și â) se menține. Bineînțeles, alături de formele sunt(em). În același timp, apariția, în 1847, a Vocabularului de vorbe streine... și trecerea la formele verbale sunt - suntem, precum și alte grafii etimologizante deschid calea către purismul
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
scrierea aberantă a unuia sau a mai multor i în final de cuvînt aparțin desigur primei categorii; în cea de-a doua se plasează unele forme de neutralizare fonetică, în care diferența dintre două sunete nu mai e relevantă, iar notarea lor relativ convențională a putut chiar varia în timp: ca în cazul lui s și z înainte de o oclusivă (în sbor / zbor, smeu / zmeu, trăsnet / trăznet etc.). Tot convențional (ori în baza criteriilor etimologice sau morfologice), grupurile chi sau che
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
de sunete (în absență diacriticelor) mai ales pronunțiile regionale. (Că și altă dată, am completat, pentru ușurință lecturii, acele diacritice pur și simplu omise din cauza sistemului de comunicare electronică, nemodificînd însă transcrierile lor prin grupuri de litere). Tendința e normală: notarea pronunțiilor regionale riscă cel mai ușor să se confunde sau să nu fie deloc înțeleasă în absența unor mărci suplimentare. Sînt astfel înregistrate trăsături tipice ale graiului moldovenesc: palatalizarea labialelor (bine - ghine), reducerea africatelor la elementul lor fricativ (cineva - shineva
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
strashnik) poate fi o influență a alfabetului rus (sau a transcrierilor sale în alfabet latin), dar e de găsit uneori și în texte ne-moldovenești, pentru care explicația este influență engleză. De atribuit influenței transcrierilor din rusă e în schimb notarea lui i prin y: inventynd, byrfele). în privința alegerii între i și a, variația e totală. în plus, în ansamblu, mesajele moldovenești par să acorde mai puțină atenție folosirii cratimei. Se observă în aceste texte și trunchierea frecvență a formei de
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
p. 92). Self made man, desigur; dar eroul, el, este făcut de către literați și istorici. Înțeleasă astfel, nu ca strictă rememorare de episoade și file de cronici bătrâne, ci ca o inteligentă articulare a faptelor în structuri de semnificație, cu notarea paralelismelor, analogiilor, precedențelor și efectelor în durata lungă, istoria literară apare ca un domeniu complex și fecund. Ea ne provoacă prin descoperirea de probe, de manuscrise considerate pierdute ori scrisori rămase necunoscute (cum s-a întâmplat, nu demult, cu setul
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
cu Istoria faptelor de arme, a eroilor și jocurilor strategice pe tabla de joc a bătăliei națiunilor. Istorii recuperabile, cum e avertizat colocutorul Elisabetei Goga, și din jurnalele și memoriile altor doamne (Sabina Cantacuzino, de exemplu, dar și Zoe Cămărășescu), notarea periodică a întîmplărilor zilnice fiind o practică (de disciplină și autoevaluare) curentă în lumea bună ante- și interbelică. Scris în franceză (e limba de cultură, româna folosește doar comunicării triviale) de o tînără cosmopolită și perfect emancipată la cei 24
Fața și reversul memoriei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12209_a_13534]
-
diferențiere. În fine, alături de o interjecție mai bine fixată ăn limbă (hei), ăn textul citat apărea și o ilustrare a oscilațiilor ăn transcrierea unor sunete particulare, absente din sistemul articulatoriu al limbii: grafia hăm (DEX: hm) e o aproximare ăn notarea unui sunet nazal rostit cu gura ănchisă și marcănd neăncrederea. Un alt caz de interjecție nefixată definitiv ăn scris e ilustrată ăn exemplul: "nu s-a putut abține să nu exclame. "Defectele lui Pepe. ăhă... " " (Monitorul de București, 151, 2001
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
poetic. Poeta cultivă variațiuni pe teme diverse, aidoma acelor cópii pe care pictorii moderni le fac uneori după tablourile unor înaintași, îngăduindu-și schimbări, imixtiuni ale viziunii și tehnicii lor proprii. În felul acesta întîlnim motive simboliste tratate prin mijlocirea notării unor senzații acute, rescrise într-un cod al concreteții: “oricare femeie care venea în camera lui Fra, habar n-avea ce-o așteaptă./ Fra era un tînăr de bună credință, hrănit cu spuza notelor/ și cu oftatul diejilor și bemolilor
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
cu ele, să trec prin turma bucureșteană ca un leopard; insignifianța nu e deloc potrivită. Rolul nu-mi displace, dar îl duc greu în cafenea, unde nu rumegă respectuoase ierbivore ca afară, latră șacali. Ce vreau să spun? Că fără notarea mea intimă, fără jurnal, nu pot fi dezvăluit, nu pot fi înțeles. Fără jurnalul jurnalului chiar. (fragmente din romanul Ultimele însemnări, necunoscute, ale lui Mateiu Caragiale... în curs de apariție la Ed. Curtea Veche)
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
în privința conotației operei fonice. Distingem autori care au schimbat maniera de creație o dată la 5-10 ani. Alții au postulat că fiecare lucrare trebuie să propună o schimbare fundamentală de „macaz”. De aceea au inventat fel de fel de sisteme de notare și de legende, care să permită lectura și interpretarea unor texte și intenții inedite. Teoretic în artă, nu descoperim nici originalitate absolută nici redundanță absolută. Se pune „non stop” chestiunea stabilirii unui echilibru fragil între cele două componente. Ori, muzica
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
subliniat faptul că muzica practicată în acele timpuri și care era considerată cultă, savantă și deci predată în școli speciale muzicale, era exclusiv vocală, instrumentele existente servind numai ca acompaniament. La câteva secole după expansiunea islamului, apar primele tentative de notare a repertoriului existent. Această modalitate nu constituia un sistem de notație propriu-zis, fiind mai mult un fel de aide mémoire sau memento, destinat fixării unor repere. Așa-zisa partitură a unei piese muzicale se compunea din : textul poemului, numele modului
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
efectuându-se tot prin intermediul oralității, de la maestru la ucenic. Cu toate imperfecțiunile sistemului incipient de notație, acesta și-a dovedit eficiența și a favorizat păstrarea și transmiterea repertoriilor arabo-orientale de-a lungul secolelor. Am afirmat în paragraful precedent că în vederea notării unui cântec, erau utilizate trei elemente capitale : textul literar, ritmul și modul respectivei piese. Este adevărat că nu exista un sistem de scriere a notelor, dar trebuia să existe o reprezentare a înălțimilor, o anumită ierarhizare a sunetelor, altfel nu
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
servind mai mult la împrospătarea memoriei, decât la redarea fidelă a tuturor variațiilor melodice și ritmice, a ornamentelor bogate și complexe, precum și a fluctuațiilor de înălțime ale sunetelor mobile. Se revine - sau se rămâne - într-o anume măsură la ideea notării muzicii sub forma unui aide mémoire, formulă întâlnită încă din Evul Mediu, când erau notate elementele principale ale unei piese, respectiv ritmul, modul și textul poetic. În acest fel, oralitatea își păstrează rolul său bine definit în transmiterea repertoriului de
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
4 timpi Împărțirea contra naturii a măsurii de 4/4 în jumătăți (procedeu folosit de editor și în Preludiu), pentru a putea fragmenta anacruzic arpegiile frânte (distribuite arbitrar între cele 2 mâini) ca și dinamica - superfluă dar devenită obligatorie prin notare - modifică simțitor percepția interpretului. Ex.5: J.S.Bach: Partita I Sib major, Corrente a. Urtext b. ed. Germer În Corrente, arcuri de legato puse fără nici o noimă, cu același scop de a crea anacruze în fiecare măsură. În plus ritmul
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
ornamentica adăugată mai mult improvizatoric de către interpret. Dacă Barocul dezvoltase o tehnică și principii mai mult sau mai puțin obligatorii de ornamentare a discursului în interpretare, epocile următoare, bazate pe alte tipuri de structuri, alte instrumente și alte reguli de notare a dinamicii lasă mult mai puțin loc adăugirilor de note. La Mozart, problema ornamentelor propriu-zise trece, în preocupările interpreților, mult în urma celei a Cadențelor, lăsate la voia improvizației atunci când nu sunt compuse integral de autor. Uneori sunt recomandate, după anumite
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
dispensa de notații detaliate care, puse în context, devin intens sugestive. Iar mai târziu, compozitorii atonali au fost obligați să definească dinamic sunete care nu se mai legau după tipare cunoscute, existând riscul unor asocieri nedorite, ceea ce a dus la notarea quasi-pointillistă a dinamicii și agogicii. Diferențierea notației a produs însă, alături de această rafinare, și un efect pervers - încercarea unor editori, chiar mari pianiști, de a încărca textele clasice prin transcrierea amănunțită a propriei viziuni interpretative, în ediții așa-zis instructive
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
parodiilor lui Topîrceanu după Arghezi n-a fost perceput, acestea fiind date ca parodii cu intenție satirică. Ele au apărut însă în Bilete de papagal, însoțite de rînduri omagiale la adresa lui Arghezi. Lucrarea este bine scrisă, cu vioiciune și personalitate. Propun notarea ei cu foarte bine. Conf. univ. (ss) Ov. S. Crohmălniceanu" Clasificarea, menționată în referat, a tipurilor de parodie este ilustrativă pentru spiritul metodic al autorului. Prima disociere întreprinsă de el vizează termenii de "pastișă" și "parodie", ale căror sfere semantice
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
umbre”, un loc al “aventurii” scrisului. Între realismul “documentului” - căci nu lipsesc numele unor poeți cunoscuți dintre prietenii autoarei - și “transifigurarea” faptului comun jocul e continuu: poemele mizează tocmai pe nepotrivirea provocatoare de inconfort... poetic, dintre planul “jurnalului” ce mimează notarea strictă a faptului modest, zilnic, și celălalt al “cugetării”, poate purificatoare. Revine, astfel, ca un fel de laitmotiv, o frază precum aceasta: “Mâinile își văd de viață, creierul - nu găsesc nici un cuvânt care să se potrivească exact cu ceea ce face
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
exteriorizează, despre acel Marin Preda aplecat asupra laturii tenebroase a ființei umane, despre acel Marin Preda care vine, în câteva nuvele din epoca începutului, cu altă imagine asupra omenescului decât aceea solară (deși dramatică) din Moromeții. În Calul procedează prin notarea rece, naturalistă (de ce nu?), obiectivă până la cruzime a felului în care un țăran își ucide calul pentru că este prea bătrân și nu-i mai folosește la muncă. În La câmp doi ciobani violează o fată surprinsă adormită într-un lan
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
înșelați de maestrul editor, mizează pe acuratețea reproducerilor sale. 4. Dar și pregătirea filologică necesară pentru o asemenea întreprindere îi lipsește. Iată, un editor ar trebui să cunoască fluctuațiile orografiei lui Macedonski. La un moment dat, influențat de Heliade, refuză notarea cu doi i a substantivelor articulate și în loc de pomii scrie pomi, în loc de norii scrie nori. Când acestea sunt nearticulate le notează cu un i scurt șŃț: pomŃ, norŃ. Așadar, grafia lui Macedonski: Aceștia-s creditori... va fi redată: Aceștia-s
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
el și nu știu când vom mai avea; în: Sava, Iosif - Amintirile muzicienilor români. Dialoguri. Evocări. Confesiuni, București, Editura muzicală, 1982, p. 146; footnote> . În anul 1919 se înregistrase lansarea folcloristului Breazul, prin recomandările făcute noii reviste de folclor, de notare a melodiilor populare, pentru a „oferi posterității posibilitatea de a cunoaște graiul sufletului românesc”<footnote Georgescu - Breazul, G(eorge) N. G. - Relativ la muzica populară românească Către diriguitorii revistei „Isvorașul”; în: Muzica, București, An II, nr. 1, noiembrie 1919, pp. 11
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
semestru al actualului an școlar au fost efectuate inspecții frontale în 11 unități de învățământ, unde au fost asistate 205 cadre didactice, pe parcursul a 473 de ore, s-au realizat trei inspecții tematice în 181 de unități de învățământ (Monitorizarea notării ritmice a elevilor, Diseminarea informațiilor privind testele naționale și bacalaureatul, Relația școală - familie - comunitate) și, nu în ultimul rând, s-au realizat 516 inspecții de specialitate (1 019 ore asistate) pentru acordarea definitivării în învățământ și obținerea gradelor didactice. De
Agenda2004-3-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/281963_a_283292]
-
semestru al actualului an școlar au fost efectuate inspecții frontale în 11 unități de învățământ, unde au fost asistate 205 cadre didactice, pe parcursul a 473 de ore, s-au realizat trei inspecții tematice în 181 de unități de învățământ (Monitorizarea notării ritmice a elevilor, Diseminarea informațiilor privind testele naționale și bacalaureatul, Relația școală - familie - comunitate) și, nu în ultimul rând, s-au realizat 516 inspecții de specialitate (1 019 ore asistate) pentru acordarea definitivării în învățământ și obținerea gradelor didactice. De
Agenda2004-3-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/281963_a_283292]