1,329 matches
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > TREMOLO Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1174 din 19 martie 2014 Toate Articolele Autorului Tremolo În cânturi răsună În Elizeu, pe Lună, În zboruri, coruri, nouri, Junețe și trusouri. O lacrimă, un macrameu, Un ochi de lup , de zmeu, Natală amintire, Să-nșire, să deșire. Ghirlande, oglindă Din cer până-n tindă, Ce-i nemurirea, vise? Cadență, paraclise, Metalic bate gongul, Departe e Mekongul, Luceafăr fără rază
TREMOLO de BORIS MEHR în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1395208549.html [Corola-blog/BlogPost/347914_a_349243]
-
în roua, în petale de maci purpurii, Canta-mi ființă zăpăcita și dorurile, Reda-i inimii cântecul pierdut. De ce nu poți veni din nou la geamul meu, întruchipare solară? Unde rătăcești acum, in ce întunecimi ți-ai încleștat ființă? Ce nouri blestemați ți-au întunecat zările? Am nevoie să știu cine a avut nevoie mai mare de tine? Ce ți-au promis spiritele întunericului mai mult decat ți-am putut oferi aici, pe pamant? Te vreau să îmi deschizi genele amorțite
TE AUD, TE SIMT, TE ASTEPT de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1431055247.html [Corola-blog/BlogPost/369718_a_371047]
-
și altele”, inserturi “menite să universalizeze comportamentul personajelor”- cum precizează însuși autorul și regizorul Gigi Căciuleanu. Spectacolul este interpretat de „dans-actorii” Ioana Marchidan, Ioana Macarie, Ramona Bărbulescu, Vândă Ștefănescu, Rasmina Călbăjos, Lari Giorgescu, Cristian Nanculescu, Ștefan Lupu, Istvan Teglas, Adrian Nour, Alexandru Călin și Lelia Marcu - asistent coregraf, membri ai “Gigi Căciuleanu România Dance Company”. Cum să recunoști un blatist la teatru Textul ar trebui să scris din perspectiva doamnelor plasatoare de la Odeon, unde este o adevărată reduta a culturii. Intratul
Caragiale pe DJ Vasile by http://www.zilesinopti.ro/articole/2923/dale-noastre-caragiale-pe-dj-vasile [Corola-blog/BlogPost/99307_a_100599]
-
era părul tău În inele Din care zăpada nu voia să mai cadă Te iubeam ca un vînt tăios, ca o cutremurare A munților cînd le cade cerul peste spinările lor de bouri Se îngrămădeau dincolo de orizont alte turme de nouri Asfințitul crapă într-n pîntec de mare Ce dulce, tulburătoare, a fost iubirea noastră A durat numai un zîmbet, o eternitate Un fulg de zăpadă din amintirile uitate Risipit ca raza de soare-n fereastră. @TORIDE Am crezut că bate
VERSURI ALBA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_alba.html [Corola-blog/BlogPost/367283_a_368612]
-
aleasă să poarte Mirii luminii ce și-au brodat taina trăirii lor dragi în legământul de șoaptă plin de azur. • Fiecare zâmbet de Soare pune fiorul lui șegalnic în obrajii catifelați de trandafir ai frumoaselor și invincibilelor Amazoane dace. • Fiecare Nour călător poartă în caierul său de nea, Dorul din care se toarce Iubirea, această Maramă celestă a sufletului dumnezeiesc. • Fiecare legănare a Lunii e ca o unduire serafică, ca un joc al îmbrățișării celor ce se dăruiesc întru totul și
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393936072.html [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
Festivalul Literar „Mihai Eminescu”, ediția a IX-a, Dumbrăveni, Suceava, 18 iunie 2016 Motto: „Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nour de aur din marea de amar.” (M. Eminescu) Ceea ce se întâmplă an de an în Dumbrăveniul Sucevei, localitate devenită pentru o zi locul de desfășurare a unei ample reuniuni a delegațiilor Academiei din Republica Moldova și Academiei din țara-mamă (cum i-
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/dumbraveniul-sucevei-sub-semnul-poetului-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > NEGRU Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 1575 din 24 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Negru Text scris de Vlad Lupu: Nourii curg, ca și zilele-mi plumburii... Scâncetul izvorului de munte, al meu strigăt neajutorat, se sparge între rocile negre și reci. Răgușesc. Am sufletul înnegrit de o minte bolnavă și un trup frivol... Mă înec în propriile-mi cuvinte. Rămân
NEGRU de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1429825137.html [Corola-blog/BlogPost/357764_a_359093]
-
cenușa imperiului, Dar noi nu vom răni sufletul pur al iubitei, Este singura paranoia care nu-și are scuză. În rest, acvilă dragă a visului, Înalță aripi, ridică-ți vocea peste nălțime, Poate un glonte va să te caute prin nouri, Poate un șarpe plin de invidie Va să te scuipe. Nici o zi nu e pierdută când zbori o clipă, Este ușor, închizi doar ochii, privești în tine, Nu e nevoie să scrii poeme, respiră Aerul tare al înălțimilor tale, ascunse
MEREU MAI BUN de BORIS MEHR în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1409975614.html [Corola-blog/BlogPost/365314_a_366643]
-
ascultat cu mare plăcere pe mai vechile cunoștințe ale genului muzicii ușoare: Stela Enache, Alexandru Jula (care a avut și lansare de carte „Ultimul romantic” de Oana Georgescu), Marina Voica, italianul Francesco Napoli și finalistul de la Vocea României, artistul-cantor Adrian Nour, toți au fost la înălțime, iar sala i-a răsplătit cu aplauze și rechemări la scenă. Pot să-i aduc elogii la scenă deschisă frumoasei sopranIe din Republica Moldova - Silvia Goncear care, în semn de profund omagiu, a cântat MELODIA „UN
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1414677200.html [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
avut pentru a fi învăluit în greul valtrap al tristeții dar și al derutei însă totul apare amplificat în existența teribilă a unei sensibilități exarcebate: Barbar, cânta femeia-aceea ... Și noi eram o ceată tristă - / Prin fumul de țigări, ca-n nouri, / Gândeam la lumi ce nu există ... / Și-n lungi, satanice ecouri / Barbar cânta femeia- aceea (Seară tristă). O scenă a prevestirii, un semn satanic al pieirii, femeia-aceea ar putea sugera Apocalipsa celor tăinuiți și descoperiți însă nedesprinși de viciile lumești
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
femeia- aceea (Seară tristă). O scenă a prevestirii, un semn satanic al pieirii, femeia-aceea ar putea sugera Apocalipsa celor tăinuiți și descoperiți însă nedesprinși de viciile lumești. Poate, de aceea, prelungindu-li-se agonia: Prin fumul de țigări, ca-n nouri, existența lor nu mai însemna nimic în fața pierzaniei pentru că singurul, care mai sesiza suferința era poetul, care gândea la lumi ce nu există, auzindu-le ca un ecou vaietele din străfunduri și vede: Întreg pământul pare un mormânt ... (Note de
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
pe care îl vedem întâmplându-se pe scena Grand Cinema & More”, a declarat Atena Simovic, Alternative Content & Events Director încadrul Băneasa Developments. În urma castingului, din distribuția spectacolului fac parte și următorii artiști: Irina Baianț, Ana Maria Georgescu, Ernest Fazekas, Adrian Nour, Cătălin Neamțu, Florin Budnaru, Aura Călărașu, Oana Rusu, Diana Alexandra Vladu, Ovidiu Ușvat, Marius Șeimeanu, Tony Adam, Claudia Susanu, Judith State, Daniela Tocari, Pavel Ulici. Participă dansatorii: Marian Chirazi, Relu Dobrin, Raluca Dura, Marius Dura, Roxana Niculae, Bianca Patrichi, Irina
Peste 250 de artiști s-au prezentat la castingul pentru ,,musicalul perfect” by http://www.zilesinopti.ro/articole/11823/peste-250-de-artisti-s-au-prezentat-la-castingul-pentru-musicalul-perfect [Corola-blog/BlogPost/96610_a_97902]
-
nu tresari Eu nu mai am nimic de spus. Și-atunci mă apropii de pietre și tac. -De ce să-ți fie frică? E sfântul Dumnezeu Și nu face El rău la ce-i al Lui. Trecut-au anii ca nouri lungi pe șesuri... Îmbătrânesc în lume, întineresc în Tine! Ai, frunză galbenă, Ceas desfrunzit... Trandafirii mint, Visurile mor... Și dacă ura și trădarea vor dăinui în veșnicie Eminescu să ne judece! *ÎI ROG SĂ MĂ IERTE PENTRU PLAGIAT (și pentru
PARTEA A III-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1465146466.html [Corola-blog/BlogPost/382140_a_383469]
-
duh purta-vei, În ceasul ultim din chindii, Încă mai este loc la cruce, Prin harul Domnului Cristos, Vino degrab', te pocăiește, Te-așteaptă cerul glorios. Nu amâna, e-aprinsă zarea Și semne vorbesc deslușit Când va veni Isus pe nouri, Prietene, esti pregătit? 13/10/15, Barcelona-Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Încă mai este loc la cruce / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2113, Anul VI, 13 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lucica Boltasu : Toate Drepturile Rezervate
ÎNCĂ MAI ESTE LOC LA CRUCE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1476342129.html [Corola-blog/BlogPost/384341_a_385670]
-
sa creasta, Gând în zbor trecea prin minte, Despre pasărea măiastra. N-am văzut decât doar vulturi, Ce planau ușor în vânt, 'N lumea lor de prin înalturi, Aveau ochii spre pământ. Stânci golașe se înalță, Înspre cer cerând tributuri, Nouri plini aduc speranța, În natură dintre piscuri. Dar nu vreau s-ajung la ceruri, Și nici jos nu vreau rămâne, Pasul meu ades se-oprește, Chiar la baza unor vârfuri. Autor : Strugar Constantin Remus Referință Bibliografica: Poezie la înălțime / Remus
POEZIE LA ÎNALȚIME de REMUS STRUGAR în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/remus_strugar_1479323600.html [Corola-blog/BlogPost/342697_a_344026]
-
obosește, se așează. Aici, poeta își are, “pontonul”, “stabilimentul”. Aici citește, visează, scrie, plânge, iubește. Aici și pretutindeni, pentru că spațiul acesta se extinde uneori, acoperind orizontul. De la zenit la nadir. Toată zarea. Și atunci, autoarea scrie pe azur, scrie pe nouri, scrie pe valuri, scrie pe frunze, trimite răvașe la zmee, pentru a-și mărturisi, ca la altar, iubirea. Uneori, răspunsul vine, alteori, nu. Fără îndoială că Dumnezeu mi-a așezat sub priviri această carte-jurnal, ori pseudo-jurnal al Elenei M. Cîmpan
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 by http://confluente.ro/Eternele_iubiri_secvente_sufletesti_cezarina_adamescu_1333215822.html [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
în lume căutând noroc Când candela ce-mi arde sfânt E doar aici, pe-acest pământ ÎN MARGINE DE BĂRĂGAN Pe cer bat stelele mâțanii, Și câmpul negru-i adormit, Somnul se zbate între gene, Luna-i un cui, de nouri ruginit. Cuprinsa-i noaptea de mistere, Iar frunzele speriat foșnesc. De undeva, dintre vâlcele, Răsună spart, glas cocoșesc. Pălit de ziua ce-o să vină, În negrul lui că de catran, Cerul spre roșu se înclină, În marginea de Bărăgan. Ziua
NU POT SĂ PLEC (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_neacsu_1400786260.html [Corola-blog/BlogPost/360298_a_361627]
-
asfințit; Mă cheamă-n zări argintuite vântul Ce-n toamna de cleștar m-a învelit. Când te ascunzi timid în veșnicie, Rămân cu bruma să mă-mpodobesc, Te scalzi cu raze în vremelnicie, Prin glasul mării nopțile-mi vorbesc. Cu nouri albi mă înconjori în unde Și caut rostul tău să-l înțeleg, Iar luna între gene ți se-ascunde, Din ochii tăi eu stelele culeg! PRIN TINE Prin tine eu mă nasc a doua oară Și nu-nțeleg de ce nu
STELELE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1409397068.html [Corola-blog/BlogPost/370422_a_371751]
-
cădea mătăsoase și vor face să înflorească copacii în miez de iarnă când zâmbetul tău nu va mai ascunde furtuni ci va lumina azurul cerului meu da, va veni o vreme când ploile calde ale verii vor disipa tristețile în nouri de fum o vreme când împreună vom scrie în iubire istoria sufletelor noastre. Referință Bibliografică: O vreme / Antonella Mocanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1230, Anul IV, 14 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Antonella Mocanu : Toate Drepturile
O VREME de ANTONELLA MOCANU în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Antonella_mocanu_1400084680.html [Corola-blog/BlogPost/343218_a_344547]
-
Te șuieră trecutul. Ne înfloresc mălinii. Mă-mprăștie pe frunze culoarea răvășită, Te iartă și te-ascunde privirea mea... rănită. Ne prind în horă vremuri cu oști pe răni, călare. Ard veșnicii smintite, ne pică la picioare. Mă cerne peste nouri tristețea, mistuirea... Zâmbești și cât mai semeni... cât semeni cu iubirea! Dar totul: spini, culoare, mălini și răni și frunze Mă șuieră în iarna de pe-ale tale buze... Iar tu... (doar tu, nu toate din câte fost-au viață
TREAPTĂ de MARIANA KABBOUT în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Treapta_mariana_kabbout_1367305298.html [Corola-blog/BlogPost/346004_a_347333]
-
toată mulțimea. Studentul vorbise ca un adevărat orator. În timp ce convoiul mortuar urca dealul Filaretului, se făcuse aproape seară. Începuse o bură de ploaie măruntă, semn că și cerul vărsa lacrimile lui la durerea morții poetului. Undeva spre apus, soarele, printre nouri, își arunca ultimele raze roșietice peste cimitirul Bellu. .Ajunși pe aleea înmormqntării, au pus sicriul jos, și după o scurtă slujbă, ă vorbit doctorul Neagoe, unul dintre foștii prieteni de pe vremea studenției de la Viena, aducându-i un ultim omagiu. Studenți
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Moartea_poetilor_dragi_emine_ion_ionescu_bucovu_1370958254.html [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
trei zile la mitul comprimării timpului în creația lui Eminescu Dimensiunea fundamentală a existenței, ireversibilul timp, se află mereu în obiectivul meditației eminesciene, de la mitul anului de trei zile, sau mitul comprimării timpului, până la perceperea timpului / anilor ca „umbră“ de „nouri lungi pe șesuri“, ori până la timpul „bivalent“, ca în «Scrisoarea I», unde se relevă individualul timp (« Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare, / Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare...» - EP, I, 100, timp prin care oamenii se relevă
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1494060691.html [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
Timpul mort și-ntinde trupul și devine vecinicie, / Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie, / Și în noaptea neființii totul cade, totul tace, / Căci în sine împăcată reîncep-eterna pace...» (Scrisoarea I - EP, I, 102; s. n.); «Trecut-au ani ca nouri lungi pe șesuri / Și niciodată n-or să vie iară... // [...] //... Iar timpul crește-n urma mea... mă-ntunec.» (Trecut-au ani... - EP, I, 149 / ESon, 70 sq.; s. n.); «...Tu așază-te deoparte, / Regăsindu-te pe tine, / Când cu zgomote deșarte
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1494060691.html [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
-n care-ai ațipit pe vise. Îmbată-te c-un strop de primăvară, Purtând printre miresme prinse în păr Dulcea povară a florilor de măr Și-nchide-n fluturi lacrima amară. UMBRE Iar sângerează-amurgul... Pe boltă trec cohorte Calești de nouri stranii ce vânturile-nfruntă Și roibii albi, bezmetici, se-nfruptă din retorte - Din jarul care-ncinge, azi, tâmpla mea căruntă. Doar umbrele valsează pe grinzi de floare castă De crini din care picur' miresme ce-amorțiră Sub candele din muguri
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1407908721.html [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
Podolia 532.416, în Ecaterinoslav 11.813, iar în Taurida (Crimeea) 4.015 români. Aprecierile asupra cifrelor reale merg până la 1.200.000. Încă de la mijlocul secolului XIV se găseau în Transnistria peste 400 de sate curat românești(41). Alexis Nour (care a identificat în Transnistria o localitate „Nouroaia”) numește ca ultime sate ale zonei compact românești spre răsărit Glodoși - cam la aceeași paralelă cu Cernăuțiul și Șerbani -la o paralelă cu Iașul însă la 200-250 km de la Nistru(42). Acesta
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]