14 matches
-
corecționali și ai curtiloru de jurați voru fi datori a înscrie, pe ordine alfabetică, intr-unu registru speciale, numele, profesiunea, etatea și locuința celoru condemnati la o inchisore corecționale sau la o pedepsa mai mare. Acestu registru va cuprinde o notiția sumaria despre procesu și despre condemnare; grefiarulu se va supune la o amendă de lei cinci-deci pentru fiecare procesu netrecutu. Articolul 574 La fie care trimestru grafiarulu va tramite o copia de pe acestu registru la ministrulu justiției și o alta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
se știe că a existat în biblioteca consiliului de canonici al catedralei din Speyer în 1542; însă acesta s-a pierdut înainte de 1672 și nu mai poate fi localizat în prezent. Acea carte conținea o colecție de documente, dintre care "Notiția" era ultimul și cel mai mare document, ocupând 164 de pagini ce reuneau mai multe documente anterioare, printre care și unul din secolul al IX-lea. Heraldica din manuscriptele ilustrate ale "Notiției" se pare ca imită sau copiază exemple numai
Notitia Dignitatum () [Corola-website/Science/317013_a_318342]
-
carte conținea o colecție de documente, dintre care "Notiția" era ultimul și cel mai mare document, ocupând 164 de pagini ce reuneau mai multe documente anterioare, printre care și unul din secolul al IX-lea. Heraldica din manuscriptele ilustrate ale "Notiției" se pare ca imită sau copiază exemple numai din pierdutul "Codex Spirensis". Cea mai importantă copie a "Codexului" este aceea făcută pentru Pietro Donato (1436) și ilustrata de Peronet Lamy. Pentru fiecare jumătate a imperiului, "Notiția" enumeră toate „demnitățile” majore
Notitia Dignitatum () [Corola-website/Science/317013_a_318342]
-
din manuscriptele ilustrate ale "Notiției" se pare ca imită sau copiază exemple numai din pierdutul "Codex Spirensis". Cea mai importantă copie a "Codexului" este aceea făcută pentru Pietro Donato (1436) și ilustrata de Peronet Lamy. Pentru fiecare jumătate a imperiului, "Notiția" enumeră toate „demnitățile” majore (sau oficii), de multe ori cu locația și chiar "officium"-ul (personal, enumerat în afară de posturile minore) exact al acestora. Acestea sunt organizate după: Cel mai recent editor al "Notiției Dignitatum" este Robert Ireland, în "British Archaeological
Notitia Dignitatum () [Corola-website/Science/317013_a_318342]
-
Peronet Lamy. Pentru fiecare jumătate a imperiului, "Notiția" enumeră toate „demnitățile” majore (sau oficii), de multe ori cu locația și chiar "officium"-ul (personal, enumerat în afară de posturile minore) exact al acestora. Acestea sunt organizate după: Cel mai recent editor al "Notiției Dignitatum" este Robert Ireland, în "British Archaeological Reports", seria internațională 63,2. "Notiția" prezintă patru probleme principale în ceea ce privește studiul organizării militare a Imperiului: "Notiția" conține celei mai vechi reprezentări cunoscute ale diagramei care mai târziu a ajuns să fie cunoscută
Notitia Dignitatum () [Corola-website/Science/317013_a_318342]
-
oficii), de multe ori cu locația și chiar "officium"-ul (personal, enumerat în afară de posturile minore) exact al acestora. Acestea sunt organizate după: Cel mai recent editor al "Notiției Dignitatum" este Robert Ireland, în "British Archaeological Reports", seria internațională 63,2. "Notiția" prezintă patru probleme principale în ceea ce privește studiul organizării militare a Imperiului: "Notiția" conține celei mai vechi reprezentări cunoscute ale diagramei care mai târziu a ajuns să fie cunoscută sub numele de simbolul yin și yang. Unitățile de infanterie "armigeri defensores seniores
Notitia Dignitatum () [Corola-website/Science/317013_a_318342]
-
enumerat în afară de posturile minore) exact al acestora. Acestea sunt organizate după: Cel mai recent editor al "Notiției Dignitatum" este Robert Ireland, în "British Archaeological Reports", seria internațională 63,2. "Notiția" prezintă patru probleme principale în ceea ce privește studiul organizării militare a Imperiului: "Notiția" conține celei mai vechi reprezentări cunoscute ale diagramei care mai târziu a ajuns să fie cunoscută sub numele de simbolul yin și yang. Unitățile de infanterie "armigeri defensores seniores" („purtătorii de scuturi”) și "Mauri Osismiaci" aveau un model al scutului
Notitia Dignitatum () [Corola-website/Science/317013_a_318342]
-
319-333. 34 Colecție de ofisuri domnești..., p. 192. 35 SJIAN, Secretariatul de Stat ..., dosar 754/1840-1860, f. 17. 36 SJIAN, Eforia Iași, dosar 25/1842, ff. 5-7. 37 SJIAN, Secretariatul de Stat..., dosar 754/1840-1860, f. 31. 38 N. Suțu, Notiții statistice asupra Moldovei, Iași, 1852, p. 16. 39 Colecție de ofisuri domnești..., pp. 236 și 250. 40 I. Cojocaru, op. cit., pp. 63-64. Data exactă a înlocuirii sale din funcție, ca și numele succesorului său rămân încă controversate. Operând cu informații
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mai multe ori, are o semnificație caracterială 33: se referă la ansamblul de trăsături de comportament și de atitudini pe care poporul român le poate oferi umanității. Folclorul e necesar doar pentru cunoașterea realităților locale ale unei culturi marginale: La notițiele prețioase despre relațile (referințele) noastre politice și comerțiale, poezia poporală mai adaogă o largă prescriere de starea morală, de obiceiurile vieței intime și de organizarea soțială a Principatelor; prin urmare poezia poporală trebuie să fie obiectul studiilor noastre serioase, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
accomplis en Valachie, Paris, 1851; Epistole și acte ale oamenilor mișcării române din 1848, Paris, 1851; Ciclopele tristei figure. Tantalida sau Tândală și Păcală, Paris, 1854; ed. 2, București, 1860; Descrierea Europei după tratactul din Paris, Paris, 1856; Biblicele sau Notiții istorice, filosofice, religioase și politice asupra Bibliei, Paris, 1858; Literatura. Critică, I, București, 1860; Diverse. Colecție de brebenei și viorele, București, 1860; Diverse, II, București, 1860; Diverse. Poezii inedite, București, 1860; Proces general între două ordii și nație sau Spoiții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
imperial sau proconsular în provincie o făceau în numele proconsulului. Foștii consuli (deși constituțional încă numiți magistrați-șefi ai "Res Publică") erau fără puteri din punct de vedere politic) și primeau în continuare un mandat de peste o provincie senatoriala. În documentul unic Notiția Dignitatum din secolul V încă sunt menționați trei proconsuli. În epoca modernă proconsulul este cel care guverneaza o zonă de ocupație. De exemplu generalul american Douglas MacArthur a fost Proconsul al Japoniei după cel de-al doilea război mondial.
Proconsul () [Corola-website/Science/318354_a_319683]
-
interviu cu Virgil Diaconu, publicat în Cafeneaua literară, autorul respinge ideea că în poezie sau în proza sa ar practica un stil postmodernist și declară că a fost și rămâne un romantic. Am precizat această opinie ca o introducere la notițiile ce urmează despre „Suburbii municipale”, carte ce se lecturează cu dificultate datorită epicului abordat de autor dar și cu sentimente de admirație pentru uriașa cantitate de idei și metafore, de enigme, taine, mistere, în parte decopertate după parcurgerea multor pagini
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
că, "din pricina boalei holerei, care până acum a adus plasa Podgoria într-o stare jalnică și m-a picnit și pe mine, de m-a făcut să-mi întrerup câteva zile urgentele lucrări, n-am putut să vă dau alte notiții nove despre starea lucrărilor în această plasă"305. Din "tacrirurile" altor inculpați în revoluție aflăm cum a evoluat epidemia de holeră în perioada ei de stingere, în lunile august-septembrie. Astfel, Boicea Radovici (Radian) (1822-1873), "amploiat scriitor" la poliția din Craiova
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
1844; ed. 4 (Fabule... adăogită cu viața lui Esop), Iași, 1862; Dochia și Traian dupre zicerile populare a românilor cu itinerarul muntelui Pionu, Iași, 1840; Petru Rareș, I-II, Iași, 1853-1863; Țiganii, Iași, 1856; Nouvelles historiques de la Moldo-Roumanie, Iași, 1859; Notiție biografică, Iași, 1863; Elena Dragoș de Moldavia, Iași, 1863; Turnul Butului, Iași, 1863; Voichița de Românie, Iași, 1863; Nuvele istorice a României, I, ed. 3, Iași, 1867; Culegere de fabule, București, 1895; ed. 2, București, 1905; Fabule, I-II, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]